Fetele deştepte din MApN. PARADOAMNA MINISTERIALĂ Adrenalina Gropescu

Fetele deştepte din MApN. PARADOAMNA  MINISTERIALĂ  Adrenalina Gropescu

       Generos  de nu se poate, chiar până peste poate, dând  în brânci şi stând pe coate, generos  deci, cu jafurile cronice ale tranziţionismului autohton,meapene-ul nostru drag a creat condiţii, care mai de care,  şi pentru afirmarea scenică a fetelor deştepte, nu numai a băieţilor deştepţi. Da,  fetele deştepte din meapene! Nu le vom releva conceptual profilul. Seamănă întrucâtva cu cel al băieţilor deştepţi, la care se adaugă un bonus consistent de farmec, seducţie şi sete de instrucţie.   Una dintre acestea, cu un neliniştitor şi agresiv  impact strategic, artistic, tehnic şi geoerotic asupra stării cursive a instituţiei militare, este destinsa paradoamnă Adrenalina Gropescu.
      Câteva atribute ale firii sale destinse, întreţinută dinadins de multe stele stinse, trecute prin ispita ajungerilor linse… Madamoasa are deplin şcoala vieţii, luându-şi prima licenţă într-ale vieţii la vârsta la care încă nu stăpânea elementar tabla adunării din doi în două şi îşi alunga mucii de pe buze smucindu-şi capul, precum în tumultoasele şedinţe de exorcizare. S-a băgat pe  ’colo şi pe  ’colo, s-a ascuns pe dincolo,  până când a căzut cu tronc şefului mafiei particulare a lui Bombonel. De-acum încolo, forţa Adrenalinei Gropescusporeşte considerabil, într-o etapă istorică în care, graţie descreieratului din capu’ statului, generalul de injustiţie Gabriel Mafiotovici Gobrea este uns ministru al Hapărării Hantinaţionale.
     Cum arată madamoasa? Păi, cam aşa: înăltucă, chef de ducă, nu prea scapă ce apucă; faţă de matroană, aflată neîncetat în serviciul de noapte al felinarelor roşii; buzişoare (la cele gurale mă referez, nebunaticilor!), ca două panglici unisex; năsucul, ca un piolet pe care, ratându-şi ultima şansă, căţărătorul nu l-a prins în carnea stâncii; ochişorii – cărbune stins în patimile oarbe ale dorinţelor de gradul zero; limba, ce mai limbă!, ca o cravaşă suferindă,  mulată pe trupul protectorului suprem,  înfierbântat de viziunile cosmice ale sexului cu el însuşi;  glăsciorul, alternând acustic între efectele ultime ale gripei aviare  şi consecinţele fatale ale gripei porcine; când chiuie de nonplăcere,  consacră  faptul că, într-o anumită etapă a vieţii, a fost bătută în guriţă, ca o coasă  neputincioasă în faţa firelor de iarbă-ntoarsă.  Din delicateţe (suntem nişte domni, ce… naiba!) nu intrăm în amănuntele  de natură culinară ale trupului său ostenit (cu enzime păcălit),  de atâta urcuş într-ale vieţii…
       Să trecem la aspecte concrete ale aptitudinilor  hormonal-organizaţionale ale duduiţei  Adrenalina Gropescu, pentru că acestea interesează pe bunul român de pretutindeni. Vine în meapene deodată cu  reevaluatul, declarându-se, deopotrivă, buza stângă şi buza dreaptă a acestuia, aşadar un fel de consilieră supremă a lui mortimer. Consilieră-consilieră a prim-mafiotului năstascian, dar fiind prea puţin, prin înalt ordin de noapte al celebrului general de injustiţie, a fost creată  funcţia de şef al corpului de consilieri şi, în urma unui concurs de extremă dificultate, mai ceva ca la facultate, la care a fost singura participantă, a fost declarată învingătoare, reuşită adică.  Concursul pentru ocuparea funcţiei, de dificultate maximă, spuneam,  a constat în trecerea unui test, din cinci întrebări, la care trebuia să răspundă printr-una din cele trei variante posibile: „da”„nu”„sunt maimuţă”. Iată şi întrebările, în posesia cărora am intrat, graţie unui dizident care acum stă cu limbuţa în curul, pardon, scuze, rectul actualei conduceri:   1.„Groberta A. este mujer  de sex opus”?2.Descreieratul din capu’ statului reabilitează transistoric   fosila vieţuindă a pitencatropului de demult?3.HEba descreiaratului din capu’ statului este tâmpita numărul unu a şcolii româneşti, din toate timpurile? ; 4. Armata este instituţie militară?5. 2+3=7?. Plină de importanţă, asigurând cu pieptu-i şi bale şi  portanţă, ministeriabila duduiţă, considerându-se profundă-n toate, stând pe coate, tare-n spate,  cultă-n cap de toate-ncap, a răspuns dezinvolt şi tutelar la toate întrebările: „Sunt maimuţă!”, extaziind competenta şi exigenta comisie ce gestiona  concursul, care i-a apreciat unanim, la superlativ, răspunsurile academice, acordându-i cea mai înaltă distincţie posibilă – „Tagma cum Fraude”.  Odată trecut, atât de categoric,  succesul  ocupării formale a  rolului vieţii sale, spre a-i fi mai toate clare, între pat şi ce-i în zare, neţinând cont de picioare, şi-a asumat cu-aplomb deviza: „Ce Armată, ce tot oşti, / Să-i tratăm pe toţi ca proşti!”
      La început, câteva sute de secunde adică, a tratat cu o anume reţinere  personajele meletare cu care s-a întâmplat la cea dintâi înfăţişare sub auraCabinetului Unu,  din HeM-100.  Câteva sute de secunde, numai, deoarece, cu simţurile sale  educate în luptele ospătarului ei drag  cu mai marii epocii  descreieratului suprem,  a înţeles degrabă cu cine are de-a face. A înţeles şi, pocnind din sfârci  pe lângă boi, i-a tras sub preş ca pe-un gunoi, călcând pe ei, apoi pe noi, c-aşa vrea ea, ca în război… A fost simplu ca bună ziua. Coloneii, mai ales ei, dar şi unii dintre ăştia mai mititei  din raza de acţiune a perimetrului zero, s-au încolonat, precum pişatul boului, criogenizat instantaneu într-un jghebuleţ adus de spate în linie dreaptă, sub stindardul madamoasei Adrenalina Gropescu, jurându-i credinţă, limbăreală nestinsă, slugărnicie absolută şi obedienţă veşnică, pentru binele istoric al generalului de injustiţie Gabriel Mafiotovici Gobrea. Dar, staţi să vedeţi, aşa, ca o paranteză,  după căderea democratică a mafiotului, implicit a madamoasei sale ombilicale, toate aceste triste specimene ale imoralităţii, eliberate de tirania fostei conduceri(sic!), au venit şi au  depus la Serviciul de Reparaţiuni Morale al Ministerului, ample dosare de dizidenţă instituţională. Opresorii de până mai ieri ai spiritului şi ai libertăţii instituţionale, aduceau în lumina noii conducerisuferinţele îndurate pe vremea celui pe care l-au slujit călcând triumfători pe cadavrele bunului simţ, decenţei şi răbdării instituţionale.  Nişte scursuri, nişte jigodii, nişte netrebnici pe care, n-avem încotro, îi tolerăm cu toată scârba de care suntem în stare, arătându-le şi obrajii pe care n-au apucat să scuipe.  Acesta a fost primul pas al Adrenalinei  Gropescu în opera de dominare a segmentului oleaginos, nevertebrat, din meapene.  Al doilea, spre marea ei încântare, a venit de la sine.  Doamne, ce limboase-i mai trăgeau mândrii noştri înstelaţi, de dosare apucaţi, spre a fi uşor mânaţi şi, de-i cazul, ridicaţi! Era un adevărat recital al mizeriei esenţiale întrupată în alcătuiri bipede, posesoare a câtorva simţuri indispensabile vieţuitoarelor vegetânde. Care înstelaţi? Cum, care, buni români? Uite-i pe cei din linia-ntâi a slăvirii intime a urmelor marelui licurici (da, a urmelor, doar nu vă închipuiţi că Adrenalina avea licuriciul la ea, nebunaticilor?) al meapene-ului:  Piticu’ Porno cel lamentos; libidinosul Gregorian Groparu, devenit personalitatea meletară numărul doi a uneperismului mondial; insipidul Reptilian Tagarcea; beţivul portocalizat Şmirghelian Gozunu; atotputernicul Cumnatian Vinuţ; modestul Clitorisian Smintitu’; translucidul Tiberian Zgălbilă; amorezatul Garinus Nonmarinus; resuscitatul Mitică Cadrilică; inteligentul Retardilă Hărăpău; profraudatorul Fraudilă Drosneanu; celebrul caporal cu trei stele Infractorian Spusu…
               Care au fost principalele obiective ale ambiţiei, farmecului şi  zborului său ministerial? Iată-le: avizarea numirilor, desnumirilor, căderilor, urcărilor, avansărilor, pe care şefii cu cadrili de pe toate meridianele şi paralelele lumii, vrând să îşi arate consideraţia pentru prima jupânesă a oastei, în condiţii de pace, când generalii noştri tace,  i le supuneau languros spre binecuvântare;  constituirea organizaţiei  de bază de partid numărul unu a elitelor uneperiste, cu dosarele-n batiste, care, vrând să mai existe, tot amână vremuri triste; avizarea ridicării la gradul de colonel ante-mortem  a celor mai reprezentative lichele ale spectrului politic autohton; inducerea şi generalizarea unei obedienţe exemplare faţă de cel mai de seamă reevaluat al descreieratului din capu’ statului; subordonarea informală a centrelor de decizie, de la toate nivelurile,  cu rol de viaţă şi de moarte asupra resurselor umane; consolidarea penală a puterii uneperiste în spaţiul meletar transatlantic; implementarea, cu sprijinul oral al generalului Retardilă Hărăpău, a poliţiei politice în etajele superioare ale structurilor de conducere meapenistă; folosirea bălosului şi lingurosului general Gregorian Groparu pentru culegerea de informaţii de primă mână din straturile puternic ozonate ale serviciilor. Sperăm, noi, bunii români de pretutindeni, că de la căderea conducerii ospătariene a Ministerului, mai-marii serviciilor au dat irevocabil cu flit acestui impostor, omul de cur al Băşescu.
        Dar, de departe cea mai  cea misiune a adrenalinoasei duduiţe, cu poftele  bălindu-i  printre spiţe, a constat în  trasarea  arcului  programatic al mass media militare, scopul declarat fiind să întreacă în băloşenie, sărutincurism, obedienţă, cult şi  decădere cunoscuta, penibila  şi dogmatizanta Scânteie.  Pentru a se întâmpla astfel, cu sprijinul lingual al comandorului Tiberian Zgălbilă, răsplătit pentru serviciile sale cu gradul de antiamiral, a întocmitCodul celor şase  porunci de înălţare în cult a marelui incult, astfel:
            1. Toate cele întâmplate în meapene, toate – exerciţii de tot felul;  plecările în teatrele de răzbel;  vopsirea gardurilor,  tăierea  crengilor uscate şi tunderea ierbii; zborurile de zi, dar şi cele de noapte; protejarea câinilor  fără tată;  pavarea aleilor subacvatice de pe Jiu; recensământul ţânţarilor din Kandahar; salturile fără paraşută, de pe buza patului; hrănirea post-mortem…etc,  sunt parte inseparabilă istoric a operei meletare a generalului de injustiţie G.M.Gobrea.
             2. Emisiunile radio şi tv militare vor reflecta în proporţie de peste 200% strălucita personalitate a marelui reevaluat  al  descreieratului din capu’ statului, subliniindu-se obsesiv excepţionala contribuţie a acestuia la jocul malefic de aplatizare a spiritului militar naţional şi la punerea în scenă a grandiosului spectacol de  circ  al  pensiilor meletare. În acest scop, antiamiralul T. Zgălbilă va supraveghea personal montajul  emisiunilor, astfel încât eterul să nu conţină nici cea mai mică scamă antimagnetică, antiepidemică, antiacvatică şi antitanc.  Pe spaţiul acestui obiectiv se  acţionează sub lozinca: „Ceauşescu împuşcat, Gobrea reevaluat, cinste sângelui vărsat!”.
            3. Antiamiralul Tiberian Zgălbilă va compune scrisori care să exprime grandios sentimentele de inimaginabilă mulţumire ale  batjocoriţilor din Armata de Rezervă a Ţării pentru grija fertilă a lui G.M.Gobrea faţă de ei,  scrisori pe care le va atribui depersonalizaţilor de carieră. Publicarea oricărui  mesaj  de nemulţumire  faţă de conducerea Ministerului sau a oricărei opinii contrare, sunt  interzise cu desăvârşire.
            4. Ziarul militar va acorda  constant primele cinci pagini personalităţii cutremurătoare a lui G.M. Gobrea. Fotografia acestuia, înfăţişându-l în cele mai semnificative ipostaze ale ridicolului absolut, va decora îmbelşugat paginile dedicate, astfel încât Tovarăşu’ să crape de ciudă că el, cismar de cismar,  a fost surclasat în materie de cult de un ospătaro-izmenar.
           5. Intrezicerea cu desăvârşire a prezenţei şefului militar al Armatei în oricare din formele publice ale presei militare. Şi aici, sub papucul A. Gropescu,  jigodosul Tiberian Zgălbilă a avut un rol esenţial. Nu a lăsat niciun cuvânt al şefului militar sau despre acesta, scris sau rostit, să treacă linia de sosire a tiparului, a microfonului sau a peliculei tv. Criminal, nu-i aşa? Lucrătorii din presă au încercat să strecoare câte-o ştiruţă, câte-o propoziţiune mai retrasă, câte-o imagine aluzivă, dar vigilenţa lui Zgălbilă a fost de netrecut. Nu a iertat nimic! Şeful tuturor şefilor militari, cetăţean finuţ fiind, în aşteptarea unor zile mai bune  care, iată, au venit, a îndurat cu demnitate  supliciul marginalizării mediatice. Ce păcat, domnule barosan, că n-ai pus oastea  pe ei! Să moară blenga, cât ai fi clipit, ocupai Cabinetul Unu, dădeai cu borfaşii de pământ, apoi îl arestai democratic pe descreieratul din capu’ statului, îl ofereai pe tavă, într-un  tricou albastru,  poporului  şi acum aveai statuie în Piaţa Constituţiei. Dar, nu e timpul pierdut!
        6. Schimbarea  imediată din funcţii a celor care se opun promovării necondiţionate a acestui cod şi trimiterea lor la margini de lume, pe coame de spume, de unde s-adune puterea de-a spune imposturii pe nume…
       Evident, potrivit misiunii sale, madmoazela a fost răsplătită ospătăreşte, asigurându-i-se, prin tot felul de artificii coapte-n vicii şi inginerii financiar-spaţiale un venit lunar de peste şase miişoare de leuţi, mai ceva ca un secretar de stat.  Întrebată fiind, în cadrul unui amplu interviu acordat Postului de televiziune DNA 1, de ce un salariu atât de hameţitor pentru cât ştie să facă, tot trecând din barcă-n barcă,  dezinvolta  Adrenalina Gropescu  a răspuns că  salariul lunar creşte consistent prin lucrările de concepţie, cu grad maxim de dificultate culturală, pe care le elaborează. Adrenalino, hai, să-nnebunesc, m-ai spart, mi se revoltă nervii şi mi se şucăresc celule  din creier, destinate păcii şi recincilierii! Tu, lucrări de concepţie!?  Poate de decepţie, neterminato… agramată-ntru-un picior, verbele pe limbă-ţi mor, tu te crezi pe subiect doar atunci când dai din piept. Crezi că nu te ştim? De ce mă faci să gavaresc neacademic tocmai acum spre sfârşit? Ia de  vezi?
       Da, dar nu aceştia erau toţi bănuţii de care se bucura, lună de lună, madamoasa Adrenalina Gropescu. Prin strădania aparent discretă, precum mersu-n pat pe bicicletă, când ţi-e dor de toaletă, a langurosului Gregorian Groparu, Adrenalina a mai beneficiat de semnificative grămăjoare de euroi, transferate din fondurile de destrăbălare specifică ale serviciilor.  Aici, povestea este veche, mai toţi foştii, dacă nu cumva chiar toţi, în nepotolita lor hămeseală, s-au înfruptat din aceste fonduri. Poate că, cine ştie?, proaspătul diriguitor va arunca olecuţă lumina  asupra jafului la acest capitol, asta ca să nu i-o luăm noi înainte… Apropo de servicii, iar o paranteză, că nu pot să mă abţin. Pe vremea lu’ Nea Nicu serviciile erau, pe ici-pe colea, ca mai toateserviciile din lumea asta, penetrate de către suratele lor globale, că, deh, erau de neîntrecut; acum, lucrurile stau cam invers: prin strădania sacrificială a unor buni români am reuşit să penetrăm, pe ici-pe colea, propriile noastre servicii. Închidem paranteza…
          Revenim. Pentru serviciile aduse mafiotismului  ospătarian, aplatizării condiţiei şi demnităţii militare, cauzei luminoase a uneperismului bacteriologic şi pentru reuşita îmbârligării poftelor înstelate ale nevertebratelor meletare,  madamoasa Adrenalina Gropescu a fos decorată cu înalte ordine şi medalii ale Românicii noastre dragi. Nu le amintim pe toate, ci pe cele mai cu ştaif:  medaliile „Seducţia slujeşte  instrucţia” şi  „Vreau să mor cu G.M.Gobrea  la picior”, Dezordinul „Virtutea militară, pentru cei ce mor în ţară”, Ordinul Antinaţional „Serviciul necredincios în grad de primă duduie”.
         Una peste alta, această duduie deşteaptă din meapene, căzută, odată cu protectorul său, de pe soclul puterii descreieratului din capu’ statului, şi-a îndeplinit misiunea. Înstelaţii noştri dragi (la cei cu coloana vertebrală amanetată privilegiilor obscure, mă refer), neavând la picerele cui să-şi mai libidineze  balele şi decăderea cavităţii bucale, îi vor duce dorul. Iar, madamoasa A.G. va fi purtată pe aripi de cânt, legat la pământ, cum este la priză curentul în criză: duduie, duduie, / ajuns-ai doar muie, / făptură umilă / s-a dus şi Zgălbilă / duci dorul de limbă / ce nu se  mai plimbă / în spaţii destinse / de stelele stinse... Amin.
                                                Pentru conformitate,
                                                             Costinel Petrache
Anunțuri
2 comentarii
  1. Nu ştiu cum spune mai bine: îmi pare bine, ori îmi pare rău că şi mulţi Oameni din sistem gîndesc la fel ca mine – biet civil, tangent doar cu uniformrlr, rantiile, robele şi în special kklassa politikcă…
    Nu doar Ţara asta, ci-ntreg Pămîntu-i iad, fiindcă toate sistemele sociale se con-duc (adică prost, din rău în mai rău), fiindcă răii, ca rîia, se extind mai repede.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: