Un sublocotenent român a luat prizonieră, de unul singur, o armată de 1.343 de germani

 Multe din întâmplările ce au urmat momentului istoric 23 August 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei şi a trecut în tabăra Aliaţilor, sunt condamnate să rămână necunoscute. Fie că documentele referitoare la evenimente au fost distruse ori s-au pierdut, fie că, din varii motive, personajele implicate au preferat să nu vorbească despre ele.

Rănit în luptele de la Chilia

Şansa face ca episodul pe care îl voi povesti în continuare să fie scos la lumina zilei şi relatarea lui să poată întregi paginile privind istoria celui de-Al Doilea Război Mondial pe aceste meleaguri.
În urmă cu câteva zile, stând la o şuetă cu profesorul dr. inginer Haralambie Beizadea, din cadrul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, am aflat povestea tatălui său, profesorul de matematică şi fizică Francisc Beizadea, sublocotenent în timpul războiului, care a devenit eroul unei întâmplări incredibile, cum numai în filme se mai poate vedea.
Francisc Beizadea s-a născut pe 3 iulie 1914, la Brăila. A absolvit o şcoală de ofiţeri, dobândind gradul de sublocotenent. La 1 aprilie 1940, a devenit ofiţer activ în cadrul regimentului de geniu al marinei, primind comanda unui pluton de transmisiuni. La 1 martie 1941, a fost detaşat la Batalionul 15 Infanterie Marină, în calitate de combatant în război.
În luptele de la Chilia, pe 26 iunie 1941, a fost rănit uşor şi a fost evacuat pe nava spital „Principele Mircea”. Pe 5 august 1941, a revenit la unitate şi a continuat activitatea în batalion, până la 1 februarie 1943, când a revenit la regimentul de geniu, la un centru de instrucţie al marinei.

Singur cu duşmanul

Sublocotenentul a făcut războiul de la un cap la altul şi a continuat cariera militară până în 1952, când comuniştii au început să facă epurările în armată (dar nu numai). Multă vreme a evitat să vorbească despre armată şi război, subiecte periculoase pentru mulţi dintre românii care luptaseră pe frontul de est. Târziu avea să-i povestească fiului său o întâmplare din război şi să-i arate un document legat de acele evenimente.
Într-una din zilele de la sfârşitul lui august şi începutul lui septembrie 1944, Francisc Beizadea se afla într-o misiune de patrulare şi recunoaştere în zona Călăraşi. Făcea parte din centrul de instrucţie al regimen-tului de geniu. Unitate sa asigura observarea, supravegherea teritoriului şi transmiterea de informaţii privind deplasările de trupe inamice. Era singur şi se deplasa de la un post de observare la altul, când s-a trezit faţă în faţă cu mai mulţi ofiţeri nemţi, care l-au oprit.
Sublocotenentul s-a speriat, crezând că va fi luat prizonier, căci România tocmai declarase război Germaniei. În loc de orice acţiune ostilă, ofiţerii nemţi au început să-i vorbească. Sublocotenentul ştia germana, ca unul care fusese atâta timp pe front.

„Vrem să ne predăm!“
Nemţii i-au vorbit mai pe ocolite, explicându-i că reprezintă un număr mare de militari. Discuţia era mai mult filosofică. Sublocotenentul român avea senzaţia că în spatele vorbelor se ascunde o ameninţare şi că ofiţerii din faţa sa încercau să-l intimideze. Dar nu înţelegea care era rostul intimidării, câtă vreme el era singur şi nu ar fi putut riposta unei forţe cu mult superioare.
Discuţia a continuat şi, în cele din urmă, românul a aflat că germanii doreau să se predea. Vroiau să iasă din dispozitiv în mod paşnic. La final, l-au condus în afara şoselei, într-o zonă de pădure, unde se afla cantonamentul inamic. Zeci de ofiţeri şi subofiţeri şi peste o mie de soldaţi aşteptau să se predea. Erau bine înarmaţi şi echipaţi.
A durat câteva ceasuri până când componenţii unităţii germane s-au aliniat, s-au încolonat şi i s-au predat. Sublocotenentului tot nu-i venea să creadă că toată acea armată era prizoniera lui.
Cu nemţii după el, Francisc Beizadea a mers până la unul din punctele de observaţie ale armatei române. De acolo, a contactat unitatea, anunţând-o să se pregătească pentru a primi prizonierii. Acum se punea problema găsirii unui spaţiu care să-i încapă. Problema a fost rezolvată de ruşi, care au venit imediat la locul unde au fost predaţi nemţii şi i-au preluat.

Decoraţii pentru un erou

În armata română nu se mai văzuse ca un singur om să ia peste o mie de prizonieri. Sublocotenentul a fost considerat erou, iar pentru fapta lui a primit o permisie destul de lungă şi a fost decorat cu „Coroana României clasa a V-a” cu panglică de „Virtutea Militară”. Iar pentru ca toată lumea
să-i cunoască faptele şi să-i recu-noască meritele, au fost redactată o adeverinţă în română şi rusă.
În ea se spune: „Se adevereşte prin prezenta că sublocotenentul Beizadea Francisc, din Regimentul Geniu Marină, în zilele de 25 august până în ziua de 3 septembrie 1944, a luptat contra Trupelor Germane în Regiunea Călăraşi, capturând: 56 Ofiţeri, 60 Subofi-ţeri, 1227 Trupă şi 18 Civili, precum şi 8 Şlepuri şi 2 Remorchere Germane.
Prezenta adeverinţă se eliberează Ofiţerului, pentru a se putea deplasa în Şocariciu, la Unitatea sa.“
Documentul poartă data de 4 sep-tembrie 1944 şi este semnat de locotenent-colonelul C. Damiescu, comandantul Garnizoanei Călăraşi. Adeverinţa este contrasemnată de un comandant rus.

Un profesor discret
După epurarea din armată, Francisc Beizadea a urmat cursu-rile universitare. A devenit profesor de matematică şi fizică.
În 1956, a venit la Constanţa şi a fost director al şcolii din Palazu Mare până în 1963. Apoi, a predat la şcolile nr. 14 şi 13. Elevii şi colegii lui de catedră nu au aflat niciodată că au în faţă un fost ofiţer care, de unul singur, a luat prizonieră o întreagă armată germană.
Francisc Beizadea a murit pe 28 noiembrie 2004, luând cu el mărturiile despre un război în care românii au fost târâţi fără voia lor.

http://maripoliticieni.blogspot.ro/2012/08/un-sublocotenent-roman-luat-prizoniera.html

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: