arhivă

Teatru,literatura si arta

(De Traian Calancia profesor la Grupul Școlar Dr. M. Couca Saveni/Botosani)

Cât sunt copiii noștri mici,

Pentru ei, suntem TĂTICI.

Ce gingaș e, şi sună bine:

– Tăticule, mi‑e dor de tine…

Dar anii trec. Şi deodată,

Nu mai ești tătic, ci TATĂ.

Dar și așa, tot sună bine:

– Pa, tată! S‑auzim de bine…

Când cresc, şi nu le eşti pe plac,

Din tată, tu devii BABAC.

Şi vorba sună trist şi gol:

– Babacule, mai dă‑mi un pol…

Dar viața e un foc de paie,

Şi, vrei nu vrei, ajungi TATAIE.

Iar vorba ta, în râs e luată:

– Tataie, ia mai las‑o baltă…

În anii, care‑ ți mai rămân,

Te vor numi doar, ĂL BĂTRÂN.

Şi vorba lor te năucește:

– Bătrâne, ce‑ ți mai trebuiește…

………………………………….

Copile! Tu să ai știință,

Că ți‑am fost tată cu credință.

Şi din puțin, de‑a fost să fie,

Eu am răbdat și ți‑am dat ȚIE.

Dar, fă‑mi te rog o bucurie!

La cimitir, să vii la mine,

Să‑mi spui ca în copilărie:

– Tăticule, mi‑e dor de tine…

Frumoasa poezie. Cineva a modificat-o putin si acum circula ca fiind scrisa de un anonim sub următoarea  forma:

DOR DE TATA  
Când sunt copiii noștri mici  
Noi pentru ei suntem TĂTICI.  
Ce gingaș e, și sună bine  
TĂTICULE, mi-e dor de tine!  
Dar anii trec și deodată  
Din bun TĂTIC, acum ești TATĂ  
Dar și așa tot sună bine  
TATĂ, îmi este dor de tine!  
Dar cresc copiii și te fac  
Din TATĂ să devii BABAC…  
Și vorba sună trist si gol  
BABACULE, mai dă-mi un pol!  
Cum viața e un foc de paie  
De vrei, nu vrei, ajungi TATAIE,  
Iar vorba ta în râs e luată  
TATAIE ia mai las-o baltă…  
Și-n anii care-ți mai rămân  
Te vor numi doar ĂL BĂTRÂN…  
Și vorba asta te muncește:  
BĂTRÂNE, ce-ți mai trebuiește ?!  
Copile, tu să ai știință  
Am fost un tată cu credință  
Și din puțin, de-a fost să fie,  
Eu am răbdat și ți-am dat ție…  
Dar fă-mi, te rog, o bucurie!  
La cimitir, de vii la mine,  
Să-mi zici tot ca-n copilărie:  
TĂTICULE, mi-e dor de tine….
 

BIBLIOTECA PEDAGOGICĂ NAŢIONALĂ „I.C. PETRESCU”

vă invită să luaţi parte la „NOCTURNA BIBLIOTECILOR”

 Sâmbăta – 17 noiembrie, începând cu ora 18.00, până Duminică – 18 octombrie, la miezul nopţii,

în holurile de la parter şi etajul I şi în sălile „Istrate Micescu” şi „American Corner”

ale Bibliotecii Pedagogice Naţionale (Str. Zalomit nr. 12 – lângă Parcul Cişmigiu).

 În noaptea de 17 spre 18 noiembrie, începând cu ora 18.00, numeroase biblioteci din Bucureşti şi din ţară îşi vor deschide porţile pentru public.

Evenimentul se doreşte a fi una dintre cele mai importante mobilizări nocturne a bibliotecilor din România. 

 Iniţiată şi coordonată de Asociaţia Bibliotecarilor şi a Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) şi pusă în operă de bibliotecarii din toate tipurile de biblioteci, „NOCTURNA BIBLIOTECILOR” este susţinută de Fundaţia IREX România, GMP PR şi THECELL.

 Fiecare bibliotecă participantă va putea propune propria agenda de activităţi ce poate cuprinde de la vizite de sedii, proiecţii de filme, concerte, lansări de carte, ateliere de creaţie, întâlniri cu autori, până la concursuri, expoziţii şi multe altele.

Creativitatea bibliotecarilor va da măsura acestei campanii şi va decide interesul publicului pentru astfel de manifestări.

Accesul publicului la manifestările organizate cu ocazia Nocturnei Bibliotecilor este gratuit.

 Blogul celei mai importante campaniii de activare a bibliotecilor pe timp de noapte este disponibil pe: http://nocturnabibliotecilor.wordpress.com/

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să accesaţi:

http://www.anbpr.org.ro/

http://www.prolibro.eu/category/nocturna-bibliotecilor

http://www.culturalazi.ro/articole/art.shtml?a=1086311&c=12&g=2

www.facebook.com/Prolibro

http://www.ecomunicate.ro/comunicate-de-presa/ong/14/nocturna-bibliotecilor-o-noapte-si-1001-idei-de-weekend-17732.html

***  

În cadrul Programului dedicat „NOCTURNEI BIBLIOTECILOR”,

BIBLIOTECA PEDAGOGICĂ NAŢIONALĂ  „I.C. PETRESCU” vă propune:

– Întâlnire cu personalităţi (scriitori, critici literari, artişti, istorici, cercetători, profesori, bibliotecari, jurnalişti, oameni de cultură), evocări, lecturi publice;

– Lansări şi prezentări de carte;

– Expoziţie de carte/publicaţii (cu vânzare) cu participarea unor edituri importante;

– Miniconferinţe, prelegeri;

– Omagii unor personalităţi: I.L. Caragiale, Nichita Stănescu, George Bacovia, George Topârceanu, Mircea Sântimbreanu, J.J.Rousseau, Ch. Dickens, Ch. Baudelaire, Amita Bhose s.a.

– Expoziţii de pictură şi grafică;

– Recitaluri de poezie;

– Teatru;

– Program artistic oferit de artişti consacraţi, elevi şi studenţi;

– Poveşti de succes;

– Arta aranjamentelor florale – Ikebana;

– Proiecţii şi prezentări PowerPoint;

– Tombolă cu premii în cărţi oferite de editurile participante;

– Turul bibliotecii s.a.

Găsiţi ataşat programul detaliat al manifestării.

Sponsor al evenimentului: ELGEKA – FERFELIS ROMANIA. Distribuitor: Chupa Chups şi Mentos

Vă aşteptăm cu plăcere să petrecem împreună o Noapte Albă la Bibliotecă !

 Carmen-Leocadia Pesantez Pozo

Director general, Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu”

(Coordonator American Corner; Coordonator Secţiunea Biblioteca Indiană)

Str. Zalomit nr. 12, Sector 1, Bucureşti

Mobil: 0721 719 334

Tel./fax: 021.3110323; 021.3134521

E-mail: ccarmenleo@hotmail.com

Linkuri BPN:

www.bpn.ro

www.facebook.com/Biblioteca Pedagogica

http://www.kosson.ro/index.php?option=com_sobi2&Itemid=59&lang=ro

 

Această lucrare, izvorâtă deopotrivă din pasiunea pentru istorie şi din dragostea profundă faţă de artilerie, reprezintă onorul pe care-l aducem cu condeiul gratitudinii elitelor acestei arme, ca expresie a recunoştinţei ce le-o purtăm pentru modul strălucit în care s-au afi rmat ca „servanţi”ai artileriei, ai oştirii şi ai naţiunii române.*

 

Prin această contribuţie la dezvoltarea istoriografiei artileriei române am dorit să oferim în principal camarazilor de astăzi şi mai ales celor ce vor îmbrăţişa peste ani arta de a mânui traiectoriile, un cuprinzător şi util îndrumar în cunoaşterea celor ce au scris cu înţelepciune, dragoste, suferinţă, sânge şi uneori chiar cu preţul vieţii istoria artileriei, a armatei şi a ţării. Prin demersul nostru am dorit să nu lăsăm colbul uitării să se aştearnă peste numele corifeilor artileriei, al eroilor patrioţi, al celor ce au manifestat excelenţă profesională şi pentru care artileria a fost nu numai o meserie ci o stare de spirit. În fi lele acestei cărţi am cuprins şi bibliografi ile unor artilerişti ce s-au afi rmat şi au dobândit notorietate în alte arme sau domenii de activitate extra-militare.Dorim să menţionăm că artileriştii au nu numai meritul de a fi dat strălucire acestei arme speciale, care este artileria, ci de a fi şi „părinţii” altor arme tehnice: tancurile, artileria şi rachetele antiaeriene. Apariţia şi afi rmarea acestor arme sunt legate în mod ineluctabil de numele colonelului Pandele Predescu, generalului de divizie Nicolae Scarlat Stoenescu, respectiv al generalilor de divizie Ştefan Burileanu, Popescu I. Gheorghe, Marinescu Gheorghe, Pârvulescu Gheorghe, al generalilor de brigadă Ion Bungescu, Nicolae Zăgănescu şi Gheorghe Vasilescu, pentru a exemplifi ca foarte succint acest aspect. De asemenea, dorim să relevăm faptul că, datorită pregătirii tehnice temeinice şi a cunoştinţelor topogeodezice, artileriştii au reprezentat în perioada de început a aviaţiei militare o importantă şi valoroasă pepinieră pentru selecţia şi formarea piloţilor militari.

Între aspectele importante pe care dorim să le aducem la cunoştinţa cititorilor este şi acela că, în demersul nostru de reunire în paginile prezentei lucrări a celor mai valoroase personalităţi ale artileriei, am prezentat numai biografi ile acelor minunaţi camarazi de armă afl aţi în împărăţia cerului. Nu am inclus în această lucrare pe acei bravi artilerişti ce merită să fi e situaţi în galeria spiritelor alese ale artileriei, care încă au posibilitatea şi şansa de a se închina Bunului Dumnezeu, pentru că ştiindu-le modestia ce-i caracterizează s-ar jena văzându-şi numele înscris într-o carte cu acest titlu, alături de eminenţe deja consacrate în istoria armei. De asemenea, dorim să-i informăm pe cititori că epitetele pe care le-am folosit adesea pentru relevarea corectă şi deplină a personalităţii celor prezentaţi în carte nu sunt gratuite. Apreciem că uneori am fost prea săraci în inspiraţia de a găsi cele mai frumoase şi potrivite cuvinte, pe măsura meritelor celor în cauză ce au făurit istoria artileriei, unii contribuind substanţial la „scrierea” istoriei neamului românesc. În acest sens menţionăm că artileria a dat ţării un membru al locotenenţei domneşti din anul 1866 (colonelul Nicolae Haralambie), 2 preşedinţi ai Consiliului de Miniştri (generalii Gheorghe Manu şi Constantin Coandă), numeroşi miniştri, între care 11 au deţinut această funcţie la Ministerul de Război/Ministerul Apărării (generalii Nicolae Haralambie, Tobias Gherghely, Gheorghe Manu, Nicolae Dabija, Alexandru Anghelescu, Iacob Lahovary, Eremia Grigorescu, Ion Răşcanu, Paul Angelescu, Emil Bodnăraş, Victor Stănculescu. Alături de aceştia îi amintim pe alţi 11 artilerişti care au avut privilegiul de a îndeplini onoranta funcţie de şef al Marelui Stat Major/Statului Major General (generalii Iacob Lahovary, Constantin Christescu, Alexandru Lupescu, Ioan Sichitiu, Florea Ţenescu, Alexandru Ioaniţiu, Costin Ionaşcu, Constantin Popescu, Vasile Ionel şi Mihail Popescu). De asemenea, reamintim că 19 artilerişti au îndeplinit funcţia de secretar al ministerului, alţi 12 au comandat Şcoala Superioară de Război/Academia Militară, iar alte zeci de artilerişti au fost şefi ai Statului Major al Forţelor Terestre, comandanţi de armată, corp de armată şi divizie etc., mulţi dintre ei fi ind părtaşi la scrierea celor mai glorioase pagini de istorie pentru armata română, pe câmpurile de luptă. Pe lângă cei ce au performat la cel mai înalt nivel în instituţia militară, un număr mare de artilerişti au deţinut funcţii importante în viaţa civilă ca miniştri, senatori şi deputaţi, prefecţi, primari, ambasadori etc. Galeria spiritelor alese ale artileriei este întregită în mod onorant cu o pleiadă de eminenţi oameni de ştiinţă, academicieni, profesori universitari, cercetători, inventatori, literaţi şi artişti, cu o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea culturii şi spiritualităţii româneşti.

Prezentarea biografi ilor am realizat-o într-o manieră unitară, din perspectiva conţinerii elementelor biografi ce defi nitorii pentru perceperea corectă a vieţii şi carierei militare a celor în cauză: datele de naştere şi deces, studiile efectuate, gradele şi funcţiile militare deţinute. De asemenea, am urmărit ca la fi ecare abordare să prezentăm sintetic aspectele defi nitorii pentru notorietatea celui în cauză. Biografi ile acestora am încercat să fi e esenţializate, să fi e mai degrabă schiţe biografi ce, pentru a putea reuni şi prezenta cât mai multe dintre personalităţile artileriei, deşi opinăm că meritele excepţionale şi notorietatea celor prezenţi în lucrare impuneau, pentru cei mai mulţi dintre ei, nu o schiţă biografi că ci cel puţin o carte pentru fi ecare dintre ei.

Deşi prin structura fi ecărei biografi i am fost consecvenţi principiului de abordare unitară a acestora, dezvoltarea lor din perspectiva conţinutului este diferită. Acest aspect se datorează unor determinări multiple: poziţia diferită a subiecţilor lucrării în ierarhia militară, contribuţia specifi că a acestora în dezvoltarea anumitor domenii, nevoia de relevare a unor merite insufi cient cunoscute până în prezent etc. Am urmărit ca această lucrare să fi e cât mai cuprinzătoare în ceea ce priveşte reunirea între coperţile sale a celor cu adevărat reprezentativi prin activitatea, creaţia şi opera lor. Am fost convinşi de la început că acest lucru nu va fi posibil, dar ne-am dat toată strădania să fi m cât mai aproape cu putinţă de acest deziderat. Nerealizarea sa integrală a fost cauzată atât de limitele noastre cognitive, pe care ni le asumăm, cât şi de imposibilitatea intrării în posesia tuturor surselor documentare necesare. De asemenea, în semn de pioasă recunoştinţă purtată înaintaşilor am încercat, în cel de-al doilea capitol să evidenţiem în premieră, evident dintr-o perspectivă nonexhaustivă, câteva monumente reprezentative pentru modalitatea artistică prin care naţiunea, armata în general şi artileriştii în special, au cinstit de-a lungul anilor memoria marilor artilerişti, a eroilor ce s-au jertfi t pentru realizarea idealurilor naţionale. Pentru a fi cât mai persuasivi în transmiterea mesajelor dorite către cititori, am folosit un bogat şi uneori inedit material ilustrativ.

Convinşi că pentru mult timp această carte va reprezenta una din principalele surse documentare în ceea ce priveşte personalităţile artileriei, ca urmare a numărului mare de biografi i, reunite fără precedent, ca volum, între coperţile aceleiaşi cărţi, nutrim speranţe că aceasta va reprezenta o utilă şi agreabilă lectură pentru mai multe generaţii de cititori.

În fi nal, dorim să exprimăm întreaga recunoştinţă şi să mulţumim tuturor celor care, într-o formă sau alta, ne-au sprijinit în realizarea prezentei lucrări. Gândul bun al recunoştinţei noastre se îndreaptă în mod special către comandorul Marian Moşneagu, şeful Serviciului Istoric al Armatei, către locotenent-colonelul Florin Barbu, maistrul militar principal Mihai Voica şi mai ales către distinsa doamnă doctor Olga Octavia Dănilă.

Şi nu în ultimul rând, aducem cele mai alese mulţumiri familiilor noastre, care au înţeles, determinarea demersului nostru de a participa la scrierea istoriei artileriei şi care au dovedit înţelegere şi sprijin pentru timpul, nu puţin, alocat documentării şi elaborării acestei cărţi.

Încheiem această introducere, cu exprimarea deplinei împliniri sufl eteşti pe care o trăim pentru că am reuşit să fi nalizăm acest proiect generos ce şi-a propus să adune între coperţile cărţii „fl oarea artileriei”, ad perpetuum rei memoriam (spre veşnică aducere aminte).

 

 

Revista La Drum Nr. 24, 25, 26, 27

Noul număr al Revistei La Drum ( număr care s-a cam lăsat aşteptat! ) continuă rubricile cunoscute şi anume povestirile lui Sorin de la Morena, Jurnalul Angelei Lefterescu, Piloţi români pe cerul în flăcări, Arhivele transcendente, etc., dar conţine şi un grupaj de materiale dedicate comemorării raptului teritorial de acum două sute de ani. Un interviu cu un tânăr regizor din Chişinău – Daniel Guzun – sparge abordarea tradiţională şi împământenită a acestui subiect şi, ca un duş rece, ne aduce puţin cu picioarele pe pământ, adică în acest timp istoric. Apoi, un articol dedicat primului emigrant roman spre Noua Zeelandă, început al unei colaborări pe care o dorim cât mai fructuasă între noi şi revista Pagini româneşti în Noua Zeelandă, articol semnat de redactorul şef al acestei reviste, domnul Cristi Dumitrache, aduce date inedite cu privire la faptul că istoria se mai poate scrie şi altfel decât am fost obişnuiţi.

www.revistaladrum.ro

Revista este editata de
Asociatia LA DRUM
e-mail:
revista@revistaladrum.ro

                                                          de Pastorel  Teodoreanu  

    Bunicuţa lui Pandele
de pe strada Ghica Tei
a băgat discret de seamă
cum că nepoţelul ei
când nu-i observat de nimeni
nici de Tonc nici de Rodica
se cam joacă cu puţica.

Şi i-a spus:- Pandele dragă,
vai de mine, nu-i frumos!
Vezi pe domnul cel de colo,
ala grasu şi burtos?

Tot aşa o burtă mare,
i-a spus tainic bunicuţa,
o să-ţi crească de vreodată
ai să te mai joci cu puţa!

S-a speriat grozav Pandele
si ofta cu-nfrigurare
când gândea că o să-i crească
tot aşa o burtă mare.

Dar primind cadou o tobă
si un cerc şi-o muzicuţă
de atuncea niciodată
n-a mai pus mâna pe puţă.

Şi-ntr-o zi fiind la plimbare
pe şoseaua-nrourată
a văzut şezând pe-o bancă
o femeie-nsărcinată.

Drept la ea s-a dus şi-i spuse,
c-a roşit şi bunicuţa:
-Vezi ce ai păţit cucoană
dacă te-ai jucat cu puţa?

 

  Sticla de vin conţine mai multă filosofie în ea decât orice altă carte din lume.

Louis Pasteur

 Vinul este o poezie îmbuteliata.

Robert Stevenson

 Acolo unde nu este vin, nu exista dragoste.

Euripide

 Singurele minuni aparţin naturii. Torni în vie apa şi cr eşte vin.

Vasile Ghica

 Tinereţea ne aduce dragostea şi prietenii, înaintarea în vârsta ne lasă prietenii şi vinul. Thomas Moore

 În vin, unii caută adevărul; alţii – harul.

Vasile Ghica

 Vinul are obiceiul de a arăta mintea omului.

Theognis

 Vinul este dovada constantă că Dumnezeu ne iubeşte şi doreşte să ne vadă fericiţi. Benjamin Franklin

 Lemnul vechi arde cel mai bine, prietenii vechi sunt cei mai de încredere, autorii vechi sunt cei mai buni de citit, iar vinul vechi este cel mai bun de băut.

Athenaeus – gramatician grec

 O, duh nevăzut al vinului! Dacă n-ai nume, după care să fii cunoscut, am să te botez eu cu numele de diavol!

William Shakespeare

Preluata din numărul special  ”LA CRAMA” al Revistei internaționale de literatura umoristica”BOOKLOOK”

CU PĂSTOREL LA CRAMĂ

(pastorală cu acrostih şi mezostih)

 Cu Păstorel la cramă           Ciocnim o cupă plină;

Răsună din înalturi                refrene din trecut,

Academia râde;                      aceeaşi poantă fină

Mereu înveselește                  muşcând năravul slut;

E-aici şi epigrama                   expusă în lumină,

Luptând cu inerția                   lovind oricare scut,

Efervescentă, pură,                 eternă și senină…

Ciocnim cu vinul nobil            Cuprinși de nostalgie,

Oftând când amintirea            oferă noi delicii,

Plusând c-o suplă glumă      picantă şi hazlie,

Ocazie selectă:                        olimpice capricii,

Umor de viţă veche                 uimind prin rima rară…

Legenda deci renaște            lucind prin vechea cramă

Umplută de arome,                 oară și sprințară,

Interpretând cu brio                 idei de pus în ramă!

 Preluata din numărul special  „LA CRAMA” al Revistei internaționale de literatura umoristica”BOOKLOOK”

 Eugen Deutsch

ACROSTÍH, acrostihuri, s. n. Poezie sau strofă în care literele inițiale ale versurilor, citite vertical, alcătuiesc un cuvânt (nume propriu, dedicație etc.) sau o propoziție. – Din ngr. akróstichon, fr. acrostiche.
Sursa: DEX ’09 (2009)

MEZOSTÍH s. n. problemă enigmistică înrudită cu acrostihul, a cărei soluție este un cuvânt obținut prin citirea câte unei litere de la mijlocul fiecărui vers în ordinea stabilită de autor și într-un anumit sens (vertical, oblic etc.). (< mezo- + /acro/stih)
Sursa: MDN (2000)

In temeiul versurilor sale profund sensibile, proaspete și frumoase, prin care, cu un meșteșug desăvârșit, a izbutit să facă din gândirea sa poetică, rostită în propriile-i cuvinte englezești, o parte integrantă a literaturii occidentale“ (Laureații Premiului Nobel pentru Literatură – Almanah „Contemporanul“, 1983 , pag 101) Aceasta a fost motivația decernării premiului Nobel lui Rabindranath Tagore în anul 1913.

Fiu al lui Debendranâth Thâkur, unul din fondatorii mișcării „Brahmo Samaj“, Tagore a crescut într-o famile de artiști și reformatori sociali și religioși, opuși sistemului castelor și favorabili unei ameliorări a condiției femeii indiene. Tagore și-a făcut studiile la Calcutta și în Anglia, unde a studiat dreptul. În 1906, după divizarea Bengalului, aderă la mișcarea naționalistă indiană. Tagore este cunoscut atât ca poet, cât și ca filosof, însă aceste două calități sunt greu de separat în cultura indiană, în mod implicit filosofia este permanent prezentă în poezia sa. S-a interesat de problemele educației și, în 1921, reorganizează Universitatea „Vishba-Bharati“ din Shantiniketan, unde însușirea culturii indiene este accesibilă atât studenților indieni, cât și celor străini. În 1951 a fost recunoscută ca Universitate internațională de stat. A început să scrie poezii încă de la vârsta de 17 ani. Operele sale au fost scrise în dialectul bengalez, pe care Tagore le traducea el însuși în limba engleză. A fost cel mai important scriitor indian din epoca colonială. Tagore a scris poezii, povestiri, romane, drame și eseuri filosofico-pedagogice. Opera sa literară cea mai faimoasă este culegerea de poezii „Grădinarul“ sau „Ofranda lirică“ (1913). Alte opere mai cunoscute sunt romanul „Căminul și lumea“ (1910), drama „Oficiul poștal“ (1912). Scrierile sunt pătrunse de o adâncă religiozitate și reflectă admirația pentru natură și pentru patria sa, India. Începând cu anul 1929 a început să se ocupe cu pictura, a fost și compozitor al mai multor cântece cu caracter popular. Imnurile naționale ale Indiei și Bangladeshului sunt compuse pe cuvintele unor poeme ale lui Rabindranath Tagore. A fost primul scriitor din Asia care a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Literatură (1913). (Conform Wikipedia)

CUGETARI

1.      Iubirea este cea mai înaltă fericire la care poate ajunge omul, căci numai prin ea cunoaște că el este mai mult decât el însuși, că e una cu totul.

2.      Credința este pasărea care cântă când zorii nu au apărut încă.

3.      Copacii sunt efortul nesfârșit al pământului de a vorbi cu cerul.

4.      Adevărul mărunt se exprimă prin vorbe; Adevărul mare se exprimă prin tăcere.

5.      Dacă nu poți să accepți adevărul din exterior, trebuie să te împaci cu minciuna din interior.

6.      Cerul sărută pământul prin ploaie, pământul sărută cerul prin flori.

7.      Am închis ușile să nu intre greșeala; m-a întrebat atunci Adevărul: “Acum pe unde să intru eu?”

8.      Iubirea e plenitudinea. Ea nu cerșește, ea dorește.

9.      Dacă există în lume o forță, care să depășească frica pe deplin, să nimicească orice pericol, să rămână nepăsătoare față de orice pagubă chiar și față de moarte, această forță este iubirea.

10.  Nu te teme de clipă. Așa cântă glasul eternității.

11.  Este simplu să fi fericit, dar e foarte greu să fi simplu.

12.  Numai acela este liber care iubește libertatea pentru el și care este bucuros să o extindă și asupra altora.