CLASIFICAREA STRUCTURILOR DE INFORMATII DIN ROMANIA

CLASIFICAREA STRUCTURILOR DE INFORMATII DIN ROMANIA 
1. S.R.I. – Serviciul Roman de Informatii. Principala structura cu atributii in domeniul informatiilor interne. Competentra teritoriala: in interiorul granitelor Romaniei.
2. S.I.E. – Serviciul de Informatii Externe.Principala structura cu atributii in domeniul informatiilor externe. Competenta teritoriala: in afara granitelor Romaniei. Atunci cand cerintele operative o impun, serviciul desfasoara si operatiuni pe teritoriul national. Dealtfel, la nivel de judet sau centru operativ zonal, in cadrul SRI activeaza si 1-2 ofiteri SIE, cu misiuni permanente.
3. S.P.P. – Serviciul de Protectie si Paza. Specializat în asigurarea protectiei demnitarilor români, a demnitarilor strãini pe timpul sederii lor în România, a familiilor acestora, în limitele competenþelor legale, precum si în asigurarea pazei sediilor de lucru ºi a reºedinþelor acestora. Activitatea Serviciului de Protectie si Pazã este organizatã si coordonatã de Consiliul Suprem de Apãrare a Tãrii .
4. S.T.S. – Serviciul de Telecomunicatii Speciale. Organizeaza si coordoneaza activitatile în domeniul telecomunicatiilor speciale pentru autoritatile publice din România si alti utilizatori prevazuti de lege. Institutia are structura militara si face parte din sistemul national de aparare. Telecomunicatiile speciale se caracterizeaza printr-un grad înalt de protectie si confidentialitate. Activitatea Serviciului de Telecomunicatii Speciale este organizata si coordonata de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
5. D.G.I.A. – Directia Generrala de Informatii a Apararii.Este o structura departamentala de informatii, aflata in subordinea MApN, dar catalogata cu valoarea unui serviciu secret – precum SRI si SIE. Adevarata diferenta vine din faptul ca serviciul de informat ii al armatei a ramas fidel modelului Moruzov, de spionaj total, pe cind celelalte s-au orientat catre modelul Cristescu, bazat pe spionajul descentralizat, pe segmente. De altfel, se spune ca armata si-a asigurat capete de pod in mai toate zonele de influenta guvernamentale sau private. Ca structura, DGIA este compusa din Directia Siguranta Militara sau Contrainformatiile militare (DSM, cu atributii de protect ie interna) si Directia Informatii Militare (DIM, cu atributii externe). Deopotriva temut, apreciat si contestat, contraspionajul militar s-a inconjurat de mister si tacere.
5.a. D.S.M. – Directia Siguranta Militara. Structura Directiei Generale de Informatii a Apararii, specializata in activitati de contrainformatii pentru identificarea si contracararea amenintarilor generate de spionaj, sabotaj, subversiune, terorism si crima organizata, precum si in activitati de securitate militara, care vizeaza fortele militare nationale si NATO. Seful structurii contrainformatii militare in teritoriu este, in primul rand, seful structurii de contrainformatii din garnizoana. Apoi este consilierul de contrainformatii al comandantului, este cel care regleaza problemele de pregatire a cadrelor in domeniul de contrainformatii militare, in cadrul pregatirii de comandament. El asigura pregatirea diferitelor detasamente sau structuri, echipe, indivizi care merg in diferite misiuni in afara, in teatre de operatii. De asemenea, realizeaza interfata intre Directia Siguranta si comandamentele militare. Competenta teritoriala: atributii contrainformative in interiorul granitelor nationale, precum si in teatrele de operatiuni unde sunt dislocate trupe romanesti.
5.b. D.I.M. – Directia Informatii Militare. Structura a M.Ap.N., competenta teritoriala fiind in afara granitelor nationale. Opereaza atasatii militari ai statului roman, acreditati pe langa misiunile diplomatice ale Romaniei. Acestia sunt singurii „spioni oficiali” ai oricarei ambasade.
6. D.G.I.P.I. – Directia Generala de Informatii si Protectie Interna. Structura a Ministerul Internelor si Reformei Administrative.
Atributii:
-monitorizarea grupãrilor criminale implicate în savarsirea de infractiuni grave, cu moduri de operare deosebite, ce se manifestã ca fenomene si necesitã investigatii complexe, de lungã duratã (trafic de droguri, asasinate la comandã, fapte de coruptie, contrabandã, migratie ilegalã, trafic de persoane, monedã falsã, trafic de capitaluri, criminalitate financiarã, criminalitate informaticã);
-monitorizarea operatiunilor cu produse si tehnologii strategice, cu dublã utilizare, supuse controlului destinatiei finale;
-implementarea si controlul modului în care se aplicã normele legale în materia informatiilor clasificate, inclusiv cele NATO, precum si protectia patrimoniului, misiunilor si personalului Ministerului Internelor si Reformei Administrative;
-coordonarea tehnicã si aplicarea Strategiei Departamentale a Ministerului Internelor si Reformei Administrative în domeniul prevenirii si combaterii terorismului si a actiunilor conexe acestuia, precum si cooperarea cu instituþiile nationale strategice, abilitate în domeniu;
-cooperarea interna si internaþionala în materie, cu agentiile de aplicare a legii .
Competenta teritoriala: in interiorul granitelor nationale.
Datorita unei lacune legislative (voita sau intamplatoare), D.G.I P.I. nu este supusa controlului parlamentar, precum celelalte structuri informative, astfel ca nu exista garantia faptului ca aceasta Directie nu isi depaseste competentele si nu comite abuzuri.
NOTA.
D.G.P.A./S.I.P.A. – Directia Denerala de Protectie si Anticoruptie / Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie. Prin H.G. din 26 Ianuarie 2006 acestea au fost desfiintate. Acestea erau structuri informative ale M.I. si respectiv ale Ministerului Justitiei.
Raportul Comisiei Europene din 2004 sublinia cã Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie “era deficitar în termeni de transparentã si rãspundere, existând raportãri privind implicarea sa în abuzuri ale drepturilor omului în închisori si influenþarea sistemului judiciar. Motivarea existentei unui serviciu de securitate militarizat în cadrul Ministerului Justitiei rãmânea încã sã fie demonstratã”.
Evaluarea a relevat si aspecte negative privind depãsirea atributiilor în obþinerea si folosirea informaþiilor. Astfel, în 2002, directorul SIPA a dispus birourilor teritoriale, în afara cadrului legal, sã culeagã date privind fapte de coruptie comise de magistrati si alte oficialitãti. Acest ordin emis cu încãlcarea normelor de competentã ale DGPA a fost revocat abia în octombrie 2004.

http://www.facebook.com/arhiva.dss

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: