Guban Timisoara, marire si decadere

Mostenitorul fabricii de pantofi traieste din amintirile familiei care a creat unul dintre cele mai cunoscute branduri din Romania

Un simplu pantofar, cu cinci clase, a creat o fabrica ce i-a purtat numele intr-o perioada in care statul comunist confisca toate averile. Blaziu Guban a avut primul loc de munca la o cocina si a murit lasand in urma sa una dintre cele mai celebre marci romanesti.

Pantofii lui au incaltat presedinti de state, vedete celebre la vremea lor si conducerea partidului comunist. Membru al Partidului Socialist in tinerete si arestat la Oradea, devenind astfel “ilegalist”, Blaziu Guban s-a transformat in capitalist in perioada in care comunismul a nationalizat toata industria romaneasca.

Aflat la capatul vietii, Tiberiu Guban, fiul intemeietorului marcii Guban, spune povestea numelui care a incaltat o tara intreaga. O poveste incredibila despre destinul unui orfan al carui nume il pronunta o tara intreaga intr-o vreme in care numai conducatorii unici aveau acest privilegiu. O istorie care spune ca, inteligenta nu are nevoie de educatie pentru succes si ca unui om i se poate accepta orice daca este cel mai bun in domeniul lui.

Atelierul din bucatarie devine fabrica

Marca Guban s-a creat in bucataria casei in care locuia, la Timisoara, familia Guban. Aici s-a nascut primul atelier chimic in care s-a produs crema de pantofi. Fiul celui care a infiintat atelierul spune ca primele ambalaje ale cremei Guban au fost cutii reciclate.

“Tata s-a dus la o fabrica de cutii metalice, a fratilor Mecher din Timisoara. Vroia 5000 de cutii. I-au spus ca nu se merita sa creeze o matrita pentru un numar atat de mic de ambalaje si ca ar trebui sa comande 100 de mii de cutii. La inceput a luat cutii folosite pe care le-a frecat cu soda caustica pentru a le curata de ce era scris pe ele. Cand au fost curate a pus crema de ghete si le-a dat gratuit la muncitorii din fabrica la care lucra pentru a o testa”, povesteste Tiberiu Guban.

Povestea are loc in 1935. Crema inventata de Guban a avut succes astfel incat in acelasi an acesta a putut sa vanda dreptul de a fabrica noua crema unei companii palestiniene. Tranzactia a fost consemnata intr-un ziar din 1935. In 26 mai 1935, Blaziu Guban era chimist la fabrica Filt.

“Chimistul fabricii Filt, Guban Blaziu, a inventat o crema de ghete si a vandut apoi dreptul de a o fabrica unui grup de capital palestinian. Din banii obtinuti din Palestina, Blaziu Guban infiinteaza in Timisoara o fabrica de crema de ghete”, se arata in ziarul din 1935. Tiberiu Guban spune ca practic atelierul din bucatarie a fost extins in mai multe apartamente ale cladirii in care locuiau, aceasta fiind prima fabrica de crema de ghete Guban.

Inceput umil

Blaziu Guban a avut o copilarie umila, fiind crescut de parinti adoptivi, la Oradea. Primul loc de munca l-a avut ca ingrijitor la o crescatorie de porci. In timpul primului razboi mondial a ajuns la fabrica de ghete Derby, unde a descoperit ca are talent pentru combinarea substantelor cu care se lucra acolo.

“Tot timpul spun asta tuturor. Tata a avut cinci clase. Abia stia sa scrie si sa citeasca. A cladit totul prin munca si inteligenta lui”, spune Tiberiu Guban. Capacitatea de a invata prin practica l-a propulsat pe Blaziu Guban in pozitia de chimist al fabricii oradene. “In 1932, directorul de la fabrica Filt din Timisoara a fost la Oradea. Era prieten cu directorul de la fabrica la care lucra tatal meu. Cauta un chimist bun. A discutat cu tata, care i-a spus directorului ca daca ii da 4500 de lei se muta la Timisoara”, isi aminteste Tiberiu Guban.

100 de gaste pe luna

Pentru a se muta la Timisoara, Blaziu Guban a negociat un salariu enorm la vremea respectiva. Tiberiu Guban explica: “Ca sa va dati seama ce insemna suma de 4500 de lei va spun ca o gasca atunci costa 60 de lei. Ulterior a mai negociat salariul cu directorul fabricii si a obtinut o marire la 6000 de lei”.

Chimist la Filt fiind, Guban a inventat crema de ghete care ii va purta numele pana la caderea comunismului. In 1935 a obtinut salariul care valora 100 de gaste lunar. In 1937 existau deja Uzinele Chimice Guban, acesta reusind sa isi creasca afacerea de la un an la altul. Pana la urma a incheiat si contractul cu fabrica Mecher pentru cutiile de tabla inscriptionate cu marca ce ii purta numele.

“A primit cutiile pe datorie si apoi le-a achitat din vanzari”, spune Tiberiu Guban. De la crema de ghete s-a trecut si la alte substante pentru ingrijit pantofi, cum ar fi deverse tipuri de ceara si solutii de lipit ghete.

