Archive

Traditii , obiceiuri, datini si sarbatori

A fost o saptamana frumoasa la CUGIR. Nu a plouat decat o zi timp in care in toată țara ,”CODURILE DE VREME REA”au fost ceva la ordinea zilei.Intr-una din zile,mi-a fost dat sa aud un cuvant pe care nu-l cunoșteam. Este vorba despre „chișchinău ” care înseamna năframă,broboadă ,batic .
Cu aceasta ocazie ,mi-am amintit o expresie de-a lui CĂTĂLIN „SHOGUNUL” care spunea ca este reprezentativă pentru oraș si ca il voi recunoaște după această expresie care suna cam așa „TRAJNEASCĂ ÎN VALEA DĂII”.
Cu câteva postări in urmă( https://cugiralba.wordpress.com/2012/05/21/modificari-doom/ ) , va povesteam intr-un „pps” despre noile modificări ale limbii romane apărute in DOOM ediția a doua ,printre care ,intr-un slaid(nr.6) erau consemnate „noi intrari”(brand, broker, dealer, fitness, font, hard, link,market, master, printare, pictorial, rating, scanare,site, topless, trend, anticoncepţional, contracepţie,folk, fotomodel, fezabilitate, fiabilitate, internet,lobby, malpraxis, maxi-taxi, paparazzi, telenovelă,teletext, termopan, transfrontalier, TVA,supervedeta).Dupa cum vedeti , mare deschidere din partea celor care hotărăsc cum vorbim).
Iata cateva din motivele care m-au indemnat sa va propun aceasta tema.Adică sa postați arhaisme si expresii specifice zonei ,si daca puteți sa faceți si alte specificații colaterale legate de acestea:cand.cum.cu ce ocazie , sensul in care se folosesc sau tot ceea ce considerati necesar si obligatoriu ce inseamna.Dacă mai știți si ceva istorie legată de treaba asta ,sunteți mari de tot! Într-un fel asta ar fi un protest legat de atitudinea adoptata fata de limba vorbita în diferite zone . Adică pe ai mei ii neglijez dar ma ploconesc la tot felul de englezisme , franțuzisme , etc.
Vă doresc succes si vă aștept.
COSTEL GĂLĂȚEANU

   Sute de cugireni au asistat  la ceremonia  intrării Paştelui în biserică, un obicei care de mai mulţi ani se petrece în miercurea Mare la Cugir şi în Joia Mare la Vinerea. Pregătirile au început cu mult înainte de Săptămâna Mare, când la Casa Parohiala  a preotului paroh Pintea Dumitrean au avut  loc întâlniri a celor ce împlinesc vârsta de 60 de ani în cursul anului 2012. Evenimentul a început miercuri în jurul orei 15.00, la Casa Parohiala de pe strada 21 decembrie 1989, printr-o scurtă slujbă religioasă, după care  cei 100 de păşteni însoţiţi de preoţi, rude, prieteni şi membrii ai comunităţii au pornit în alai cu steaguri, prapori, icoane  şi ciubere împodobite cu flori  pentru ducerea vinului şi a pâinii în Biserica Sfânta Treime pentru sfinţirea acestora la slujba din Noaptea Învierii  Mântuitorului. Aici  păştenii au fost primiţi de zeci de  localnici care aveau aşezate pe jos în biserica sticle cu vin, colaci şi lumânări aprinse, spre pomenirea celor care au decedat.

La eveniment au luat parte oficialităţile locale, Adrian Teban  primarul oraşului  viceprimarul  Rodica Florea, preşedintele Consiliului Judeţean Alba  Ion Dumitrel, consilierul judeţean Nicolae Truţă, liderul PDL Cugir  Radu Roşian, candidatul de primar Camelia Dumitrean, consilieri locali ş.a.
Obiceiul se va repeta în Joia Mare la Vinerea în cadrul unui ceremonial
special ales de credincioşii acestei localităţi.(C.P;A.M.)

http://www.ziarulunirea.ro/cugir-pastenii-o-traditie-unica-in-judet/

Azi şi mâine, sexagenarii anului 2012 vor duce “paştile” în biserică, pentru a fi sfinţite

   Satul Vinerea şi deopotrivă oraşul Cugir se pregătesc de sărbătoare. Casele şi curţile, curate şi îngrijite, bordurile albite cu var, grădinile plivite şi pomii înfloriţi, chipurile luminate ale oamenilor, toate în felul lor, sunt pregătite să vestească Învierea lui Hristos.
Azi, la ora 15.00, toţi cugirenii care împlinesc 60 de ani în 2012 şi “se ţin” de tradiţia creştină a locului, participă la defilarea “Păştenilor”, adică transportarea pâinii şi a vinului în biserică pentru a fi sfinţite şi oferite în Noaptea de Înviere. Acelaşi ritual se repetă joi, 12 aprilie, de la 8.00 dimineaţa, în Vinerea.
De fapt, originea acestui obicei este regăsită în Vinerea încă din anul 1948. Este vorba despre obiceiul „Păştenii”, iniţiat de preotul de atunci, Ioan Săbău, şi care se respectă cu sfinţenie de comunitatea sătească în fiecare an. Preotul şi consiliul parohial de atunci au hotărât ca Paştile să fie pregătite de contingentul de oameni care au împlinit vârsta de 60 de ani. De atunci, cu mare responsabilitate şi cu multă seriozitate, păştenii se întrunesc în repetate rânduri şi din timp, pentru a pregăti Paştele şi să aleagă la casa căruia dintre ei să se aducă cele necesare pentru Paşti. Fiecare dintre ei aduce vinul pentru Paşti, îşi cumpără ciubere, pe care îşi scrie numele, femeile îşi fac desagi noi, se dă comandă la brutărie pentru pâine şi se cumpără lumânări. Toate acestea sunt aduse la casa păşteanului ales. În Miercurea Mare, preotul merge la casa păşteanului pentru a o sfinţi şi face sfeştanie.
În Joia Mare, dis-de-dimineaţă, păştenii îmbrăcaţi în straie de sărbătoare vin la biserică pentru a lua praporii şi icoanele. Împărţirea acestora este stabilită din timp, astfel încât fiecare păştean ştie ce anume va trebui să ia din biserică, unii praporii de procesiune, alţii icoanele. În faţa bisericii, se formează alaiul din păştenii care poartă praporii şi icoanele, conduşi de preoţii prezenţi la sărbătoare, oamenii din sat, pornindu-se spre casa păşteanului.
Ajunşi la casa păşteanului, preoţii oficiază o slujbă specială, iar păştenii aşează în desagi pâinea pentru Sfintele Paşti. În urmă cu ceva ani, vinul era adus deodată cu pâinea la biserică, fiind pus într-un butoi şi aşezat într-un car împodobit şi tras de o pereche de cai sau boi. În timp, s-a renunţat la această tradiţie, iar vinul este dus la biserică din timp cu maşina.
După oficierea slujbei din curtea păşteanului gospodar, se pleacă spre biserică într-o ceremonie impresionantă la care participă toată suflarea localităţii. În fruntea procesiunii sunt preoţii, urmaţi de păşteni, care poartă în spate desagii cu pâine, iar după ei femeile ducând ciuberele împodobite cu verdeaţă.
Aduse toate bucatele la biserică, cugirenii şi vinerenii aşteaptă marele praznic al Învierii Mântuitorului, în rugăciune şi post. Duminică dimineaţa participă la momentul înălţător al Învierii, primesc Paştile, ciocnesc câte un ou şi se salută creştineşte: “Hristos a Înviat!” şi răspund: “Adevărat a Înviat!”.

Nicoleta IDITA-TOMUŢA

https://cugiralba.wordpress.com/wp-admin/post-new.php?post_type=post

Multă baftă,viaţă lungă,

Cupa sănătăţii plină,

Soare şi multă lumină,

Masa plină de bucate,

Dragoste pe săturate,

Trai frumos, noroc cu carul!

„LA MULŢI ANI!” şi „SUS PAHARUL!”

Ori cu vin, s-o facem lată,

Ori de nu, cu apă plată!

Obiceiurile din Ajunul Crăciunului aduc noroc în anul viitor

Româneşte: Crăciun Fericit şi La Mulţi Ani!
Català: Bon Nadal i un Bon Any Nou
Español: Feliz Navidad y Buen Año Nuevo
English: Merry Christmas and a Happy New Year
Français: Joyeux Noël
Deutsch: Froehliche Weihnachten
Italiano: Buon Natale
Afrikaans: Rehus-Beal-Ledeats
العربية: Idah Saidan Wa Sanah Jadidah
Euskara: Zorionak eta Urte Berri On!
Português: Boas Festas e Feliz Ano Novo
Български: Tchestita Koleda; Tchestito Rojdestvo Hristovo
Chineza (Cantoneza): Gun Tso Sun TanGung Haw Sun
Česky: Prejeme Vam Vesele Vanoce
Dansk: Glaedelig Jul
Nederlands: Vrolijk Kerstfeest
Ελληνικά: Kala Christougenna Kieftihismenos O Kenourios Chronos
עברית Moadim Lesimkha. Shana Tova
Magyar: Kellemes Karacsonyiunnepeket
Irlandeza: Nollaig Shona Dhuit
Latina: Natale hilare et Annum Nuovo
Mandarina: Kung His Hsin Nien bing Chu Shen Tan
Norsk: God Jul og Godt Nyttår
Polski: Wesolych Swiat Bozego Narodzenia
Русский: Pozdrevlyayu s prazdnikom Rozhdestva is Novim Godom
Српски / Srpski: Hristos se rodi
Svenska: God Jul och Gott Nytt År
Türkçe: Noeliniz Ve Yeni Yiliniz Kutlu Olsun
Українська: Veseloho Vam Rizdva i Shchastlyvoho Novoho Roku


 Vine Crăciunul!….. Vine Moşul…..! Brad, zăpadă, cadouri…..surprize! Cine ar putea fi Moş Crăciun!?

            Un moş care vine tiptil prin hornul casei, îmbrăcat în roşu şi pune sub brad câteva pachete, o scrisorică, după care se urcă în sania la care sunt înhămaţi cei opt reni şi pleacă spre Laponia! Şi totuşi cine e Moş Crăciun!

Se pare că figura lui s-a conturat după cea a Sfântului Nicolae, cunoscut şi ca patronul copiilor. În timpul Reformei Protestante din secolul al XVI-lea, Martin Luther a încercat să oprească venerarea sfinţilor, de aceea sărbătoarea Sfântului Nicolae a fost abolită în unele ţări europene. Danezii au păstrat această sărbătoare, la fel românii şi francezii. În Danemarca, Sfântul Nicolae este numit Sinter Klaas. Danezii l-au luat cu ei pe Sinterklaas in America când au emigrat, acesta devenind Santa Claus în pronunţie americană.

În  Islanda  vin treisprezece Moşi Crăciuni! Cu treisprezece zile înainte de Crăciun, primul Moş Crăciun coboară din munţi, ocoleşte fiecare casă şi apoi pune dulciuri în ghetuţele copiilor, în vreme ce aceştia dorm. Dacă au fost cuminţi, copiii primesc dulciuri, mandarine, lozuri în plic, iar daca au fost răi … un cartof. A doua zi, cel de-al doilea Moş vine în oras si tot aşa până  pe 25 decembrie când primul Moş se întoarce la casa lui din munţi, pe 26 cel de al doilea şi tot aşa pâna pe 6 ianuarie. Ziua de 6 ianuarie este numita si “Al treisprezecelea” şi este considerată de islandezi ultima zi de Crăciun pentru că în aceasta zi, ultimul Moş Craciun se întoarce la casa lui.
Crăciunul este o sărbătoare cu totul şi cu totul specială din punct de vedere creştin. De Crăciun se sărbătoreşte naşterea Mântuitorului Iisus Hristos.
Ce legatură ar putea exista între Moş Crăciun şi Iisus? Poate între binecuv
ântata naştere a Mântuitorului şi dărnicia, generozitatea, dragostea , darurile lui Moş Crăciun…….Sau între dovada de înţelegere pentru cei care uneori  aduc prejudicii, ură, lipsă de prietenie şi dragostea dezinteresată a Mântuitorului şi generozitatea inepuizabilă a lui Moş Crăciun…
Dăruind, învăţaţi să iubiţi, să fiţi generoşi, să cunoaşteţi  mai bine persoana de lângă tine, cunoscută sau necunoscută, să o respectaţi… Dar nu numai de Crăciun, ci în fiecare zi a anului…..Merită să încercăm….nu ne costă nimic…Dar gata cu filozofia şi să alergăm după daruri pentru cei mici, pentru cei mari, pentru cei dragi, pentru toţi cei de lângă noi…………
Clinchetele clopoţeiilor, albul fulgilor care vor sosi, voioşia colindelor de Crăciun să vă aducă numai bucurii, daruri multe şi sănătate!!!

 

                                           Crăciun fericit! La mulţi ani!

                                                                                                     

Devenită deja tradiţie în Cugir, sărbătoarea oraşului: “Festivalul Toamna Cugireană” va reuni comunitatea locală la sfârşitul acestei săptămâni, în zilele de 24-25 septembrie.
“Este cel mai important eveniment al oraşului Cugir, la care toţi locuitorii participă nu doar cu bucurie, ci şi cu mândrie. Reuşim în aceste zile un lucru extraordinar, şi anume să scoatem în evidenţă tot ceea ce avem mai bun, de la tradiţii şi obiceiuri locale, până la artă şi industrie. Această etalare a valorilor face din Toamna Cugireană un eveniment nu doar reprezentativ, ci şi unic pentru oraşul nostru. De aceea, vom încerca şi în acest an ca ediţia a 14-a a festivalului să fie la standardele cu care s-au obişnuit locuitorii Cugirului”, a declarat edilul şef Adrian Teban, care a precizat că pe lângă bugetul alocat de primărie au fost atrase şi numeroase sponsorizări din partea agenţilor economici.
Din cadrul manifestărilor nu vor lipsi competiţiile sportive, demonstraţiile de dansuri şi expoziţiile de tehnică şi artă care vor fi inaugurate sâmbătă şi vor fi deschise pe toată perioada festivalului. Parada portului popular care va deschide ziua de duminică va impresioana, ca în fiecare an, cu frumuseţea costumelor populare şi mândria cu care sunt purtate de către ansamblurile prezente.
Spectacolul folcloric ce va avea loc în cele două zile de festival va aduce în faţa cugirenilor solişti de renume precum Teodora Zărnescu, Veta Biriş, Ilie Medrea, Mariana Anghel, Cristian Pomohaci, precum şi ansambluri cunoscute dintre care amintim: Ansamlul Augustin Bena, Ansamblul Jidvei, Ansamblul Mociriţa, Ansamblul Doina Aiudului, Ansamblul “Câmpul Pâinii” Vinerea.
Nu sunt uitaţi cei tineri, pentru care este pregătit un spectacol, din care nu vor lipsi trupe mari ale muzicii uşoare. Pentru seara de sâmbătă, organizatorii încearcă să îi aducă în faţa cugirenilor pe cei din formaţia Taxi, în timp ce duminică, timp de o oră va concerta VH2, între 22.00 şi 23.00. Vor fi prezenţi şi membrii trupei Odissey, care au câştigat simpatia publicului cugirean la alte manifestări culturale la care primăria şi Casa de Cultură i-a invitat.
După cum spuneam, administraţia locală îşi propune să încurajeze şi tinerele talente locale, astfel că vor urca pe scenă Grupul Aprentis, MoonDance, Formaţia Millenium Cugir precum şi Palfi Andrei şi Palfi Diana, Bogdan Todea şi Răzvan Ilin.

Sorin Poparadu/INFORMATIA DE ALBA

 

http://www.informatiadealba.ro/2011/09/20/cugirul-se-pregateste-pentru-festivalul-%E2%80%9Ctoamna-cugireana%E2%80%9D/

În perioada 20-21 august, localitatea Vinerea (Cugir) va găzdui festivalul muzicii populare care aduce laolaltă ansambluri româneşti, ucrainiene, ruseşti, greceşti, maghiare şi irlandeze.

Festivalul de Dansuri Tradiţionale este organizat de Primăria Oraşului Cugir, Consiliul Local şi Casa de Cultură din localitate şi Asociaţia Culturală „Câmpul Pâinii”.
„Şapte ansambluri tradiţionale din ţară şi străinatate au acceptat invitaţia de a fi alături de noi în aceste două zile, fără nici o pretenţie financiară, ci doar din dorinţa de a-şi promova dansurile populare specifice şi de a stabili o relaţie de reciprocitate în domeniul cultural”, a declarat primarul Cugirului, Adrian Teban.
În frumoasa Poiană cu Goruni din Vinerea va fi amplasată scena pe care vor veni ansamblul „Câmpul Pâinii”, Ansamblul „Ciuleandra” din Târgovişte (dansuri munteneşti), Ansamblul Efthimos (dansuri greceşti), Ansamblul Kolomeika (dansuri ucrainiene şi rusesti), Ansamblul Irish Way (dansuri irlandeze).
În prima zi vor avea loc atelierele de dans, între orele 16.00-19.00. La finalul zilei va avea loc un spectacol destinat tinerilor, oferit de trupa de muzică uşoară a Casei de Cultură din Cugir, Milenium C.
A doua zi a festivalului (duminică, 21 august) va fi deschisă de Parada portului popular, care va parcurge un traseu de la Căminul Cultural până la Piaţa Eroilor. Începând cu ora 14.30 vor avea loc programele pregătite de cele 7 ansambluri la care se adaugă Grupul vocal Vinerea şi Taraful Casei de Cultură Cugir, recitalul trupei locale Venera.

Iulian Brok/Informatia de Alba

http://www.informatiadealba.ro/2011/08/16/cugirul-gazduieste-festivalul-international-al-dansurilor-populare/

Urmărește

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 72 other followers