arhivă

Romania si romanii in media internationala

Echipa nationala va purta insemne ale culturii traditionale romanesti pe echipamentul de joc incepand cu 2014. Proiectul inceput de FRR si Asociatia Semne Cusute va fi valabil si pentru Cupa Mondiala din 2015.

Partidele internationale din cadrul Cupei Europene a Natiunilor vor fi prima ocazie in care Stejarii vor promova aceste valori.

“Ne dorim ca Stejarii sa fie o esenta a ceea ce inseamna Romania. Stim cu totii ca sportul este cel mai bun ambasador si vrem sa profitam de aceasta ocazie pentru a arata lumii intregi dovezi ale culturii noastre. Am ales dintre zecile de motive traditionale romanesti pe cele mai puternice, pentru ca ne inspira ceea ce semnifica. Mai mult, simbolul ales pentru 2014 va fi cusut pe tricoul de joc pentru a intari mesajul legat de pastrarea traditiei noastre. Stejarii au imbratisat cu entuziasm aceasta idee si sunt nerabdatori sa lupte in noul echipament” a declarat Lucian Lorin, Director de Comunicare si Marketing al Federatiei.

Proiectul este unul pe termen lung, in care FRR colaboreaza indeaproape cu Semne Cusute, o comunitate online formata in jurul valorilor artei traditionale romanesti. Autoarea Semne Cusute, arh. Ioana Corduneanu, s-a aratat incantata de aceasta initiativa a rugbyului romanesc, recunoscand potentialul extraordinar de promovare pe care acesta il ofera.

“Este o onoare pentru noi sa sustinem legatura dintre traditia romaneasca si acest sport cu traditie in Romania, innobiland tricourile Stejarilor cu simboluri stravechi, ce exprima valorile neamului. Asumarea lor este un pas inainte spre redescoperirea identitatii noastre” a precizat Ioana Corduneanu.

Echipamentul pentru sezonul 2014 va fi lansat la sfarsitul lunii ianuarie, la Muzeul National al Taranului Roman din Bucuresti.

 

sursa: http://www.frr.ro

Anunțuri

Elevul român Ionuţ Budişteanu a caştigat premiul cel mare la cea mai amplă competiţie preuniversitară de ştiinţă şi inginerie din lume, Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF), organizată între 12-18 mai în Phoenix, Arizona.

În vârstă de 19 ani, Ionuţ şi-a adjudecat cel mai important premiu al competiţiei, Gordon E. Moore, în valoare de 75.000 dolari. El a mai câştigat alte 4 premii în cadrul Intel ISEF, a căror valoare cumulată este de 14.000 dolari. În total, premiile câştigate de Ionuţ Budişteanu la ediţia de anul acesta a Intel ISEF se ridică la 89.000 de dolari. Alături de  premiul Gordon E. Moore, Ionuţ a obţinut şi premiul I acordat de American Association for Computing Machinery; Premiul Best Category Award, secţiunea Computer Science; Premiul First Award, Computer Science şi o excursie  de o săptămână la CERN, Geneva, oferită de Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară. Reputatul Massachusetts Institute of Technology (MIT) a anunţat că a decis sa denumească un asteroid cu numele lui Ionuţ Budişteanu, în calitate de câştigător al Intel ISEF 2013.

Restul articolului in Adevarul

 

 

Poşta din Franţa a emis o serie de timbre cu statele membre ale Uniunii Europene. Nimic special. Dar la o privire mai atentă, se poate observa o Românie cu graniţele lărgite, asemenea hărţii din perioada interbelică. Astfel, Republica Moldova, Bucovina de Nord, Basarabia de Sud şi Cadrilaterul sunt încorporate în teritoriul unei Românii reîntregite.

 

Nu este vorba despre o ficțiune geopolitică, ci despre o imagine tipărită pe sute de mii de timbre emise de Poșta Franceză, răspândite în toată lumea, odată cu corespondențele plecate din Hexagon către cele patru puncte cardinale, dar și în albumele colecționarilor de mărci poștale, scrie ziarul Timpul. Timbrul, tipărit în cadrul unei colecții intitulate generic, „Lumea 2011”, fixează cu fidelitate maximă hărțile tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, reproducând fără greșeală hotarele țărilor, cu excepția României, care figurează cu conturul consacrat în perioada dintre cele două războaie mondiale. Textul din partea stângă superioară nu lasă loc de îndoieli și explică: „Uniunea Europeană, 27 de state membre de la 1 ianuarie 2007”
Printre articolele despre coloniile de romi din România ce „terorizează” Vestul Europei, în presa străină își fac loc timid și știrile despre poveștile de succes ale oamenilor de știință români. Cel mai recent exemplu este un articol publicat de Associated Press despre Adrian Ionescu, profesor de nanoelectronice la Ecole Polytechnique Fédérale din Laussane (EPFL), Elveția.

Profesorul român a intrat în finala celei mai importante competiții de proiecte științifice din Uniunea Europeană, concurs ce le va oferi celor doi câștigători șansa de a beneficia de o finanțare de aproape un miliard de euro în decurs de 10 ani.

În finală au intrat patru proiecte, coordonate de patru echipe de oameni de știință, iar numele câștigătorilor va fi anunțat, pe 28 ianuarie, de către Comisia Europeană. Inițial, au fost înscrise în competiție 26 de proiecte, dintre care au rămas anul trecut doar șase, iar în finală au ajuns doar patru.

Câștigătorii vor primi, în primă fază, 54 de milioane de euro fiecare din bugetul de cercetare al Uniunii Europene și încă pe atât de la guvernele naționale și din alte surse de finanțare. Iar pentru a fi finanțați în continuare, câștigătorii trebuie să îndeplinească, la finalul primelor 30 de luni de la demararea proiectelor, o serie de criterii impuse de UE.

„Îngerii păzitori”, în cărți pentru cel mai bun proiect

Proiectul românului Adrian Ionescu, intitulat „Guardian Angels”, are drept scop dezvoltarea unor dispozitive auto-alimentate, ce vor putea fi purtate tot timpul, cu ajutorul cărora oamenii să fie avertizați cu privire la pericolele la care ar putea fi expuși și să li reamintească să facă sport. De asemenea, dispozitivele respective ar putea fi utilizate pentru colectarea unor informații valoroase despre mediul înconjurător și sănătatea celor care le poartă, care le-ar fi de mare folos medicilor în aplicarea tratamentelor corespunzătoare.

„Aceste dispozitive vor putea preveni apariția unor afecțiuni sau tratarea mult mai eficientă a bolilor de care suferă utilizatorilor, ducând în ultimă instanță la economii considerabile în domeniul asistenței medicale”, consideră profesorul Adrian Ionescu.

Cercetătorul român mai spune că, în acest moment, există componentele necesare realizării acestor dispozitive, dar nu a fost încă pusă la punct tehnologia care să le integreze într-un sistem unitar, proces pe care Ionescu îl compară cu cel făcut de SUA în anii 1960 pentru a trimite primul echipaj uman pe Lună.

Adrian Ionescu este șeful Laboratorului de Dispozitive Nanoelectronice și al catedrei care se ocupă de doctoratele în Microsisteme și Microelectronică, din cadrul EPFL. Ionescu a absolvit Universitatea Politehnică din București, în 1989, și și-a luat doctoratul, în 1997, la Institutul Politehnic Național din Grenoble, Franța.

Cine sunt adversarii românului

Celelalte trei proiecte aflate în cursă se referă la un supercomputer, un model computerizat al creierului uman și grafenul, un material ultra-subțire ce ar putea revoluționa modul de fabricare al multor obiecte.

Profesorul Dirk Helbing, de la Institutul Elvețian Federal de Tehnologie din Zurich, coordonează proiectul privind realizarea unui supercomputer care să poată simula toate schimbările climatice, sociale, economice și tehnologice de pe Terra.

Cel de-al treilea proiect ajuns în fază finală este coordonat de profesorul Henry Markram, profesor de neuroștiințe la EPFL (universitatea unde este profesor și românul Adrian Ionescu – n.r.). „Human Brain” își propune să folosească supercomputere pentru a concepe cel mai eficient un model computerizat al creierului uman.

Ultimul proiect, coordonat de Jari Kinaret, profesor de fizică aplicată la Chalmers University of Thenology din Goteborg, Suedia, vizează grafenul, unul dintre cele mai promițătoare materiale din care pot fi fabricate dispozitivele electronice ale viitorului. Cercetătorii suedezi vor să identifice modalități mult mai eficiente de a produce și folosi grafenul, material de 300 de ori mai rezistent ca oțelul, dar și mult mai ușor.

Ion Măldărescu /REVISTA ART-EMIS Academy

http://www.art-emis.ro/stiinta/1183-ionut-budisteanu-un-geniu-al-informaticii-romanesti.html

O interfaţă care ajută nevăzătorii să „vadă” cu ajutorul limbii, i-a adus unui elev de 18 ani trei premii acordate în S.U.A., o bursă anuală de 10.000 de dolari (pentru patru ani) şi posibilitatea de-a studia la orice universitate americană. Ionuţ Budişteanu, elev la Grupul Şcolar Oltchim din Râmnicu Vâlcea, poate fi numit, fără riscul de a greşi, un geniu al informaticii.

„Este un adolescent atât de modest încât nu aş putea să spun că are, nu «cei şapte ani de acasă», ci are 18 ani de acasă şi parcă vine dintr-o altă galaxie”, spune despre el profesorul Florin Smeureanu, Inspectorul General Şcolar al judeţului Vâlcea. „Este singurul copil la părinţi, mama lui lucrând cândva în cercetare, iar tatăl fiind inginer. Ionuţ trăieşte în universul informaticii, mănâncă chiar în faţa calculatorului, iar zecile de concursuri interne şi internaţionale la care a participat i-au adus zeci de diplome şi medalii.”

Prin cunoştinţele acumulate în ţară elevii români au – încă – posibilitatea de a-şi construi baze solide, care le pot permite să opteze pentru cursuri cu grad ridicat de dificultate, în cadrul unor instituţii de învăţământ cu renume. Cei asemenea lui Ionuţ Budişteanu aduc faimă României, ridicând prestigiul ei prin reprezentarea la cel mai înalt nivel. Obişnuit încă din timpul liceului cu performanţa, lui Ionuţ Budişteanu îi va fi mai uşor să poată urma cursurile unei facultăţi de profil din S.U.A.. Va trăi o vreme într-o lume complet diferită de cea de acasă, dar se pune întrebarea dacă va mai dori să se întoarcă în România. Oricât de greu i-ar fi să plece din România, mai greu şi mai trist ar fi să se afunde în mediocritate, să-şi limiteze oportunităţile şi să se piardă sub anonimat, în ţară. În urma instruirii sale va fi Ţara în măsură să-i ofere un nivel de trai uman? După cum evoluează evenimentele este greu de presupus. O mai mare probabilitate o are ceea ce deja se cunoaşte sub expresia „export de materie cenuşie”. Cu ce rămânem? Cu elevii şi studenţii „de profesie”? Cu plagiatorii? În perioada interbelică, tinerii români studiau în străinătate, apoi aplicau cunoştinţele acolo unde s-au născut. Astăzi, fenomenul este invers: România cheltuieşte pentru instruirea tinerilor, apoi sunt „îndrumaţi” şi încurajaţi să plece pe alte meleaguri, societatea neavând ce să le ofere. Nici măcar un loc de muncă. Statul trebuie să permită tinerilor să se ridice, nu să le cantoneze afirmarea, jonglând cu rolul pe care omul îl joacă în societate. În viaţă nimic nu rămâne neplătit, iar România plăteşte deja prostia ultimelor două decenii.

România este locul unde m-am născut şi unde m-am format

„De la 3 ani am calculator şi, ca orice copil, mă jucam. La 7 ani aveam peste o mie de CD-uri cu jocuri. În clasa a III-a am citit într-o revistă cum se fac filmele 3D la Hollywood. şi am instalat 3DS Max 7, am încercat modelez obiecte, mesh-uri, şi să fac filme 3D timp de un an, dar nu am avut talent artistic, şi chiar Mi-au cumpărat părinţii mei şi două cărţi pentru programare în 3D Studio Max, dar tot nu am reuşit. Am fost dezamăgit, apoi am aflat că jocurile se fac de fapt în limbaje de programare şi doar grafica în 3DS MAX. Am încercat să învăţ singur Q-Basic, din documentaţia oferită şi făceam micuţe aplicaţii, dar vreme de un an de zile nu am reuşit să înţeleg cum se scriu jocuri în Q-Basic. Din fericire, profesoara mea de informatică din clasa a V-a, doamna Mirela Mlisan, mi-a zis, cu înţelepciunea unui bun profesor, că mă învaţă dânsa să fac jocuri, dar mai întâi să învăţ algoritmica de şcoala. Aşa am mers la multe concursuri. Eu m-am străduit să tot învăţ…, dar la jocuri tot nu ajungeam. Mult mai târziu, după vreo doi ani, am priceput că îndrumarea doamnei profesor a fost o procedură abilă de a mă învaţă algoritmica şcolară. În decursul a trei ani care au urmat, adică în clasele V-VIII, am parcurs toata materia de liceu şi, în paralel am studiat trei cursuri universitare specializate în tehnici avansate de programare. În acest fel am înţeles că cerinţele universitare sunt total diferite faţă de ceea ce se predă la liceu, ca materie informatică de studiu, abordare şi nivel de cunoaştere-aprofundare.

Debut în informatică şi primele rezultate

Pe parcursul a următorilor doi ani am creat aplicaţii antivirus, acces la distanţă, softuri educaţionale, lucrări pe care le-am prezentat la concursuri şcolare cât şi la universităţi, unde participau studenţi cu lucrări de licenţă. Datorită sugestiilor primite de la profesorii universitari, programele mele au suferit îmbunătăţiri substanţiale. În clasa a VII-a am scris un program de supraveghere de la distanţă a copiilor, cu mult înainte de campania tv. care milita pentru un internet sigur, iar în anul următor, am conceput un soft ce permite recuperarea datelor dintr-un calculator furat, când hoţul se conecta la internet, permitea printscreen-uri, captura de la webcam. Practic, hoţul putea fi văzut şi localizat prin IP-ul calculatorului, în acel moment. Lucrare a primit premiul I la salonul naţional de inventică, fiind o noutate în domeniu, întrucât, la aceea dată, nu existau astfel de programe. Am fost selecţionat pentru a participa la un concurs ce avea loc în America – „Intel ISEF 2010″. Din acel moment am considerat ca pentru a participa la concursul respectiv se impunea să concep şi să demonstrez ceva la nivel mondial. Conştient că mă aflam într-o cursă contra-cronometru – pentru a fi competitiv cu celelalte lucrări prezentate la concurs – am decis să creez un soft cu inteligenţă artificială.

Performanţe

Citisem despre inteligenţa artificială şi aveam doar cinci luni până la prezentarea proiectului. Astfel a luat naştere şi a prins contur proiectul NeurosLab, un software cu şi despre reţele neuronale, o aplicaţie flexibilă ce permite crearea de alte softuri cu Inteligenţă Artificială. La prezentare, lucrarea a avut un mare succes şi ca recunoaştere a importanţei realizării mele, am ocupat locul al IV-lea în competiţia „Intel ISEF 2010″. Pentru aceeaşi realizare, din partea Association for Computing Machinery – ceea mai mare şi ceea mai veche asociaţie mondială de calculatoare – mi-a acordat locul I. Am fost invitat şi premiat, în clasa a IX-a, cu ocazia decernării premiilor Turing[ ], unde am avut ocazia să stau alături de creatorii limbajelor de programare, de persoane care au creat ştiinţa calculatoarelor şi au schimbat faţa lumii. Cu ocazia decernării premiului Turing au fost acordate 12 distincţii, oferite profesorilor din universităţi printre care s-au aflat M.I.T., Stanford şi Berkley. Am fost onorat să primesc, din partea organizatorilor unul dintre acestea, prilej cu care m-am mândrit că numele liceului meu a fost strigat alături de aceste înalte şi celebre universităţi.

Premiul primit mi-a acordat posibilitatea de a ţine contact cu profesorii universitari din acest mediu şi de a fi invitat în S.U.A., la diverse universităţi (în clasa a IX-a am fost invitat şi evaluat de către Universitatea din San Francisco, unde mi s-a oferit o bursă. Lumea inteligenţei artificiale mi-a deschis un drum lung şi frumos pe care îl străbat de trei ani de zile creând foarte multe aplicaţii cu Inteligenţă Artificială (I.A.) şi chiar şi un limbaj de programare orientat către I.A..

În ţară, frustrări – „afară” recunoaşteri

Din păcate lucrările mele de I.A. au fost ignorate la câteva concursuri naţionale, în schimb au fost apreciate în Mexic, Turcia, Elveţia, Slovacia, (numai cu locul I), unde au fost acordate, în general, medalii de aur, iar la Intel Isef 2011, S.U.A., din nou locul IV. După ce mi-au fost studiate lucrările, Univeristatea Yale mi-a acordat un premiu ce se oferă anual unui soft sau unei lucrări din afara Americii şi o invitaţie de ziua Universităţii Yale.Ultimele două lucrări pe care le-am prezentat în concursurile de inventică, prezintă o mare frustrare a mea din ultimi ani în care am văzut la televizor, pe canalul tv. „Discovery Science”, interfeţe om-calculator făcute de universităţi din străinătate şi al cărui soft eu îl practic, în mod uzual, de doi ani de zile. Din păcate aceste lucrări necesită şi o parte hardware pe care, în ultimul an, am încercat să o realizez. Este vorba de interfaţa pentru tastarea cu ajutorul minţii a diverselor activităţi cu ajutorul concentrării. În acest moment lucrările mele sunt rudimetare, dar sugerează posibilitatea realizării unor astfel de aplicaţii şi tot o dată arată şi modul de cum sunt realizate, ce soft este în spatele lor cu I.A., şi ce echipament necesită. Lucrarea „Interfaţa om-calculator, folosind I.A. pentru a ajuta persoanele nevăzătoare să « vadă » cu ajutorul limbii” este încercarea mea de a crea un dispozitiv pentru nevăzători să vizualizeze imagini cu ajutorul limbii. O încercare asemănătoare a mai fost făcută de o universitate străină, dar dispozitivul nu se comercializează, fiind utilizat doar în scop militar. De asemenea, există şi un studiu pentru a evidenţia capacitatea limbii pentru a fi folosită drept „traductor” pentru vedere. Încercări de dispozitive pe baza tactilă (folosind degetele, nu limba) pentru a ajuta persoanele nevăzătoare au mai fost realizate în ultimii cinci ani de zile, dar nu şi pentru limbă. În viitor îmi doresc sa-mi perfecţionez cunoştinţele de inteligenţă artificială şi să realizez un prototip cu o rezoluţie mult mai mare.

O altă aplicaţie realizată de mine este un software care procesează sute de mii de imagini de la satelit folosind Inteligenţa Artificială în ideea depistării şi a recunoaşterii dezastrelor, precum: uragane, inundaţii, incendii de păduri, ambuteiaje rutiere etc. Softul a primit Locul I în Azerbaijan, Marele premiu în Olanda, Medalie de argint în Houston,Texas – S.U.A.”.

Distincţii meritate

– locul I de la „I.E.E.E. Computer Society”, Pittsburgh, S.U.A.;
– locul I din partea asociaţiei China Association for Science and Technology – outstanding award, Pittsburgh, S.U.A
– Medalie de argint la I-S.W.E.E.E.P. Olympiad , Houston, Texas, S.U.A
– IEEE Foundation President’s Scholarship – bursa de 10.000 $ in fiecare an de studiu (în total 40.000 $), pentru orice universitate din S.U.A.;
– Premiul şi medalie onorifică din partea universităţii Yale – Yale Science & Engineering Association;
– 3rd place at Taiwan International Science Fair – Taipei, Taiwan;
– Locul I, aur la I.N.E.P.O. Olympiad Euro-Asia – Baku, Azerbaijan
– Marele Premiu la I.N.E.S.P.O. Olympiad Utrecht, Holland
– Statement of Accomplishment for Introduction to Artificial Intelligence in top 15 with score 93.1 – in partnership with Stanford Engineering
-Locul 4th place grand awards Intel ISEF 2011 -Los Angeles, S.U.A
-Award Google Technology Trailblazer Award for Romania Zurich, Elvetia
– Locul I International ICT Olympiad, Ankara, Turcia
– Marele premiu, medalie de aur la Proyecto Multimedia, Guadalajara, Mexic
-Premiu la Expo Sciences International – global youth science fair – Bratislava Slovacia
-Locul IV la concursul international „Intel ISEF” 2010 – San Jose, U.S.A
-Locul I la International Computer Projects Competition InfoMatrix, Bucuresti
-Calificat la International Young Inventors Project Olympiad, Georgia
-Locul I din partea Association for Computing Machinery – San Francisco, U.S.A

La cele mai multe concursuri la care am participat nu exista limita de vârstă sau nivelul studiilor (elev, student) nu conta. Putea participa orice fel de tânăr până la vârsta de 30 de ani.

Interviuri şi promovare în mass-media [2]:

http://www.youtube.com/watch?v=G6x32ywNSdM&feature=plcp
http://www.youtube.com/watch?v=olElJv3HgKU&feature=plcp
http://www.youtube.com/watch?v=w4oZ2EbUwVs&feature=plcp
http://www.youtube.com/watch?v=FetMwqD4L30&feature=plcp
http://www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/diverse/ionut-budisteanu
http://www.youtube.com/watch?v=IdQi-HYVM1Q&feature=plcp
http://www.youtube.com/watch?v=_pT8EVFCfD8&feature=plcp

Softuri – proiecte

1. AILab – scripting language for Artificial Intellgience – este un limbaj de programare (un interpretor) care încearcă să conţină mai multe paradigme de AI, Programare logică, Tehnici fuzzy, algoritmi genetici) şi în ideea de a genera un DLL care să conţină maşina virtuala şi codul scris de utilizator, pentru importarea lor într-un mediu de programare nou, pentru o dezvoltare ulterioară a programatorului. Lucrez la reţele bayesiene şi lanţuri markov.
2. Brain Computer Interface – un encefalograf care citeşte semnalul de la neuroni, îl amplifică şi îl modulează în amplitudine sau frecvenţă şi îl trimite la calculator, iar apoi cu AI încearcă să se clasifice. Momentan este doar un singur canal, iar pentru primul test practic trebuie 3 canale.
3. See with tongue – Human Computer Interface – Using AI to help blind people to see with their tongue – o interfaţa om-calculator în ideea ca un nevăzător să vadă cu ajutorul limbii. Imaginea preluată de la o camera web (şi aplicare de image processing) se transmite pe o matrice senzor plasată de limba. Practic în matrice se generează un curent electric direct proporţional cu intensitatea pixelilor.
4. X-Theft – un software cu Inteligenta Artificiala ce recunoaşte persoanele care poarta cagula şi intră într-o bancă. Softul reuşeşte sa recunoască si zgomotul de produs de un flex.
5. NeurosLab – software utiltar, care permite crearea, simularea, învăţarea şi exportarea reţelelor neuronale Multi-Layer-Perceptron sub de forma DLL, împreuna cu algoritmul de învăţare, şi ponderile acestora, pentru a dezvoltare ulterioara a programatorului.

6. „XTHEF”, un proiect pentru localizarea calculatoare furate, făceam şi localarizare cu Google Maps.
7. ElectrooTools – sistem expert şi soft educaţional ce permite crearea de circuite electronice, simularea lor in modul AC si DC. Soft conţine mai multe paradigme de AI. Conţine şi interpretarea limbajului uman în limba română, face o reprezentare a informaţiilor în mod logic (sub forma de predicate de ordinul I) şi permite inferenţierea lor, astfel nu există o bază de date ci o bază de cunoştinţe.
8 „Logicus” – Soft educaţional. Cu ajutorul căruia elevii, pot crea scheme logice, cu drag&drop, după aceea, se pot simula schemele logice, şi se poate vizualiza codul in: Pascal,C++,Pseudocod, coduri generate automat. Softul conţine Face recognition, face classification (catalog pe baza fetelor) speech recognition, text-to-speech.
9. „LearnGraphs and Tree” – Este un software educaţional, orientat spre editarea, vizualizarea grafurilor şi studierea diferiţilor algoritmi. Proiectul este alcătuit din 4 aplicaţii care este împărţit în grafuri orientate, neorientate, arbori, partea de testare.
10. „Ce face copilul tau pe net?!” – Programul face parte din clasa RAT, poate fi folosit pentru accesul la distanţă, al unui calculator, sau in supravegherea unui copil, are zeci de opţiuni
11. „Romanian PC-Cillin” – Este un mic anti-virus, care detectează coduri maliţioase, în urma scanării fisierelor (.exe, .com., .bat, .odt, .dll)
Detectând amprente cunoscute, sau detectând viruşi chiar şi fără amprente, Cum? Urmărind stabilitatea fişierelor în timp, căutând fişiere care şi-au modificat structura iniţială. Are şi alte scanări euristice, conţine un mic firewall, analizează fişierele, deschide în timp.
12. „Fast HTML Editor” – Este o aplicaţie ce permite crearea rapidă, a unor pagini HTML, minimale.
13. „roNarrator” – Un narrator care vorbeşte în limba română prima versiune, este realizat, dar se lucrează la o a doua versiune, care foloseşte reţele Neuronale Artificiale – Multi Layer Perceptron. Oricum momentan vorbeşti orice, dar nu are accent.
14. „MicroDC” – Permite schimbul de fişiere într-un grup de utilizatori.
Cuprinde cel puţin o parte din scheletul unui torrent…
15. „RoNetAsistent” – RomanianNetAsistent este un program din clasa Rat (Remote Access Tool) ce permite asistenţă la distanta la „sick computer”
Programul se instalează pe calculatorul de la care se asigură asistenţa.
16. „NetMinorSupervizor” – poate fi folosit pentru accesul la distanţă, al unui calculator, sau în supravegherea unui copil.
17. „ZombieRAT” – un RAT foarte vechi, poate fi folosit pentru accesul la distanţă, dar a fost înscris intr-o baza de date Americana fiind considerat „Romanian back-door” (www.megasecurity.org)
18. Am lucrat la o schemă complexă anti-piratare, a fost introdusă în softul „YahooPass”, nici până acum, după 4 luni de la lansare nu a fost crackuit/spart să fie folosit liber. Deşi au fost foarte mulţi amatori, care au încercat..
19. „Control Education” – un soft distribuit care permite E-LEARNING la distanţă,
Şi multe alte programe, dar nu sunt aşa de semnificative.
––––––––––––––––––––––––––
[1] Premiul A. M. Turing este o distincție decernată anual de către Association for Computing Machinery „unei persoane alese pentru contribuțiile de natură tehnică aduse comunității informatice. Contribuțiile trebuie să aibă importanță majoră de durată în domeniul informaticii”. Adesea considerat „Premiul Nobel pentru informatică”, Premiul a primit numele lui Alan Mathison Turing, un mathematician britanic care este „deseori considerat a fi părintele informaticii teoretice şi al inteligenţei artificiale”.
[2] Invitat la o emisiune a unuia dintre posturile naţionale de televiziune, cu generic pretenţios, „Profesioniştii”, printre neprofesionistele chestionări, neinspirata realizatoare i-a pus acestui tânăr şi stupida întrebare: „Cum vrei să mori?”. În spatele emisiunii menţionate se află o întreagă echipă de profesionişti, dar în prim plan, în mod nedrept, apare o singură o persoană lipsită de profesionalism, charm sau eleganţă, care cuprinsă de euforia vedetelo tv se erijează în fac-totum, asumându-şi doar succesele.