Un pantofar

“Tata a fost un pantofar. Facea si pantofi pentru diverse personalitati”, spune Tiberiu Guban. Productia de pantofi a demarat, dar nu in serie, in timpul razboiului cand Blaziu Guban a inchiriat casa avocatului Babos de pe strada Victor Babes din Timisoara, unde s-a extins productia de substante pentru “cosmetica” pantofilor.

Fabrica lui Guban avea atunci 10 angajati. Printre ei si fiul intemeietorului marcii, Tiberiu Guban, care acum are 82 de ani. Atunci Guban s-a asociat cu Andre Kaldori. “Avea nevoie de capital pentru a se dezvolta mai repede si Kaldori a oferit capital. Era in 1943 cand americanii si englezii au bombardat Timisoara”, spune Tiberiu Guban.

Priceperea ca pantofar l-a ajutat foarte mult pentru ca a reusit sa se apropie dupa razboi de cei care atunci conduceau tara. A ajuns pana la Gheorghiu Dej, prin intermediul unui ministru al Industriei Usoare pe care il cunoscuse in 1930 la Oradea.

“O fabrica cum nu ai mai vazut”

Pana in 1952, Blaziu Guban a scapat de nationalizare, reusind sa isi castige un renume care l-a facut cunoscut la cel mai inalt nivel. Pantofii lui erau purtati de Gheorghiu Dej si ajunsesera pana in picioarele presedintelui SUA din acea vreme, asa sustine Tiberiu Guban. “Sofia Loren si Tudor Arghezi i-au purtat pantofii”, spune Tiberiu Guban.

Fiul a pasit si el pe urmele tatalui, fiind cel care a produs pentru prima oara in Romania pielea artificiala. “In 1953, tata a venit de la Bucuresti si mi-a spus in masina ca a castigat cea mai mare batalie. Vom face o fabrica asa cum nu ai visat”, isi aminteste Tiberiu Guban. In perioada in care Guban tatal a obtinut de la liderii comunisti permisiunea si ajutorul pentru noua fabrica s-a produs si nationalizarea Uzinelor Chimice Guban. In 1953 s-a inceput ridicarea fabricii care si azi are la intrare numele Guban, pe strada Eroilor din Timisoara.

In perioada de glorie a comunismului apoi in plin cult al personalitatii lui Ceausescu, la ani de zile dupa moartea lui Blaziu Guban, numele acestuia era aproape la fel de cunoscut ca cel pentru care un sistem intreg de propaganda lucra din greu. In 1978 Blaziu Guban a murit, la doi ani de zile dupa ce s-a pensionat. Fusese director pe viata. Fiul lui a trait sa prinda caderea comunismului. In 1992 s-a pensionat si apoi directorul de atunci i-a interzis sa intre in fabrica.

Primul vibrator din Romania

Pantofii, pielaria si substantele chimice nu sunt singurele domenii in care Blaziu Guban si fiul acestuia au punctat premiere. Conform lui Tiberiu Guban, in 1970 ginerele lui Gheorghiu Dej i-a cerut sa-i faca un penis vibrator pentru sotia sa. “Un coleg care a fost in America a adus un model dupa care am realizat primul obiect de acest fel din Romania”, povesteste Tiberiu Guban.

Volga de la Dej

In 1964 Tiberiu Guban s-a adresat presedintelui Consiliului de Ministrii pentru a primi aprobare sa cumpere o Volga. Era la vremea aceea inginer-sef la fabrica Victoria, numele oficial al fabricii Guban. “La un pret preferential, scutit de taxe vamale sau la pret de achizitie”, se arata in copia dupa cererea originala. “Cand a vazut-o Dej a rupt-o si a dat dispozitie sa mi se dea o Volga albastra, noua, pe gratis” spune acesta.

Proces pentru marca

Tiberiu Guban se judeca si acum cu cei care detin fabrica intemeiata de tatal sau. Justitia a interzis acestora sa mai foloseasca numele Guban. Fabrica s-a numit “Victoria” in perioada comunista, dar produsele erau marca Guban. Dupa 1990, Guvernul de atunci a numit fabrica Guban SA.

Dupa ce Justitia a interzis folosirea numelui fara acordul celui care il poarta, fabrica si-a schimbat denumirea in SC GP Company, dar foloseste marca Guban pe unele produse.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/guban-timisoara-marire-si-decadere-709976.html

Anunțuri
3 comentarii
  1. Pacat, mare pacat ca s-a dus de rapa si aceasta mare si importanta fabrica din peisajul industrial timisorean. Cred ca daca ramanea proprietatea familiei Guban, inca mai functiona si azi.

  2. S-a dus și
    asta asa cum s-au dus 1276 de mari intreprinderi ,combinate ,brand-uri renumite unde lucrau milioane si milioane de oameni! Poate ca pe 9 DECEMBRIE vor fi votați acei oameni care vor scoate ROMANIA din groapa în care au afundat-o unii!

  3. Dorel Pietrareanu a spus:

    Sa-ti auda Dumnezeu speranta si sa o ia in seama!!!
    Doamne-ajuta, ca poate asa se va rezolva si problema noastra!
    Toate urarile de bine, Dorel Pietrareanu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: