Un document semnat de Ştefan cel Mare pentru 160.000 de hectare donate ..bisericii

Un document din 2 februarie 1503, prin care Ştefan cel Mare „întărea“ toate donaţiile făcute Mînăstirii Putna, a fost citat la Curtea de Apel Cluj, în procesul în care Arhiepiscopia Sucevei şi Bucovinei solicită retrocedarea a peste 160.000 de hectare de pădure. Documentul original se afla, la data editării volumului (1980), la Biblioteca de Stat a URSS „V.I. Lenin“, Secţia manuscrise, Colecţia Markevici-Lukaşevici, fond nr. 159, doc. nr. 15, Original pe pergament, 41 x 57 cm, pecete atîrnată, pierdută, scrie oradecluj.ro.

 

„În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh, Troiţă sfîntă, de o fiinţă şi nedespărţită. Iată eu, robul stăpînului meu Isus Christos, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că a binevoit domnia mea cu a noastră bunăvoinţă şi cu inimă luminată şi curată şi din toată bunăvoinţa noastră, şi cu ajutorul lui Dumnezeu, şi am făcut, pentru sfîntrăposaţilor înaintaşi bunici şi părinţi ai noştri, şi pentru sănătatea şi mîntuirea noastră, şi pentru sănătatea şi mîntuirea doamnei noastre Maria, şi pentru sănătatea şi mîntuirea copiilor noştri, şi am întărit prin acest privilegiu al nostru toate privilegiile mînăstirii Putnei, unde este hramul Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi unde este egumen arhimandritul şi rugătorul nostru, chir Spiridon, oricîte privilegii are acea sfîntă mînăstire pentru toate satele ei şi anume pentru satele: satul Jicovul de Sus, satul Jicovul de Jos, satul Voitin, satul Maneuţi, satul Balosineşti, satul Botăşani, satul Vicşani, satul Macicateşti, satul Fratăuţi, satul Climăuţi, satul Ternauca – toate satele de mai sus sînt pe Suceava – şi iarăşi gîrlei, satul Balcăuţi, ce este lîngă tîrgul Siretului, şi satul Grecii pe Siret, tot lîngă tîrgul Siretului, şi, în ţinutul Cernăuţilor, satul Cozmin, şi satul Clicicăuţi, şi satul Ostriţa, pe Prut, şi satul Ştubeiul, pe Başiu, şi, la Cîrligătură, satul Sineşti şi satul Onicicani, şi, la Prut, o bucată de pămînt din hotarul Boiştei, ceva mai jos de gura Boiştei, şi mlaştina gîrlei, şi satul Balinteşti, şi Iezerul Roşu, şi Seliştea lui Manea, la gura Frumoşiţei, şi pe Frumoşiţa, satul unde a fost Falcin, din jos de Andriiaş, şi, pe Frumoasa, trei sate, anume Fărcenii, din jos de Troian, şi şcheii, la gura Frumoasei, şi la Fîntîna Măceşul, ce se află la capătul de jos al iezerului Roşul, care acele mai sus scrise sate şi acel iezer Roşul au fost cumpărate şi date de noi acestei mai sus scrise sfinte mînăstiri de la Putna; şi apoi pe Siret, satul Camenca, şi satul Tomeşti, şi satul Cupca, care aceste trei sate le-a dat la moartea sa, pentru pomenirea sa, răposatul Iurii Cupcici aceleiaşi mai sus scrise mînăstiri de la Putna; şi încă două sate în ţinutul Cernăuţilor, anume satul Stroinţii şi satul Urvicolesa, pe care tot la moartea sa şi pentru pomenirea sa le-a dat aceleiaşi sfinte mînăstiri de la Putna răposatul Simca. Toate cele mai sus scrise, adică toate mai sus scrisele sate, cu toate hotarele lor vechi, şi cu tot venitul şi cu toate cîte au ascultat din vecii vecilor de aceste sate şi au ţinut de ele, precum stă scris în privilegiile de cumpărătură şi de danie, să fie neclintite şi nemişcate în veci mai sus scrisei sfinte mînăstiri de la Putna. Şi mai întărim noi prin acest privilegiu şi celelalte privilegii ale aceleiaşi mai sus scrise mînăstiri, date şi scrise tot de noi, pentru viile din dealul Hîrlăului, pentru popi, pentru sarea de la ocnă, pentru ţigani, pentru braniştea din jurul mînăstirii, pentru pietrele de ceară din tîrgul Siretului, pentru morile de pe Siret, aproape de tîrgul Siretului, pentru vama cea mică de pe Suceava, la Jicov, pentru gloabele din satele mînăstireşti, pentru prisaca de la Comarna, pentru măjile de peşte fără vamă, aşa cum e scris şi dat în privilegii şi neclintit în veci să fie acestei sfinte mînăstiri de la Putna. Şi de asemenea, şi de aici înainte, orice s-ar mai adăuga şi de la noi sau de la altcineva, aşa cum se va da şi se va scrie, şi una şi alta, neclintit şi nemişcat să fie acestei sfinte mînăstiri de la Putna. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi Ştefan voievod, şi credinţa preaiubitului fiu al domniei mele, Bogdan voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Boldor vornic, credinţa panului Şteful, credinţa panului Toader, şi a panului Negrilă pîrcălabi de Hotin, credinţa panului Eremie şi a panului Dragoş pîrcălabi de Neamţ, credinţa panului Şandru de la Cetatea Nouă, credinţa panului Arbure portar de Suceava, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Isac vistier, credinţa panului Cozma Şarpe postelnic, credinţa panului Moghilă ceaşnic, credinţa panului Frunteş stolnic, credinţa panului Petrică comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, şi mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe oricine îl va alege Dumnezeu să fie domn al ţării noastre, Moldova, acela să nu clintească dania şi întărirea noastră, ci s-o întărească şi s-o împuternicească, pentru că am cumpărat cu banii noştri şi am dat şi am scris acelei sfinte mînăstiri de la Putna. Iar cine ar vrea să clintească dania noastră, acela să fie afurisit de Domnul Dumnezeu şi Mîntuitorul nostru, Isus Christos, şi de preacurata lui Maică, şi de patru Sfinţi Evanghelişti, de Sfinţii Apostoli de frunte Petru şi Pavel şi ceilalţi. Şi de 318 Sfinţi Părinţi purtători de Dumnezeu de la Nicheia şi de toţi sfinţii care din veac au plăcut lui Dumnezeu, şi să fie asemenea lui Iuda şi blestematului Arie, şi să aibă parte cu acei iudei care au strigat asupra Domnului, Mîntuitorului nostru Isus Christos, zicînd: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Iar pentru mai mare întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să atîrne pecetea noastră la această carte a noastră.

ziartricolorul.ro

A scris Toader, la Suceava, în anul 7011 (1503), luna februarie, 2 zile.“

 

Magistrații Curţii de Apel au admis joi solicitarea Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) de a se efectua o expertiză în procesul intentat de Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei pentru retrocedarea a peste 160.000 de hectare de pădure.

http://www.ziartricolorul.ro/1989/un-document-semnat-de-stefan-cel-mare-pentru-160-000-de-hectare.html

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: