arhivă

Traditii , obiceiuri, datini si sarbatori

  Cea deXV -a ediţie a Festivalului “Toamna Cugireană” a debutat în această dimineaţă la ora 10.00, în faţa Primăriei Cugir, în prezenţa primarului Adrian Teban,  a oficialităţilor locale, a mai multor localnici şi a unor oaspeţi din Germania, printr-un emoţionant moment în care, pe acordurile Imnului Naţional au fost arborate ”Tricolorul României”, drapelul oraşului Cugir şi al oraşului înfrăţit  Waserburg, localitate germană cu care urbea de la poalele Drăganei este înfrăţit de mai mulţi ani.

http://www.ziarulunirea.ro/foto-toamna-cugireana-mandrie-si-traditie/

La invitația directorului MUZEULUI NATIONAL AL TARANULUI ROMAN, ieri 17 SEPTEMBRIE 2012 ,PROFESOR DOCTOR IOAN MARCHIȘ a susținut la LIBRĂRIA CARTURESTI din cadrul MUZEULUI ,prelegerea ” DRUMUL MORȚII ȘI AL RENAȘTERII PE VASELE MARAMUREȘENE DIN CULTURA SUCIU DE SUS „. Domnul MARCHIȘ,  o eminență în domeniu , pregătit cu planșe ,filme video

și însoțit și de câțiva moroșeni de la mama lor

a  făcut o scurtă incursiune in complexitatea simbolisticii utilizate de meșterii populari maramureșeni de-a lungul secolelor pentru a trimite mesaje peste timp  inscrise pe vasele de lut si ceramică.Am auzit lucruri interesante despre similitudinile culturii maramuresene  cu cultura maiașă si egipteana, am descifrat împreuna cu maestrul tainele triunghiurilor, cercurilor, săgeților ,zig-zacurilor și altor simboluri incrustate sau pictate  pe vasele maramureșene .

Împreună cu maestrul , am încercat sa descifrăm  semnele/ simbolurile care  reprezintă soarele,ploaia, MAREA ZEIȚĂ MAMĂ  , viata ,moartea  si reînvierea ,semne intalnite pe artefactele descoperita la egipteni, fenicieni, etrusci,maiasi dar si la maramureseni.

Casandra Maria Hausi  absolventa a ACADEMIEI DE MUZICA din CLUJ – NAPOCA  ma completează in mod fericit fapt pentru care nu-mi rămâne decât sa o citez: „maramuresenii se numesc: Nicolae PITIS -rapsod popular veritabil din Tara Lapusului (coloana sonora a filmului “Pintea”) – Suflet mare, un Om cu “INIMA neinfricata si MINTEA ‘nalta”. Nu cunoaste simbolurile DAR este indeajuns ca isi cunoaste si recunoaste originile, duce si readuce in lumina, imprimand in inimile viitorimii cu o constiinta absolut prezenta, treaza si darza cu o Dragoste coplesitoare, binefacatoare, DARUL pe care l-a primit din nastere- Horea in grumaz din Lapusu’ Romanesc respectiv Horea Lunga din Maramuresu’ Istoric. DOAMNE AJUTA! VA MULTUMIM! SA HITI A LU’ DUMNEZEU! 🙂 O SARA MANDRA! „Maria Casandra Hausi. Mulțumesc CASANDRA.!Sunt onorat!

Pentru că maestrul a studiat mult la ea acasă și civilizația etruscă a făcut  paralele/comparații  și cu aceasta civilizație/cultură !

Sper că maestrul nu va rade dacă am incurcat  simbolurile. Dar asa cum il cunosc eu,domnia sa  este un om intelegator  și sunt sigur ca ma va asemăna  cu   tânăra  din muzeul de la ROMA  unde domnia sa  a cerecetat civilizatia / cultura etruscă , căreia i-a spus să nu mai poarte în urechi cercei care reprezintă moartea  .  Nu-i asa ca  e rău sa nu știi unele lucruri? Apoi am aflat despre studiul referitor la  textele originare din Vechea Indie.,cele mai vechi scripturi ale hinduismului ” VEDELE  „studiu  efectuat de UNIVERSITATEA din CAMBRIDGE / UK ,materializat într-un tom de vreo 800 de pagini ,dar a cărui concluzie era ca acestea provin din spațiul carpato-danubiano-pontic. Având in texte originare din Vechea Indie. Sunt cele mai vechi scripturi ale hinduismului vedere rezultatul studiului care nu convenea britanicilor și probabil nici altora , aceștia au pus”batista pe țambal  „. Mi-a plăcut  explicația legată de leagănul civilizației mondiale din  spațiul carpato-danubiano-pontic și cel  nemijlocit adiacent , explicație constând în faptul ca pe atunci nu existau națiuni (o invenție iluminista franceza) ci numai „culturi” : SUCIU DE SUS , TURDAȘ, CUCUTENI ,TARTARIA, și multe altele !

La încheierea prelegerii,prof.dr.GEO STROE , Președintele  ACADEMIEI DACOROMANE  si președinte fondator al PARTIDULUI ROMANIEI EUROPENE, a înmânat domnului profesor doctor IOAN MARCHIȘ

diploma care atesta conferirea la propunerea Senatului ACADEMIEI DACOROMANE a titlului de DOCTOR HOBORIS CAUSA al acestei ACADEMII!Diploma care atesta conferirea la propunerea Senatului ACADEMIEI DACO- ROMANE a titlului de doctor HONORIS-CAUSA al acestei ACADEMII domnului profesor doctor IOAN MARCHIȘ! 17 SEPTEMBRIE 2012 Foto:COSTEL GĂLĂȚEANU

Pentru a fi și mai „aproape” spațial de SUCIU DE SUS maestrul a cinstit auditoriul cu o palinca galbena de MARAMU ,turnata dintr-o sticla cu tricolor la gat dar care , bineînțeles ca avea în interior , pe lângă licoarea de prune cea periculoasa , un simbol despre care maestrul  a făcut vorbire ,dar despre care nici acum nu îmi dau seama cum a ajuns acolo.

Printre cei prezenți , am remarcat pe:

VIRGIL NITULESCU – DIRECTORUL MUZEULUI NATIONAL AL TARANULUI ROMAN
prof.dr.GEO STROE ,Presedintele ACADEMIEI DACOROMANE, președinte  fondator al PARTIDULUI ROMANIEI EUROPENE;

Alti membri ai ACADEMIEI DACO ROMANE:

GEORGESCU PETRE – DEDY  Maestru , sculptor, artist plastic

FLORIN GRIGORIU – SCRIITOR
CONSTANTIN COCENESCU – doctor, initiator al unor proiecte monumentale sculpturale
CHIRA CAROLINA – EDITOARE
CAROL HARSAN – PUBLICIST, coautor al lucrării „EXPERIMENTUL ROMANIA ” APARUTA LA EDITURA BABEL in acest an , 2012

Reprezentanți media;

Studenți;

Etnologi;

Arheologi;

Un public avizat.

BUCURESTI 17 SEPTEMBRIE 2012

Text si foto :COSTEL GĂLĂȚEANU

Festivalul „Toamna Cugireană”, ajuns la a XV-a ediţie, se va desfăşura în perioada 28 – 30 septembrie. Din cadrul evenimentului nu vor lipsi competiţiile sportive, demonstraţiile de dansuri, expoziţiile de artă şi tehnică militară şi parada portului popular, iar publicul de toate vârstele se poate delecta cu concerte de muzică populară şi uşoară.
Locaţiile stabilite de organizatori pentru desfăşurarea festivalului sunt: strada 21 Decembrie 1989 – în faţa UM Cugir şi magazinul „Furnica”, strada Stadionului, strada Ion Luca Caragiale – în faţa sediului Primăriei Oraşului Cugir şi incinta Casei de Cultură a Oraşului Cugir.
Din primele informaţii, în cadrul Festivalului vor putea fi admirate şi achiziţionate icoane pictate pe sticlă ale artiştilor populari locali şi vor putea fi văzute obiecte de armament şi tehnică militară expuse de Uzina de Arme Cugir. Vor fi organizate, de asemenea, concerte de muzică populară şi uşoară. Conform informaţiilor sunt aşteptaţi să concerteze cei de la Phoenix, dar şi cei de la Voltaj.
De vineri, 28 septembrie, ora 16:00, până luni, 1 octombrie, ora 6:00, circulaţia rutieră va fi interzisă pe străzile pe care se va desfăşura festivalul „Toamna Cugireană”. Conducătorilor auto care intenţionează să tranziteze aceste zone, pe durata evenimentului, le vor fi recomandate rute ocolitoare, pe arterele Vasile Alecsandri, Unirii şi Victoriei.

http://www.informatiadealba.ro/2012/09/05/la-cugir-are-loc-a-xv-a-editie-a-festivalului-toamna-cugireana/

Sorin Poparadu

În această perioadă se desfăşoară cea de-a treia ediţie a celebrului festival internaţional de tradiţii, Drumul Lung spre Cimitirul Vesel. În cadrul acestui festival, la Săpânţa si Bârsana vor avea loc evenimente dedicate satului şi tradiţiilor populare. Peter Hurley, irlandezul iubitor de Maramureş, a revenit în judeţul nostru, unde a dat startul incursiunii în lumea satului tradiţional.

Duminică 19 august, se va urca pe Bradova, deasupra Satului Bârsana, pentru o după-amiază câmpenească cu Fraţii Benţa, Ion şi Ilie, fraţi gemeni, pastori şi cioplitori, care cântă împreună de mai bine de 50 de ani. Detalii suplimentare despre acest festival şi modalitatea de înscriere pot fi găsite pe site-ul traditia.ro.

http://www.maramedia.ro/14-20-august-e-intervalul-in-care-se-va-desfasura-cea-de-a-treia-editie-a-celebrului-festival-international-de-traditii-drumul-lung-spre-cimitirul-vesel

Primăria Oraşului Cugir se află în toiul pregătirilor pentru prima ediţie a Festivalului Naţional de Dansuri şi Tradiţii Populare – este un eveniment ce va avea loc în zilele de 25-26 august, în Poiana cu Goruni, un loc verde, spectaculos, aflat la marginea localităţii Vinerea. Festivalul prilejuieşte prezenţa la Cugir a unor ansambluri şi solişti renumiţi pe plan naţional şi zonal, precum şi formaţii vocal instrumentale şi trupe de pop-rock. Potrivit organizatorilor, artiştii au fost contractaţi, programul manifestărilor a fost deja realizat în amănunt, fără însă a se exclude posibilitatea unor eventuale mici modificări.
Pe scena festivalului se vor afla nume emblematice ale muzicii populare româneşti: de la Ioan Bocşa şi Mariana Anghel până la Ovidiu Olari, Veronica Macarie Moldovan şi Sergiu Cipariu. De asemenea, vor fi prezente 11 ansambluri din: Vinerea, Cîmpeni, Vinţul de Jos, Braşov, Ocna Mureş, Sibiu, Turda, Mureş, Maramureş şi Suceava. Organizatorii din Cugir păstrează obiceiul, devenit tradiţie, de a organiza şi o paradă a portului popular, manifestare la care sunt invitaţi să participe atât gazdele, cât şi oaspeţii evenimentului.
Din dorinţa de a evidenţia şi a încuraja tinerele talente, Primăria Oraşului Cugir a pregătit şi un concurs destinat doar lor. Preselecţia se va desfăşura cu două zile înaintea festivalului, cei selectaţi urmând a fi prezentaţi duminică, în cadrul unei Gale a laureaţilor.
Festivalul de faţă este organizat în baza unui proiect câştigat la sfârşitul anului trecut de Primăria Cugir, în baza Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, domeniul major de intervenţie 5.3 – „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”.
„Câştigarea proiectului ne-a oferit certitudinea că putem asigura continuitate unui demers început anul trecut când, din fonduri proprii, am organizat un festival asemănător. Trebuie subliniat faptul că urmărim mai multe obiective prin derularea acestui eveniment: dorim să păstrăm vie flacăra tradiţiilor, să promovăm turistic această zonă bogată atât din punct de vedere natural cât şi cultural, istoric şi etnofolcloric şi, de ce nu, să captăm interesul economic pentru oraşul nostru”, a declarat edilul Cugirului, Adrian Teban.
Proiectul „Festivalul Naţional de Dansuri şi Tradiţii Populare” se ridică la aproape 1.000.000 lei, administraţia locală urmând să suporte din bugetul local cheltuielile neeligibile, reprezentând 2% din valoarea totală.

Iulian Brok

http://www.informatiadealba.ro/2012/08/07/festivalul-national-de-dansuri-si-traditii-populare-de-la-cugir/

A fost o saptamana frumoasa la CUGIR. Nu a plouat decat o zi timp in care in toată țara ,”CODURILE DE VREME REA”au fost ceva la ordinea zilei.Intr-una din zile,mi-a fost dat sa aud un cuvant pe care nu-l cunoșteam. Este vorba despre „chișchinău ” care înseamna năframă,broboadă ,batic .
Cu aceasta ocazie ,mi-am amintit o expresie de-a lui CĂTĂLIN „SHOGUNUL” care spunea ca este reprezentativă pentru oraș si ca il voi recunoaște după această expresie care suna cam așa „TRAJNEASCĂ ÎN VALEA DĂII”.
Cu câteva postări in urmă( https://cugiralba.wordpress.com/2012/05/21/modificari-doom/ ) , va povesteam intr-un „pps” despre noile modificări ale limbii romane apărute in DOOM ediția a doua ,printre care ,intr-un slaid(nr.6) erau consemnate „noi intrari”(brand, broker, dealer, fitness, font, hard, link,market, master, printare, pictorial, rating, scanare,site, topless, trend, anticoncepţional, contracepţie,folk, fotomodel, fezabilitate, fiabilitate, internet,lobby, malpraxis, maxi-taxi, paparazzi, telenovelă,teletext, termopan, transfrontalier, TVA,supervedeta).Dupa cum vedeti , mare deschidere din partea celor care hotărăsc cum vorbim).
Iata cateva din motivele care m-au indemnat sa va propun aceasta tema.Adică sa postați arhaisme si expresii specifice zonei ,si daca puteți sa faceți si alte specificații colaterale legate de acestea:cand.cum.cu ce ocazie , sensul in care se folosesc sau tot ceea ce considerati necesar si obligatoriu ce inseamna.Dacă mai știți si ceva istorie legată de treaba asta ,sunteți mari de tot! Într-un fel asta ar fi un protest legat de atitudinea adoptata fata de limba vorbita în diferite zone . Adică pe ai mei ii neglijez dar ma ploconesc la tot felul de englezisme , franțuzisme , etc.
Vă doresc succes si vă aștept.
COSTEL GĂLĂȚEANU

   Sute de cugireni au asistat  la ceremonia  intrării Paştelui în biserică, un obicei care de mai mulţi ani se petrece în miercurea Mare la Cugir şi în Joia Mare la Vinerea. Pregătirile au început cu mult înainte de Săptămâna Mare, când la Casa Parohiala  a preotului paroh Pintea Dumitrean au avut  loc întâlniri a celor ce împlinesc vârsta de 60 de ani în cursul anului 2012. Evenimentul a început miercuri în jurul orei 15.00, la Casa Parohiala de pe strada 21 decembrie 1989, printr-o scurtă slujbă religioasă, după care  cei 100 de păşteni însoţiţi de preoţi, rude, prieteni şi membrii ai comunităţii au pornit în alai cu steaguri, prapori, icoane  şi ciubere împodobite cu flori  pentru ducerea vinului şi a pâinii în Biserica Sfânta Treime pentru sfinţirea acestora la slujba din Noaptea Învierii  Mântuitorului. Aici  păştenii au fost primiţi de zeci de  localnici care aveau aşezate pe jos în biserica sticle cu vin, colaci şi lumânări aprinse, spre pomenirea celor care au decedat.

La eveniment au luat parte oficialităţile locale, Adrian Teban  primarul oraşului  viceprimarul  Rodica Florea, preşedintele Consiliului Judeţean Alba  Ion Dumitrel, consilierul judeţean Nicolae Truţă, liderul PDL Cugir  Radu Roşian, candidatul de primar Camelia Dumitrean, consilieri locali ş.a.
Obiceiul se va repeta în Joia Mare la Vinerea în cadrul unui ceremonial
special ales de credincioşii acestei localităţi.(C.P;A.M.)

http://www.ziarulunirea.ro/cugir-pastenii-o-traditie-unica-in-judet/

Azi şi mâine, sexagenarii anului 2012 vor duce “paştile” în biserică, pentru a fi sfinţite

   Satul Vinerea şi deopotrivă oraşul Cugir se pregătesc de sărbătoare. Casele şi curţile, curate şi îngrijite, bordurile albite cu var, grădinile plivite şi pomii înfloriţi, chipurile luminate ale oamenilor, toate în felul lor, sunt pregătite să vestească Învierea lui Hristos.
Azi, la ora 15.00, toţi cugirenii care împlinesc 60 de ani în 2012 şi “se ţin” de tradiţia creştină a locului, participă la defilarea “Păştenilor”, adică transportarea pâinii şi a vinului în biserică pentru a fi sfinţite şi oferite în Noaptea de Înviere. Acelaşi ritual se repetă joi, 12 aprilie, de la 8.00 dimineaţa, în Vinerea.
De fapt, originea acestui obicei este regăsită în Vinerea încă din anul 1948. Este vorba despre obiceiul „Păştenii”, iniţiat de preotul de atunci, Ioan Săbău, şi care se respectă cu sfinţenie de comunitatea sătească în fiecare an. Preotul şi consiliul parohial de atunci au hotărât ca Paştile să fie pregătite de contingentul de oameni care au împlinit vârsta de 60 de ani. De atunci, cu mare responsabilitate şi cu multă seriozitate, păştenii se întrunesc în repetate rânduri şi din timp, pentru a pregăti Paştele şi să aleagă la casa căruia dintre ei să se aducă cele necesare pentru Paşti. Fiecare dintre ei aduce vinul pentru Paşti, îşi cumpără ciubere, pe care îşi scrie numele, femeile îşi fac desagi noi, se dă comandă la brutărie pentru pâine şi se cumpără lumânări. Toate acestea sunt aduse la casa păşteanului ales. În Miercurea Mare, preotul merge la casa păşteanului pentru a o sfinţi şi face sfeştanie.
În Joia Mare, dis-de-dimineaţă, păştenii îmbrăcaţi în straie de sărbătoare vin la biserică pentru a lua praporii şi icoanele. Împărţirea acestora este stabilită din timp, astfel încât fiecare păştean ştie ce anume va trebui să ia din biserică, unii praporii de procesiune, alţii icoanele. În faţa bisericii, se formează alaiul din păştenii care poartă praporii şi icoanele, conduşi de preoţii prezenţi la sărbătoare, oamenii din sat, pornindu-se spre casa păşteanului.
Ajunşi la casa păşteanului, preoţii oficiază o slujbă specială, iar păştenii aşează în desagi pâinea pentru Sfintele Paşti. În urmă cu ceva ani, vinul era adus deodată cu pâinea la biserică, fiind pus într-un butoi şi aşezat într-un car împodobit şi tras de o pereche de cai sau boi. În timp, s-a renunţat la această tradiţie, iar vinul este dus la biserică din timp cu maşina.
După oficierea slujbei din curtea păşteanului gospodar, se pleacă spre biserică într-o ceremonie impresionantă la care participă toată suflarea localităţii. În fruntea procesiunii sunt preoţii, urmaţi de păşteni, care poartă în spate desagii cu pâine, iar după ei femeile ducând ciuberele împodobite cu verdeaţă.
Aduse toate bucatele la biserică, cugirenii şi vinerenii aşteaptă marele praznic al Învierii Mântuitorului, în rugăciune şi post. Duminică dimineaţa participă la momentul înălţător al Învierii, primesc Paştile, ciocnesc câte un ou şi se salută creştineşte: “Hristos a Înviat!” şi răspund: “Adevărat a Înviat!”.

Nicoleta IDITA-TOMUŢA

https://cugiralba.wordpress.com/wp-admin/post-new.php?post_type=post