Rabindranath Tagore – cateva cugetari

In temeiul versurilor sale profund sensibile, proaspete și frumoase, prin care, cu un meșteșug desăvârșit, a izbutit să facă din gândirea sa poetică, rostită în propriile-i cuvinte englezești, o parte integrantă a literaturii occidentale“ (Laureații Premiului Nobel pentru Literatură – Almanah „Contemporanul“, 1983 , pag 101) Aceasta a fost motivația decernării premiului Nobel lui Rabindranath Tagore în anul 1913.

Fiu al lui Debendranâth Thâkur, unul din fondatorii mișcării „Brahmo Samaj“, Tagore a crescut într-o famile de artiști și reformatori sociali și religioși, opuși sistemului castelor și favorabili unei ameliorări a condiției femeii indiene. Tagore și-a făcut studiile la Calcutta și în Anglia, unde a studiat dreptul. În 1906, după divizarea Bengalului, aderă la mișcarea naționalistă indiană. Tagore este cunoscut atât ca poet, cât și ca filosof, însă aceste două calități sunt greu de separat în cultura indiană, în mod implicit filosofia este permanent prezentă în poezia sa. S-a interesat de problemele educației și, în 1921, reorganizează Universitatea „Vishba-Bharati“ din Shantiniketan, unde însușirea culturii indiene este accesibilă atât studenților indieni, cât și celor străini. În 1951 a fost recunoscută ca Universitate internațională de stat. A început să scrie poezii încă de la vârsta de 17 ani. Operele sale au fost scrise în dialectul bengalez, pe care Tagore le traducea el însuși în limba engleză. A fost cel mai important scriitor indian din epoca colonială. Tagore a scris poezii, povestiri, romane, drame și eseuri filosofico-pedagogice. Opera sa literară cea mai faimoasă este culegerea de poezii „Grădinarul“ sau „Ofranda lirică“ (1913). Alte opere mai cunoscute sunt romanul „Căminul și lumea“ (1910), drama „Oficiul poștal“ (1912). Scrierile sunt pătrunse de o adâncă religiozitate și reflectă admirația pentru natură și pentru patria sa, India. Începând cu anul 1929 a început să se ocupe cu pictura, a fost și compozitor al mai multor cântece cu caracter popular. Imnurile naționale ale Indiei și Bangladeshului sunt compuse pe cuvintele unor poeme ale lui Rabindranath Tagore. A fost primul scriitor din Asia care a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Literatură (1913). (Conform Wikipedia)

CUGETARI

1.      Iubirea este cea mai înaltă fericire la care poate ajunge omul, căci numai prin ea cunoaște că el este mai mult decât el însuși, că e una cu totul.

2.      Credința este pasărea care cântă când zorii nu au apărut încă.

3.      Copacii sunt efortul nesfârșit al pământului de a vorbi cu cerul.

4.      Adevărul mărunt se exprimă prin vorbe; Adevărul mare se exprimă prin tăcere.

5.      Dacă nu poți să accepți adevărul din exterior, trebuie să te împaci cu minciuna din interior.

6.      Cerul sărută pământul prin ploaie, pământul sărută cerul prin flori.

7.      Am închis ușile să nu intre greșeala; m-a întrebat atunci Adevărul: “Acum pe unde să intru eu?”

8.      Iubirea e plenitudinea. Ea nu cerșește, ea dorește.

9.      Dacă există în lume o forță, care să depășească frica pe deplin, să nimicească orice pericol, să rămână nepăsătoare față de orice pagubă chiar și față de moarte, această forță este iubirea.

10.  Nu te teme de clipă. Așa cântă glasul eternității.

11.  Este simplu să fi fericit, dar e foarte greu să fi simplu.

12.  Numai acela este liber care iubește libertatea pentru el și care este bucuros să o extindă și asupra altora.

Anunțuri
4 comentarii
  1. Personaj episodic în „Maitrey”, Poetul benghali revine, mai conturat, în „Dragostea nu moare”, de Maitery Devi.
    Curioşii pot ceti romanele-n ordinea de mai sus, cunoscînd astfel şi un Tagore-om.

    • A m citit si ceva versuri.Recunosc ca nu „am căzut pe spate”.Dar mi-au plăcut mult cugetările acestea pe care le-am postat!In rest, nu știu dacă as avea răbdare sa-l citesc!Recunosc putin rușinat!

  2. Fiecare cu ale sale.
    Tagore e … Rabin-dranath… şi cu Asia noi nu ne punem… Eu, in spe.
    Dacă (vi i-)am recomandat cele două romane, este pentru că numai aşa eu m-am lepădat de 80% din prejudecăţile culturale, din învăţămîntul europenesc de stat, de nestat, de kk-mak…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: