arhivă

Arhiva etichetelor: MARCHIȘ PETRU

Era o zi frumoasa de toamna in anul 1977.La Regimentul de Garda se numărau bobocii,Nu primăvară pentru ca tinerii locotenenți veneau toamna la unitățile unde erau repartizați .Toamna și nu primăvara ca bobocii deși și ei erau tot un fel de boboci. In acel an, la aceasta unitate de elita a ARMATEI erau repartizați 28. Toți înalți, frumoși și mai ales deștepți  Erau printre cei mai buni din specializările lor, multi chiar șefi de promoție  Realitate de la unitate era cu totul altfel decât ceea ce învățaseră prin școli  Soldatul ideal, comandanții și șefii ideali, cazărmile ideale, dotările de tot felul nu semănau cu acelea din laboratoarele școlilor  Realitatea era cu totul alta. Aici la GARDA ,cum știa toată lumea ca se numește unitatea,  activitatea acestor tineri începea cu o convocare de câteva zile care te făcea sa cobori din norii în care pluteai și visai.Pentru problemele generale , de arme întrunite ,mentorul a fost căpitanul  MIRCIA CHELARU ,atunci comandant de batalion. Ofițer tânăr, ambițios  cu spirit de competiție , ajuns nu peste multi ani ,militarul cu cel mai mare grad și funcție , șeful Statului Militar General (ah cât am mai”suferit” noi datorita acestui spirit competitiv care se manifesta la majoritatea comandanților și șefilor  noștri Dar nu mi-a prins rău . Făceai ce făceai si numai auzeai:”Cu ce sunt ma mai ai dracului aia de la batalionul 1 ?sau infanteriștii?”Pana săptămâna viitoare scriem istoria astfel încât sa fim noi number one  “ . Dupa ce am terminat cu MIRCIA , am trecut fiecare la specialitățile și subunitățile noastre .Noi cei sase artileriști am ajuns la alt ofițer tânăr deștept ,frumos și  ambițios. Era șeful artileriei  , căpitanul PETRU MARCHIȘ , ofițer promoție ’67 sau ’68. Bun specialist în arma și mai ales bun stat majorist. Aici parca ne-a fost mai ușor .Am văzut standardele și ne-am apucat de treaba.Dar asa mai ușor , ca la artilerie. Pana ne-a aplicat corecția nea PETRICA sau don PUDRO cum ii spuneau unii , deși încă nu se difuzase “Sclava ISAURA” la TVR.

Si au trecut anii cu bunele si relele lor, cu aplicațiile  tragerile,ceremonialele și onorurile militare, câteodată si cu munci agricole, cu trageri de lupta , cu alte școli si cursuri, cu împliniri și nu numai pe plan personal,cu alarme, exerciții cu ploi, zapezi si arșițe care săpau adânc în foștii tineri locotenenți dar și în foștii noștri mentori. Mai apoi drumurile noastre sau despărțit sau ale unora dintre noi li s-au intersectat iarăși (în anul 2002 eram șeful protocolului la SMG acolo unde șef era fostul căpitan CHELARU. Alti ani trecuți ,alte bucurii și necazuri pana când am început sa” ne rărim . Întâi au plecat parte din tinerii foști locotenenți: DUMITRU DASCALU, VIOREL STOICA, SORIN RUNTAG, SORIN MANEA .Dumnezeu sa-i ierte si sa-i odihnească în pace! De bine nu au murit ei. Au murit datorita tăriei flăcării focului la care au ars toată viata lor de cătane  Familiile au beneficiat mai putin de ei. Ei de fapt au avut o familie mai mare :ARMATA ROMANIEI, armata de care acum toti neicanimenii politicii romanești își bat joc ,nu le-ar mai muri multi înainte. Lor și tuturor trădătorilor de neam și țară !

Si iată ca după 35 de ani care s-au scurs după acea frumoasa toamna a anului 1977 , într o zi la fel de frumoasa de toamna nea PETRICA s-a gândit sa-și ia ADIO de la noi. Atmosfera sobra la CIMITIRUL MILITAR GHENCEA pe 27 SEPTEMBRIE 2012. Familia îndurerată (l-am recunoscut pe feciorul lui nea PETRICA copie la indigo). Fostii tineri locotenenți pe care i-a primit și educat de-a lungul anilor.Majoritatea prezenți mai putin cei care lipseau din cauze obiective pe care le-am menționat anterior! Foști colegi de serviciu de prin unitățile pe unde a mai lucrat. Peste toți tronau col.GHEORGHE AMBROZIE ONIȘOR ,fostul comandant al REGIMENTULUI si generalul MIRCIA CHELARU! Amândoi au ținut scurte alocuțiuni.

Pe scurt din alocuțiunea generalului CHELARU am reținut :

– noi cei prezenți la tristul eveniment am participat ,in fapt,la o petrecere,pentru ca l-am petrecut pe  nea Petrica (asa i-am spus eu , sa ma scuze cei cărora nu le place) spre cele vesnice, nedespartindu-ne decât de trupul lui,reprezentarea materiala a omului pe pamant;

-spiritual, nea Petrica rămâne veșnic printre noi, atâta vreme cât noi ne vom aminti de el și i vom evoca amintirea;

– Armata Romana a fost , încă de la înființarea ei ca instituție moderna ,pivotul principal de susținere a unității și independentei statului si poporului roman,iar acest lucru a fost posibil datorita spiritului de sacrificiu,in principal, a Mariei sale OSTAȘUL ROMAN,dar și a patriotismului corpului generalilor, ofițerilor și subofițerilor.

Despre Armata Romana și nevoile sale, politicienii și personajele aflate vremelnic in fruntea bucatelor, si-au adus aminte doar la vremi de restriște furtuna  si pericole majore,folosindu-se de aceasta instituție ca de o “manta de vreme rea”.

Din păcate, in fiecare etapa istorica, necazurile și problemele privind Armata ,s-au repetat:

-dotare slaba, pregătire insuficienta și lipsa de  profesionalism,

corupție la toate nivelurile,interferenta politicului,credibilitate scăzută a celor care o conduc;

– ceea ce   s-a întâmplat în ultimul timp, cu desconsiderarea statutului gradului militar , cu pensiile cadrelor militare în rezerva, retragere, veteranilor de război etc, depășește în amploare si gravitate orice imaginatie.

Cu părere de rău ,pentru ca am lucrat timp de 16 ani în aceasta unitate de protocol si reprezentare (și ma pricep “cu ce se mănâncă protocolul și ceremonialul militar” pot sa spun ca  am asistat la o bătaie de joc de ceremonial militar,(fapt datorat “ simplificării “ prin regulamente de specialitate pana la ridicol a acestui ceremonial si nicidecum datorita militarilor care l-au executat). Datorita acestui fapt  o sa vad ce pot face pentru informarea actualei conduceri a MApN cu rugămintea  sa dispună revenirea la ceea ce a fost cândva ceremonialul militar , în toate aspectele sale,nu numai al funeraliilor militare (am rugămintea fata de cei care au legătura cu organismul militar sa procedeze si domniile lor la fel). Poate nu ar fi greșit sa „amintesc „ca în ultimul timp vezi pe la actualități ceremoniale și onoruri militare pentru tot felul de cântăreți ,actori, poeți și nu mai știu ce.Pai dragii mei .Daca este ceremonial si onor militar asta se acorda militarilor . Ceilalți primesc onorul de la public, de la UNIUNEA SCRIITORILOR, MUZICOLOGILOR,etc.Cu tot respectu pe care-l port acestor oameni de arta.Dar asta tot datorita bagatelizării și bătăii de joc la care a fost supus întreg organismul militar.De la cel mai înalt nivel !

Daca tot nu sunt bani pentru dotare, pregătire profesionala,salarii si pensii,barem onorul și ceremonialul militar sa revină la ce au fost,iar cel militar funebru  sa reprezinte un minim respect pentru cel care a slujit țara sub drapel,fie el ostaș simplu, subofițer,maistru militar , ofițer sau general.

In acest sens, dacă tot privim cu jind și admirație la respectul ce este acordat de către alte nații propriilor militari , sa aplicam și noi ce fac acestea, la specificul nostru , intru” respectul militarilor romani.

Oare costa asa de mult?

Iarta-ma nea PETRICA ca mi”s-a ridicat putin tensiunea”!

Dumnezeu sa te aibă si sa te odihnească in pace!

8 OCTOMBRIE 2012

col. r.  COSTEL  GĂLĂȚEANU