Trasee TURISTICE:LEGENDELE BRASOVULUI – CIRCUIT TURISTIC IN BRASOV

Durata: 4 zile / 3 nopti

Aici, nimic nu e lasat la voia intamplarii. Si totul e legenda. De la aleea recunoscuta pe plan european, Strada Sforii, si pana la tragedia celui mai mare monument gotic din Romaia – Biserica Neagra, curiozitatile Brasovului scriu zilnic cate o legenda. Modernul se poleieste cu istorie, odata imbinat cu stilul vechi al cladirilor, al strazilor. Goticul, romanicul, renascentismul, barocul, art nouveau-ul, brancovenescul – sunt toate prezente in zidurile cetatii, ale Bisericilor, catedralelor si portilor pe care Brasovul, pe de-a-ntregul, le gazduieste armonios.
Primavara in Piata Sfatului e proaspata, iar toamna – aerul e colorat. Iernile sunt magice si verile – intime. Aici, unde hazardul este intampinat cu gratie, viata brasovenilor curge molcom printre aparatele de fotografiat si privirile admirative ale turistilor. Pentru ca linistea de deasupra orasului vegheaza legendele autohtone si face ca orice alte istorisiri sa fie de prisos.

Program:

Ziua 1

Plecare spre Brasov, Transfer la hotel, Turul orasului Brasov cu ghid, Cazarea se va face in Brasov.

Ziua 2

Mic dejun, Turul orasului Brasov cu ghid.

Obiective vizitate in primele 2 zile ale circuitului.

Piata Sfatului

Piata Sfatului era cunoscuta in Evul mediu si epoca modern drept locul unde se organizau periodic numeroase targuri, evenimente. Piata Sfatului era punctul de intalnire al negustorilor veniti din Tarile Romane si Ungaria. Astfel Brasovul avea un rol comercial bine stabilit pentru populatia sasa si romana.

Biserica Neagra

Biserica Neagra, principala atractie turistica din centrul medieval al Brasovului, joaca un rol deosebit, fiind unul dintre cele mai importante si impozante monumente ridicate de sasii ardeleni in istoria lor de 850 de ani.
Denumirea de „Biserica Neagra” a fost atribuita principalei biserici evanghelice-luterane de limba germana din Brasov dupa incendiul catastrofal din anul 1689, care a afectat tot orasul. Din cauza flacarilor si fumului zidurile bisericii s-au inegrit, dar luxul, eleganta si grandoarea bisericii nu au putut fi devastate.
Lungimea Bisericii Negre este de 89 m, biserica fiind astfel cea mai mare biserica gotica intre Viena si Constantinopol.
Constructia bisericii a fost inceputa in stil gotic cu sprijinul prim-preotului Thomas Sander in anul 1383 pe locul unei biserici din prima jumatate a secolului al XIII-lea.

Strada Sforii

Strada Sforii a ramas in istorie ca fiind cea mai stramta strada din Brasov si din Europa, avand o latime de 1,3 m. Explicatia latimii strazii consta in faptul ca de la inceput a fost destinata a face legatura dintre strazile Portii si Cerbului, fiind un simplu coridor pentru pompieri.

Muzeul de Istorie Brasov – Casa Sfatului

La data de 22 iunie 2001 Muzeul Judetean de Istorie Brasov si-a redeschis expozitia cu caracter permanent, intitulata Brasov: istorie, cultura, civilizatie. Colectia este dispusa in 17 sali, pe trei etaje ale muzeului (subsol, parter si etaj), si se intinde pe o suprafata de 1100 mp, cu 3334 piese expuse in 123 vitrine si cu o suprafata grafica totala repartizata pe 210 mp (50 de panouri). Expozitia este impartita pe trei domenii: arheologie (subsol, 200 mp), istorie medie (parter 450 mp), istorie moderna (etaj 450 mp).

Muzeul de Etnografie Brasov

Etnologia regionala din sud-estul Transilvaniei este pastrata prin intermediul Muzeului de Etnografie Brasov. Muzeul infatiseaza prin colectia de mare valoare ce depaseste 10.000 de piese, civilizatia comunitatilor rurale din zona Bran, zona Rupea, Tara Oltului si Tara Barsei. Tara Barsei manifesta un puternic spirit urban prin prezenta Brasovului, renumit centru comercial si mestesugaresc, cunoscut in istoria Transilvaniei inca din evul mediu timpuriu. In pavilionul central din Brasov este aranjata o ampla expozitie permanenta care inglobeaza intr-o tratare scurta, o tematica comuna tuturor zonelor etnografice, anume mestesugul tesutului si aplicarea lui functionala in organizarea interiorului si a costumului popular.

Cetatea Brasovului

Secolele XII-XV au fost marcate de numeroasele invazii turco-tatare in Brasov, fapt ce a dus la deplasarea majoritatii populatiei care nu era legata de pamantul fertil din Bartolomeu. Acestia s-au mutat pe teritoriul dintre Tampa, Schei si dealul Warthe.
Sfarsitul secolului XIV a adus refacerea incintei in piatra. Treptat, s-a inceput ridicarea zidurilor si bastioanelor, fapt ce a avut ca rezultat recunoasterea Brasovului „cetatea celor sapte bastioane”.
Zidurile aveau in total 3000 m lungime, fiind de 12 m inaltime si groase de 1,70 pana la 2,20 m. In afara de bastioanele aranjate la fiecare 110 m, acestea mai erau aparate si de 28 de turnuri de pulbere, de forma patrata.

Bastioanele Brasovene au fost construite odata cu secolul XV de catre diferite bresle:

  • Bastionul tesatorilor
  • Bastionul Fierarilor
  • Bastionul Graft
  • Bastionul Funarilor
  • Bastionul Postavarilor
  • Bastionul Cojocarilor

Portile brasovene:

  • Poarta Ecaterinei inspre Schei
  • Poarta Vamii (a Manastirii)
  • Poarta Principala (a Caldararilor)
  • Poarta Strazii Negre
  • Poarta Schei, intre Poarta Ecaterinei si Bastionul tesatorilor
  • Poarta dinspre Tampa

Turnuri externe

  • Turnul Negru
  • Turnul Alb
  • Turnul Cizmarilor
  • Turnul Cutitarilor

Catedrala Sfantul Nicolae

Biserica dateaza ca monument istoric inca din anul 1292. In 1495 biserica a fost ctitorita din piatra de catre conducatorii proviniciilor romane. Partea veche a Brasovului, Scheii Brasovului, este o atractie turistica prin monumentalitatea bisericii Sfantul Nicolae.

Muzeul Memorial Casa Muresenilor

Casa Muresenilor a fost inaugurata in anul 1968, multumita donatiei facute de urmasii familiei Muresanu.
Ei respectau astfel testamentul cultural al lui Iacob Muresanu, donand statului roman, in vederea infiintarii unui muzeu, spatiul necesar, o foarte valoroasa colectie de mobilier, pictura, sculptura precum si o arhiva de o nepretuita valoare culturala, insumand peste 25.000 de documente.

Pietrele lui Solomon

Cunoscute sub denumirea de Pietrele lui Solomon, Cheile raului Solomon din Scheii Brasovului sunt foarte cunoscute ca si obiectiv turistic in Romania. Legenda spune ca Solomon ar fi fost un rege maghiar care ar fi sarit cu calul sau peste prapastia dintre stancile care marginesc defileul. Cei care-l urmareau (otomani sau tatari) au cazut in prapastie si astfel regele a scapat de dusmani. Amintirea acestei intamplari a fost pastrata in traditia orala romaneasca.

Ziua 3

Mic dejun, Vizitarea obiectivelor turistice din jurul Brasovului.

Cetatea taraneasca Prejmer

Emblema localitatii Prejmer este reprezentata de Biserica Evanghelica si Cetatea Taraneasca, complex arhitectural inclus in patrimoniul UNESCO care individualizeaza puternic privelistea asezarii. Biserica Evanghelica isi are inceputurile in secolul al XIII-lea, ctitori fiind cavalerii teutoni, iar zidurile Cetatii Taranesti dateaza din secolul al XV-lea fiind ridicate de catre locuitorii germani.

Cetatea Rasnov

Cetatea Rasnov este amplasata pe vechiul drumul traditional Brasov-Rucar-Campulung Muscel, ce lega Transilvania de Tara Romaneasca. Cetatea Taraneasca a Rasnovului este atestata documentar pentru prima oara in anul 1335 cand, in urma unei noi invazii a tatarilor in Tara Barsei, a fost pustiit intreaga regiune cu exceptia Cetatii Rasnovului si a cetatii de pe dealul Tampa de la Brasov. Zidurile cetatii impreuna cu muzeul ce se afla in incinta cetatii in prezent, redau viata nelinistita a locuitorilor pe aceste asezari de-a lungul a peste 500 de ani.

Castelul Bran

Structura este tipica fortificatiilor din secolul al XIV-lea, insa nimic altceva nu se mai lasa cuprins in tipare cand vine vorba despre Castelul Bran! Situat in Pasul Bran – Rucar, la 30 de km de influenta urbana a Brasovului, Castelul inglobeaza in fatadele sale interioare si exterioare elemente arhitecturale din diferite epoci de inspiratie istorica.

Ziua 4

Transfer la gara, Plecare spre Bucuresti.

http://www.romguide.ro/Trasee/Legendele-Brasovului–Circuit-turistic-in-Brasov_tr9

PIETRELE LUI SOLOMON

Cheile râului Solomon din Scheii Braşovului sunt cunoscute drept Pietrele lui Solomon, iar râul portă numele aceluiaşi personaj. Solomon ar fi, după legendă, un rege maghiar care ar fi sărit cu calul său, peste prăpastia dintre stâncile care mărginesc defileul. Urmăritorii săi păgâni (turci sau tătari) au căzut în prăpastie şi astfel regele a scăpat de duşmani. Amintirea acestei întâmplări a fost păstrată în tradiţia orală românească.

STATUETA ZIDARULUI
 
Pe latura de nord a Bisericii Negre se află o statuie enigmatică înfăţişând un tânăr zidar care se apleacă spre baza contrafortului pe care este amplasat. În afară de această statuie, pe contraforţii de pe latura de nord a Bisericii Negre se mai aflau şi alte statui: o femeie, un leu şi un războinic cruciat. Astăzi nu se mai păstrează în exteriorul Bisericii decât statuia tânărului zidar. Această statuie reprezintă omagiul adus de colegii săi pietrari tânărului care şi-a găsit sfârşitul în timpul lucrărilor de construcţie a Bisericii (sec. XV). Personajul reprezentat de statuie a fost victima invidiei unui confrate mai în vârstă care i-ar fi cerut să ridice ceva de pe cornişa zidului şi când tânărul s-a aplecat l-a îmbrâncit şi a căzut în gol. Probabil că tânărul şi-a găsit sfârşitul chiar la baza contrafortului pe care astăzi se află statueta sa.
STRADA SFORII
Strada Sforii constituie cea mai îngustă uliţă din Cetatea Braşovului. Deşi unii susţin că este o strada veche şi că ar fi cea mai îngustă din Europa, totuşi, adevărul este că Strada Sforii a fost creată în sec. XIX ca un gang de acces pentru pompieri.
STATUIA LUI ARPAD
În anul 1896, pe Dealul Tâmpa s-a ridicat o coloană având aşezat pe capiţel un personaj înfăţişând un arcaş din timpul dinastiei arpadiene. Pentru majoritatea cetăţenilor Braşovului, această statuie a rămas ca fiind statuia lui Arpad, ducele care a condus triburile maghiare în Pannonia. Ajuns în Pannonia, Arpad a primit jurământul de credinţă al conducătorilor celor şapte triburi maghiare şi a pus bazele viitorului regat maghiar. Aniversarea unui mileniu de la aşezarea ungurilor în Pannonia a prilejuit ridicarea a numeroase monumente dedicate acestui eveniment în întreaga Ungarie. Între acestea se înscrie şi statuia nobilului maghiar de pe Tâmpa. Această statuie face parte dintr-un ansamblu statuar extins pe teritoriile mai multor ţări (Ungaria, Croaţia, Italia, Slovacia, România şi Ucraina) proiectat şi realizat de Gyorgy Zala şi Albert Schikedanz. Statuia lui Arpad îl reprezintă de fapt Tuhutum (Teteny), unul dintre voievozii lui Arpad, cel care a cucerit ducatul lui Gelu Romanul şi a devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei. În 1916, statuia a fost aruncată în aer de persoane neidentificate. Capul acestei statui se află astăzi în Casa Parohiei Reformate din Braşov.
CASA NEGUSTORILOR
Soţia lui Valentin Hirscher, Apollonia Hirscher, a ridicat în Piaţa Casei Sfatului de astăzi o clădire dedicată comerţului, numită Casa Negustorilor sau Podul Bătuşilor. Bătuşii erau micii negustori care se ocupau de comerţul cu amănuntul. La parter erau mici ateliere şi dughene în care meşterii şi comercianţii îşi prezentau produsele. Clădirea a fost construită în urma unei promisiuni făcută de Apollonia Hirscher ca mulţumire pentru faptul că fiica sa a fost salvată de la moarte. Se pare că micuţa intrase în moarte clinică şi şi-ar fi revenit după funerarii în mormânt, fiind descoperită de către un gropar sărman care a încercat să-i ia bijuteriile. Această întâmplare este ilustrată într-o frescă pe clădirea Hirscher de pe strada Armata Română colţ cu strada Republicii.
LACUL VRĂJITOARELOR
La ieşirea din Cetatea Braşovului pe poarta din capătul Străzii Porţii (Republicii – Modarom) se afla un lac în care vrăjitoarele sau femeile bănuite a fi vrăjitoare erau supuse ordaliilor (apelului la judecata divină). Nefericitele erau aruncate în apă cu greutăţi legate de picioare şi mulţimea aştepta să vadă dacă se înnecau sau nu. Există mentalitatea ca vrăjitoarele, fiind servitoarele satanei, nu se pot înneca. Prin urmare, femeile care erau vrăjitoare ar fi supravieţuit acestui supliciu. Nu avem nici o atestare a vreunei vrăjitoare care să fi supravieţuit. Dacă s-ar fi menţinut asupra apei ar fi fost luate din apă şi arse pe rug. Lacul a fost asanat la începutul sec. XIX şi astăzi este străbătut de bulevardul Eroilor.
LACUL DE SUB TÂMPA
Bătrânii povestesc că sub Dealul Tâmpa se află o peşteră de mari dimensiuni în interiorul căreia s-ar afla un lac. Părerile despre natura acestui lac sunt diverse. Astfel, unii susţin că ar fi un lac de apă sărată (un ochi de mare), în timp ce alţii susţin că ar fi un lac de apă dulce şi aducând ca argument faptul că pe Tâmpa se aflau izvoare de apă dulce care între timp au secat.
FECIOARA DE FIER
Cetatea Făgăraşului a fost reşedinţă a principilor Transilvaniei (sec. XVII) şi a fost transformată de către austrieci în cazarmă şi îchisoare. Unii susţin că în Evul Mediu exista în temniţele cetăţii un instrument de tortură denumit Fecioara de Fier. Acesta ar fi fost constituit dintr-o cutie de lemn de forma unui corp uman prevăzută în interior cu lame şi piroane din fier. Condamnatul era aşezat în respectiva cutie care, în momentul închiderii capacului, îi provoca răni adânci prin zecile de piroane care se înfigeau în trupul lui. În dreptul gurii exista o mică iconiţă înfăţişând-o pe Fecioara Maria pe care, în momentul morţii, condamnaţii o sărutau.
FÂNTÂNA DIN CETATEA RÂŞNOV
Cetatea Râşnovului a fost construită de către sătenii din Râşnov, Tohan şi Cristian pentru a se adăposti în caz de invazie. În cetate, ţăranii dispuneau de case pentru fiecare familie, exista o capelă, o şcoală, depozite şi un loc destinat turmelor. Laturile de vest, nord şi est erau apărate de o galerie continuă, două anteforturi şi şapte turnuri. În timp ce, pe latura de sud, mai abruptă erau numai două turnuri. Astfel, ţăranii puteau rezista unui asediu îndelungat. Însă, lipsa apei ducea la limitarea posibilităţii de rezistenţă pe timp îndelungat; de aceea, în 1625 s-a luat decizia săpării unei fântâni în stânca pe care este ridicată cetatea. Fântâna din cetate, adâncă de 75 de metri, a fost săpată între 1625-1640, în acest ultim an ridicându-se în cetate şi o bisericuţă. Legenda spune că fântâna a fost săpată de prizonieri turci care au lucrat la ea timp de 15 ani. Aceştia ar fi săpat în ghizduri (pereţii exteriori ai fântânii) versete din Coran în scrierea cufică.
STÂNCA LUI DIETRICH
Despre construirea Castelului Bran există mai multe legende. Majoritatea sunt legate de prezenţa cavalerilor teutoni aduşi de regele Andrei al II-lea pentru a apăra intrarea în Transilvania şi a cuceri noi teritorii în zona exterioară Carpaţilor de Curbură (1211). Una din legende susţine că prima piatră de temelie a castelului Bran, a fost pusă probabil în secolul al XIII-lea de către un cavaler teuton pe nume Theodoric (Dietrich).Stânca de atunci îi poartă numele: ?Dietrichstein? sau ?lapis Tyderici?, iar fortificaţia originară a fost înlăturată în secolul al XIV-lea şi reclădită de către saşii din Ţara Bârsei în 1377 în mod benevol pentru regele Ludovic al Ungariei.
DRACULA
O legendă despre Vlad Ţepeş (1431-1476), un domnitor din Ţara Românească, vestit pentru cruzimea cu care pedepsea minciuna şi hoţia, spune că acesta avea obiceiul să se înfrupte din carnea şi din sângele duşmanilor. Această legendă a fost scornită de saşi în Cronica Săsească din cauza conflictului existent între aceştia şi Vlad Ţepeş. Demonizarea acestuia se datorează scriitorului irlandez Bram Stocker care l-a transformat pe Vlad Ţepeş într-un vampir pe nume Dracula. De numele lui Vlad Ţepeş se leagă celebritatea Castelului Bran, considerat în mod eronat ca fiind Castelul lui Dracula. Chiar şi în cartea Dracula acţiunea se petrece în zona Bistriţei probabil în pasul Rodna, nicidecum în Ţara Bârsei. Numele de Dracula provine din porecla Draculea pe care Vlad Ţepeş o purta din cauza faptului că era fiul lui Vlad Dracul, un domnitor din Ţara Românească din dinastia Basarabilor. Acesta purta veştminte negre şi un medalion înfăţişându-l pe Sf. Gheorghe luptând cu balaurul sau cu dracul, de aici numele de Vlad Dracul. Acel medalion era purtat de cavalerii unui ordin instituit de către regele Ungariei Sigismund de Luxemburg în 1438.
PRICULICII
Miturile populare susţin ca fii din flori ai unor fii din flori devin după moarte priculici, adică un fel de strigoi. \\\”Priculiciul este acelaşi lucru ca la francezi \\\’Loup garou\\\’; se crede că oamenii se pot schimba în lupi şi că îşi însuşesc într-atât firea acestora, încât se reped şi sfâşie atât oamenii, cât şi dobitoacele\\\”, spunea în 1711 Dimitrie Cantemir.
Catacombele medievale,  tuneelurile secrete, gropile cu mâncare de sub Piaţa Sfatului, imensul lac de sub Tâmpa, şi comoara lui Solomon, sunt miturile cele mai populare ale Braşovului. Despre ele au povestit de-a lungul veacurilor toţi braşovenii, astfel încât s-au transmis din generaţie în generaţie până la noi.
Una dintre legende se referă chiar la stema Braşovului şi anume coroana aşezată pe un trunchi de copac. Unii dintre specialiştii în heraldică susţin teoria conform căreia simbolul stemei Braşovului îl reprezintă supunerea oraşului faţă de coroana austriacă şi permanenţa pe aceste locuri ( reprezentată de rădăcinile din stemă).
O altă parte susţine legenda conform căreia atunci când regele Solomon fuge din oraş cu o mare cantitate de bogăţii şi tâlhării îi iau urma şi acesta se refugiază în zona ce azi îi poartă numele şi anume “pietrele lui Solomon”. Acolo, dupa ce îşi ascunde bine bogăţiile încearcă să sară de pe o stâncă pe alta pentru a scapa de răufăcători dar se prăbuşeste în prăpastie iar corona ce o purta pe cap îi cade pe o buturugă de unde şi stema oraşului.
De obiceiul Junilor Braşoveni care în duminica Tomii înconjoară de 3 ori cetatea Braşovului se leagă o legendă străveche. Asa cum se ştie în evul mediu romanii din Schei nu aveau voie să pătrundă în cetatea medievală Braşov, deoarece se credea că dacă un scheian va apuca să înconjoare de 3 ori călare Piaţa Sfatului atunci oraşul va cădea în mâinile romanilor. Nu se mai ştie când anume au reuşit scheienii să intre călare în cetate şi să împlinească legenda dar din acel moment junii înconjoară în fiecare an Piaţa Sfatului de 3 ori pentru a menţine credinţa străveche.
Una dintre legendele devenite însă realitate se leagă de existenţa sub caldarâmul Pieţei Sfatului a unor gropi cu cereale. Existenţa acestora a fost certificată în 3 rânduri începând cu finalul anilor `50 şi continuând în 1967 şi 1987 de prăbuşirea a trei camioane în gropile de alimente pline cu ceramică dacică şi chiar de dată mai recentă din evul mediu.
Se ştie că în timpul oraşului medieval aici erau îngropate proviziile de alimente de care oraşul se servea în cazul asediilor. Locul exact al fiecărei gropi era cunoscut doar de 3 oameni din oraş care întinzând din trei colţuri ale pieţei, într-un anumit fel frânghii pe care existau noduri ce corespundeau fiecărei gropi de alimente puteau astfel să le afle cu exactitate locul.
Alte enigme ale Braşovului ţin de aşa zisul lac de sub muntele Tâmpa, de catacombele care pleacă din diferite puncte strategice ale oraşului cum sunt Cetăţuia, zona După Ziduri, Turnul Negru, Biserica Neagră, Biserica Bartolomeu, sau clădirea Modarom. Unele dintre tuneluri au fost străbătute dintr-un capăt într-altul altora doar le-a putut fi intuit traseul însă cert este că cele mai multe datează din secolul al –XVI-lea şi din perioada interbelică.

Casa Negustorilor

Apollonia Hirscher, sotia judelui Brasovului, Valentin Hirscher,  a ridicat in secolul al XVI-lea in Piata Sfatului o cladire dedicata comertului, numita Casa Negustorilor sau Podul Batusilor.

Batusii erau micii negustori care se ocupau de comertul cu amanuntul. La parter erau amplasate mici ateliere si dughene in care mesterii si comerciantii isi prezentau produsele.

Cladirea a fost construita in urma unei promisiuni facute de Apollonia Hirscher ca multumire pentru faptul ca fiica sa a fost salvata de la moarte.

Se pare ca micuta intrase in moarte clinica si si-ar fi revenit dupa funeralii in mormant, fiind salvata de catre un gropar sarman care a dezgropat-o cu intentia de a-i fura bijuteriile.

Aceasta intamplare este ilustrata intr-o fresca pe cladirea Hirscher de pe strada Michael Weiss colt cu strada Republic

DRACULA

O legenda despre Vlad Tepes (1431-1476), un domnitor din Tara Romaneasca, vestit pentru cruzimea cu care pedepsea minciuna si hotia, spune ca acesta avea obiceiul sa se infrupte din carnea si din sangele dusmanilor. 

Aceasta legenda a fost scornita de sasi in Cronica Saseasca, din cauza conflictului existent intre acestia si Vlad Tepes. 

Demonizarea domnitorului se datoreaza scriitorului irlandez Bram Stocker care l-a transformat pe Vlad Tepes intr-un vampir pe nume Dracula. 

De numele lui Vlad Tepes se leaga celebritatea Castelului Bran, considerat in mod eronat ca fiind Castelul lui Dracula. 

Chiar si in cartea lui Bram Stocker actiunea se petrece in zona Bistritei, probabil in pasul Rodna, nicidecum in Tara Barsei. 

Numele de Dracula provine din porecla Draculea, pe care Vlad Tepes o purta din cauza faptului ca era fiul lui Vlad Dracul, un domnitor din Tara Romaneasca apartinand dinastiei Basarabilor. 

Acesta purta vestminte negre si un medalion infatisandu-l pe Sf. Gheorghe luptand cu balaurul sau cu dracul, de aici numele de Vlad Dracul. 

Acelasi medalion era purtat de cavalerii unui ordin instituit de catre regele Ungariei Sigismund de Luxemburg in 1438.

Lacul de sub Tampa

atranii povestesc ca sub Tampa se afla o pestera de mari dimensiuni in interiorul careia s-ar fi aflat un lac. 

Parerile despre natura acestui lac sunt impartite. 

Astfel, unii sustin ca ar fi vorba despre un lac de apa sarata (un ochi de mare), in timp ce altii sustin ca ar fi un lac de apa dulce, aducand ca argument faptul ca pe Tampa se aflau izvoare de apa dulce care intre timp au secat. 

Strada Sforii

Strada Sforii constituie cea mai ingusta ulita din Cetatea Brasovului. 

Considerata cea mai ingusta din Europa, Strada Sforii este de fapt un gang de acces pentru pompieri ce dateaza din sec. al XIX-lea.

Anunțuri
1 comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: