SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND APORTUL DACILOR LIBERI ŞI A UNOR MIGRAŢII ROMÂNEŞTI DE EV MEDIU LA CONSTITUIREA POPULAŢIEI ŞI A LIMBII RUTENE/RUSINE (UCRAINIENII VESTICI)

Satele cu drept valah din arealul lemkilor

(ruteni din sudul Poloniei).

Valentin-Claudiu Dobre

Colonizarea valaha in Carpatii Padurosi este mai elocvent reflectat de catre Augustin Macej (dreptul valah in satele din sudul Poloniei), dar lucrarea nu ne-a fost disponibila pentru acest articol. Influenţele cuvintelor româneşti pastorale intrase în graiurile rutenilor sunt bine cunoscute. În general, lingviştii şi istoriografii rusini/ucrainieni minimizează aportul influenţelor pre-romane şi a celor latinofone venite dinspre spaţiul românesc. Dincolo de posibila absorbţie a unei părţi a dacilor mari şi costobocilor în amestecul de triburi slave, pecenego-cumane, gotice, elemente româneşti din evul mediu timpuriu (sec. IX- XV) şi-au adusul aportul propriu la generarea prin brasaj şi amestec a populaţiei şi limbii rutene.

De amintit succint, deşi nerelevant pentru subiectul analizat, că fragmentele de evangheliar şi mineele (lecturile lunare) de la Mukachevo şi Imstychovo conţin urme de limbă română care sugerează copierea în afara spaţiului rusinilor din arealul carpatic. „Polustavul” de la Uzhhorod, o colecţie de 209 pagini de rugăciuni zilnice şi reguli monahice din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, considerat ca fiind copiat la Mănăstirea Peşterilor din Kiev, prezintă adnotări marginale în limba română şi într-o limbă maghiară cu erori gramaticale dintr-o perioadă ulterioară nedatabilă, fapt ce a condus la supoziţia că manuscrisul a aparţinut cândva mănăstirii Cruşevo (adoptata de unii cercetatori).

Limba slavă s-a impus asupra segmentelor marginale de populaţie geto-dacă neromanizată datorită circumstanţelor religioase (prestigiului limbii slavone bisericeşti) şi datorită circumstanţelor social-politice (forma de organizare statală şi feudală influentata de slavofoni). Influenţele vechi româneşti sunt recunoscute de Paul Robert Magocsi asupra lemkilor, boiko, huţulilor, dar totuşi minimizate sau considerate ca mai degrabă forme de organizare juridică după dreptul valah a unor segmente de populaţie deja slavizată (opinie la care „partial” ader). De altfel, Magocsi şi alţi autori în special dintre lemki apreciază că este mai degrabă vorba de slavi (în speţă) rusini sau cel mult populaţii deja slavizate care practicau dreptul valah. Subscriu parţial la această aserţiune, cu menţiunea că este vorba mai degrabă de populaţii autohtone geto-dace aflate la periferia procesului de romanizare şi supuse procesului de slavizare (daci mari şi costoboci), care au conservat unele particularităţi, consolidate cu elemente româneşti sau mixate etnic din Transcarpatia şi Maramureşul de nord obligate să migreze sub presiunea cuceririi maghiare şi colonizării slave, precum şi a fricţiunilor ulterioare datorate contactului cu autorităţiile şi coloniştii maghiari şi feudalitatea ungară sau maghiarizată. Totuşi, aportul populaţiei geto-dace slavizate sau româneşti în creuzetul naţiunii rutene/ucrainene vestice constituie doar o anumită pondere: minoritară (un sfert ? –posibil- cel mult) şi nu trebuie totuşi supraestimată, dar desigur nici minimizată.

Janusz Rieger menţionează la lemki următoarele cuvinte de origine valahă: rumegaty, klag, bryndźa, kurastra, žyntyća, komarnyk, dźama, zastra, grun, vakelŷja, jafŷrŷ, čatuna, valbija, carok, dar atribuie greşit limbii maghiare cuvântul bača şi respectiv gazda (care ar fi mai degrabă un regionalism Transilvanean, de influenţă veche panonică nemaghiară sau ilirică, cf. pashto g̠ẖazedal- eng. „to repose, to recline, to stretch out, to lie along, to lie down, to lie flat, to retire to rest”, nepali gārhasthya- eng. „the life of a householder, the second stage in a Hindu’s life”; bretona gwaz<ed>- eng. „husband” şi lycian kzzăta- relaţionat cu hittit hassant- „a son”).

Ivan Krasovs’kyj în lucrarea „Surnames of the Galician Lemko’s in the 18’th Century” menţionează următoarele localităţi care practicau dreptul valah fie ca urmare a unor colonizări de ev mediu (conform toponimelor Rymanivska), fie a faptului ? că dreptul valah ar fi servit mai bine intereselor nobililor în raport cu sătenii dependenţi ? (aşa cum justifică Krasovs’kyj extinderea dreptului valah în satele galiciene): Odrekhova (Odrechowa); Shavne (Szawne); Voltushova (Woltuszowa); Balutianka; Volya Klymkivska (Vil’ka); Zavadka Rymanivska (Zawadka Rymanowska); Komancha (Komancza) 1512; Moshchanets’ (Moszczaniec); Kamianka 1526; Lypovets’ (Lipowiec); Cheremkha (Czeremkha) 1527; Poliany Surovychni 1549; Volosate (Wolosate); Matiasheva Volya 1567; Tarnavka 1570; Pulavy 1570; Dushatyn 1578; Berezhnytsia Nyzhnia; Mychkiv 1580; Zavoji; Rudavka Rymanivska 1589. Deşi nu sunt menţionate explicit ca practicând dreptul valah, alte localităţi au probabil populaţie valahă sau cel puţin mixtă pe baza numelui localităţii şi a patronimelor prezente: Reped’, Skladyste, Zubens’ko, Kostewa, Poliana, Fl’orinka, Berezka, Krynycia, Wyslyk W., Berest, Chertez, Stuposiany, Monastyrec’, Banycia, Krasna, Terstiana, Dal’owa, Zahir’ia, Chystohorb, Sukowate, Labowa, Sil’nicya, Prusyk, Muszynka, Chorna Woda, Wolowec’, Pantna, Radocyna, Uliucz, Matijewa, Bodnarka, Tyriava Voloska.

Analizând patronimele populaţiei lemki, Krasovs’kyj conchide că absenţa <pe care dânsul o constată> a numelor cu origini româneşti < sau moldovenesti> ar indica faptul că nu se poate vorbi de o colonizare valahă în masă a Carpaţilor Vestici; absenţa patronimelor româneşti sau străromâne se datorează faptului că multe patronime vizibil de origine română Domnia Sa le explică prin limba rusină (trăsături de caracter, activităţi lucrative, etc.), deşi multe patronime redate de dânsul chiar indică corelaţii posibile cu limba română sau cu substratul său autohton (comun cu rusina): Kosar (a mower- cosaş), Kukhar (a cook-bucătar), Pastukh (a shepherd- păstor), Pochtar (a postman- poştaş), Arendach (a tenant- arendaş), Bacha (an old respected shepherd- baci), Vladyka (an Orthodox or Greek Catholic bishop- vlădică), Bohach (a rich person- bogat), Bohachyk (son of a rich person- fiul unui bogătaş), Gazdayka (little master of the household- găzdoaică), Diak (a church cantor- diac), Volokh (a Walachian- valah), Strashko (the terrifying one- straşnic), Borsuk (badger- bursuc), Holub (dove- hulubel), Huska (goose- gâscă), Tsap (billy goat- ţap), Duda (pipe, reed- nume propriu Duda), Tsymbala (kettle drum- Ţambal), Borshch (rich beet soup- borş), Dziama (boiled beef- zeamă), Zhentychka (whey- jintiţă), Kyselytsia (a tasty somewhat sour soup known in Polish as zurek- chiseliţă), Varga (thick lip- nume propriu Varga, în ro. nuia), Laba (paw, large hand), Kopyto (hoof- copită), Slota (rainy weather- zloată), Kalichka (cripple- în rusină schilod, în ro. calic), Kyrpan (turned up nose- în rusină nas încovoiat; ro. nume propriu Cârpan, de la cărpănos- zgârcit), Plaskyj (flat- pleaşcă), Slutyj (enfeebled- în rom. slutul), Khraptsio (snorer- în rusină care sforăie; în ro. crăpcean- crap), Bolybriukh (stomach ache- în ro. transformat din boloboc ?).

O analiză separată pe materialul patronimelor lemki din secolul al XVIII-lea pentru localităţile semnalate ca practicând dreptul valah sau patronimele cu rezonanţă românească extinse şi la alte localităţi, redă următoarele nume de familie după algoritmul următor:

Ro. (Romana) Corespondentul apreciat de autor românesc- Corespondentul rusin (în paranteză localităţile, inclusiv frecvenţa acestor patronime):

 

Ro. Arendaş – Arendacz (Muszynka);

Ro. Ababei– Babej (Komancza);

Ro. Amza– Homza (Tarnawka 3);

Ro. Babiuc– Bab’iak (Reped’, Cheremcha);

Ro. Baciu– Bachur (Poliana), Bacza (Moszczanec’), Bachnak (Kam’iana), Waszczyszyn (Reped’ 2);

Ro. Badea/Bădiţă– Badyda (Wolosate);

Ro. Balica– Balyk (Zahir’ia, Sukowate);

Ro. Balota– Balola (Sukowate 6);

Ro. Banciu– Bencz (Rudawka R. 3), Benczyk (Odrechowa 3);

Ro. Baran– Baran (Zubens’ko 2, Terstiana 6);

Ro. Barna– Warna (Wolowec’, Dal’owa, Zawadka R., Kam’ianka 4, Komancza, Krynycia, Odrechowa 5, Sukowate, Tarnawka);

Ro. Bartoş– Bartusiak (Skladyste 3);

Ro. Basarab cf. pashto ar-bāb/ arbābān- eg. „lords, possessors, masters”- Basarab (Zubens’ko 3, Kostewa), Basaraba (Poliana 2), Wasarabyk (Pawlokoma), Bezzubyj (Wolosate);

Ro. Bătrân<u,a>– Butwan (Zahir’ia 2), Watula (Zawadka R.);

Ro. Bâră/Bala– Bal’ (Bos’ko, Wolosate, Zawadka 4, Tarnawa);

Ro. Belea, Belei– Belej (Rajs’ke);

Ro. Bercea– Bercza (Zubens’ko), Bercznyj (Lypowec’ 2);

Ro. Bernea– Wernej (Odrechowa 3);

Ro. Blănar/Blană– Blanar (Krynycia), Bliama (Selys’ka 2);

Ro. Bob– Bob (Wolosate), Bobak (Bos’ko 3, Labowa, Nowa Wes’), Bober (Dal’owa 3, Nowa Wes’ ), Bobyk (Zawadka R., Terstiana);

Ro. B<o>lându– Balanda (Zawadka R.), Belunda (Skladyste 4);

Ro. Borcea/Varză ?– Warchacz (Fl’orynka 4), Warchol (Zawadka R. 2);

Ro. Bordei– Berdej (Sukowate 3);

Ro. Borilă– Baryla (Nowa Wes’), Barylka (Sukowate);

Ro. Brânză– Bryndza (Rajs’ke 8), Bryndziak (Horodok);

Ro. Bucur– Bowcarows’kyj (Nowa Wes’);

Ro. Bursuc– Bursak (Bos’ko);

Ro. Călţun/Crăciun Kolczun (Banycia, Krasna), Klecun (Szczawne), Krasows’kyj (Wil’ka);

Ro. Cal/Caval ?– Kabala (Tarnawa 2), Kawalko (Muszynka), Kawejczyk (Labowa), Kawka (Zawadka R.), Kawowczyk (Odrechowa), Kawczak (Poliana 2), Kowaliw (Szczawne 2), Kowal’ (Poliana 2, Sukowate 2, Uliucz, Szczawne 2);

Ro. Casă/Caş– Kasza (Moszczanec’ 2);

Ro. Capră– Kapral (Monastyrec’ 2, Odrechowa);

Ro. Călin– Korin’ (Wolosate);

Ro. Câine sau variante ?- Kaniuk (Fl’orynka 3);

Ro. Cârcel ?- Krechel’ (Krynycia);

Ro. Chiţu– Kit (Bos’ko, Wyslik W. 3, Zawadka R., Kam’ianka 3, Chertez 5);

Ro. Cioc– C’ok (Pantna);

Ro. Ciorbă– Szczerba (Zawadka R. 3, Kam’iana, Lupkiw 2, Nowa Wes’ 3), Dziurbil’ (Szczawnyk 3);

Ro. Cheag– Kyiak (Odrechowa 3);

Ro. Clipa– Klepacz (Mochnaczka 2, Skladyste 4), Klepczak (Mochnaczka 2);

Ro. Cocean Kochan (Wolowec’, Zawadka Rym., Rajs’ke 2, Fl’orynka 2, Szczawne 3), Kocan (Wyslik W., Wolowec’, Reped’, Uliucz), Koczan (Wolosate, Moszczanec’ 2, Muszynka, Sukowate);

Ro. Cocor Kocor (Roztoka M. 3, Skladyste 2), Kocur (Fl’orynka);

Ro. Cocoş Krokosz (Chertez 2);

Ro. Comşa Komcza (Lukawycia);

Ro. Copaci Kopacz (Wolowec’);

Ro. Copil– Kopylec’ (Komancza 2, Moszczanec’ 2, Tarnawka), Kopyl’c’o (Stuposiany N. 2), Kopyl’czak (Labowec’, Skladyste), Kopij (Lypowec’ 3);

Ro. Copită– Kopytko (Moszczanec’ 2), Kopyczko (Zahir’ia);

Ro. Corbu– Korba (Kam’ianka 2, Terstiana), Korbak (Wyslik W. 3);

Ro. Coruţ– Koruc (Odrechowa);

Ro. Cost/Costiuc Kost (Terstiana), Kostyk (Odrechowa, Sukowate);

Ro. Crainic Krajnyk (Uliucz 2);

Ro. Criş– Krysa (Zawadka R., Zahir’ia), Krysyna (Reped’ 2);

Ro. Cruceru sau Găleată/Gălăteanu ?– Heletczak (Wolosate);

Ro. Cuncea Kunc’o (Szczawne);

Ro. Cupcea Krypoczka (Monastyrec’), Krypy’o (Dal’owa); Kopcza (Lypowec’, Mochnaczka 4);

Ro. Dâncu– Dynko (Bos’ko 3);

Ro. Diac– Diak (Berezka, Sil’nycia);

Ro. Damian– Dam’ian (Skladyste);

Ro. Danciu– Dankewycz (Monastyrec’), Danczak (Zawadka R. 2, Kostewa 5, Uliucz);

Ro. Drecea/Drac– Dracz (Bos’ko 3, Odrechowa 3); Drab’iak (Krynycia 3);

Ro. Drăgan– Drahan (Bos’ko);

Ro. Fecior– Feciura (Nowycia 2), Ficor (Smerek), Ficula (Dal’owa 5);

Ro. Florea– Fl’oryk (Matijewa 2);

Ro. Gaură, Găuran, Gavra, Gavril, Gavriliuc– Wawro (Zahir’ia), Hawra (Kam’ianka), Hawran (Wyslik W., Mochnaczka 5, Uliucz), Hawrylyk (Berezka), Hawryliuk (Bil’carewa), Hawryliak (Brunary N., Hrab, Zydiws’ke, Kostariwci 3, Krynycia 4, Myscowa, Ol’chowec’, Rozdillia, Rop’ianka 2, Solotwyny 6, Tyliawa 4, Jawirnyk R. 2, Jaszkowa 2), Hawrycz (Prybysziw), Hawrysz (Ozynna 2);

Ro. Ganea Hanycz (Reped’), Kaniuk (Fl’orynka 3);

Ro. Găluşcă– Haluszka (Bos’ko 2, Krasna), Haluszczak (Wolowec’);

Ro. Găunos– Honos (Zawadka Rym. 3);

Ro. Gâlcă– Halyk (Kam’ianka), Hal’ko (Odrechowa 2, Selys’ka);

Ro. Gâscă- Husak (Chertez), Huska (Odrechowa, Chertez), Hocko (Lypowec’ 2, Reped’ 3);

Ro. Gelosu– Zaluz’kyj (Fl’orynka);

Ro. Giurcă/Giurea/Giulea– Jarko (Kam’iana), Dziura (Mszana 4, Oslawycia), Dziuhla (Perehrymka), Zyla (Dal’owa, Pantna);

Ro. Giurgiu– Dziurdz’o/Dziurdzio (Komancza, Stuposiany);

Ro. Globa– Hlowa (Zawadka R. 2);

Ro. Grasu– Krasows’kyj (Wil’ka), Hasynha (Fl’orynka);

Ro. Grăniceru– Hranycznyj (Zawadka R. 2) ?;

Ro. Gol– Kolyska (Zawadka Rym.), Woluka (Oslawycia 2);

Ro. Gorun/Goran– Horun (Szczawne 4), Hryn’ (Reped’ 4, Fl’orynka), Hryn’o (Komancza 2);

Ro. Guţă– Huta (Odrechowa) ?;

Ro. Grecu– Hres’ko (Zawadka R. 3), Hryczyszyy (Krynycia, Chertez);

Ro. Groza– Hroza (Fl’orynka 2); Hroz’o (Zawadka R. 2);

Ro. Haiduc– Hojdycz (Skladyste), Hojdysz (Kins’ke 2);

Ro. Ilieş– Iliasz (Wil’ka 3);

Ro. Iliuţă– Uliuta (Zawadka R.);

Ro. Ignat– Hnat (Zawadka R. 2), Hnatyk (Odrechowa 4);

Ro. Laţcu Lacko/Łącko (Wolosate), Laczkowec’ (Fl’orynka 2);

Ro. Lazăr– Lazor (Zawadka R. 2, Reped’), Lazorko (Odrechowa);

Ro. Lobodă– Loboda (Krynycia 2);

Ro. Lucaci– Lukacz (Kostewa, Szczawne);

Ro. Lupu sau variante– Łukuw (Kostewa), Lupej (Zdynia 3), Laca (Dal’owa), Lapka (Monastyrec’), Lyk (Terstiana), Lyczak (Fl’orynka 2);

Ro. Maţu– Mac’ (Lypowec’ 5);

Ro. Manciu– Mankowycz (Komancza 4, Reped’, Chystohorb 7);

Ro. Mareş– Malesz (Fl’orynka, Jaszkowa);

Ro. Mazăre– Madara (Odrechowa 4), Madzara (Terstiana), Mazur (Reped’);

Ro. Maxim– Maksymczak (Fl’orynka 4);

Ro. Mândruleac– Manduliak (Zahir’ia 2);

Ro. Mânzac Madzyk (Monastyrec’), Mandziak (Stuposiany 2);

Ro. Mârza– Murdza (Labowa 3, Monastyrec’ 2);

Ro. Migdală– Mihdala (Sukowate);

Ro. Murgilă– Murszylo (Monastyrec’);

Ro. Musca– Mucha (Wyslik W. 2, Moszczanec’), Muszka (Reped’ 2), Muzyka (Kostewa);

Ro. Neamţu– Nimczyk (Zawadka R. 2, Sil’nycia);

Ro. Pancu– Panko (Fl’orynka 2); Pankowycz (Komancza), Panczak (Berest 2);

Ro. Pătruş/Pătraş– Patrosz (Komancza 5, Chystohorb 2), Petrasz (Lypowec’);

Ro. Păcală– Pacala (Smerekowec’);

Ro. Păcănici– Packanycz (Muszynka);

Ro. Peleş/Pieleş– Pelesz (Komancza 2);

Ro. Picior– Pichura (Kostewa 3);

Ro. Pleşuv<u>– Keleszowec’ (Wolosate);

Ro. Rada/Radu– Rad’o (Reped’ 3); Rajda (Fl’orynka 2);

Ro. Rogoz– Rogosz/ Rohosz (Fl’orynka 2);

Ro. Roman– Roman (Berezka 2, Zawadka R., Kostewa 2, Moszczanec’), Romanyk (Kam’ianka 2, Komancza 2); Romans’kyj (Kam’ianka); Romanczyk (Krasna, Lukowe 3, Szczawnyk); Romaniak (Muszynka, Fl’orynka 4);

Ro. Sărăcan/ Sărăcăcean – Sarakun (Muszynka, Reped’), Sorokanycz (Brunary W. 2, Poliany S. 2), Sroczak (Sil’nycia);

Ro. Severin– Sawaryn (Poliany S.); Sawarna (Tarnawka 2);

Ro. Someşanu Zamoszczenyk (Wolosate);

Ro. Şiret– Syrej (Wolowec’); Syreczko (Berezka), Syrota (Hladysziw) ?;

Ro. Ursu Orszuliak (Muszynka);

Ro. Tăntălău– Tantala (Rajs’ke);

Ro. Tătuc– Tatyk (Poliana);

Ro. Târgoveţ– Tyrkawec’ (Pantna);

Ro. Tilişca– Tylyczka (Dal’owa);

Ro. Valah, Volos– Walach (Berezka 2), Walaszczak (Krynycia 4, Mochnaczka), Wolosac’kyj (Komancza), Wojlach (Sukowate), Wlasla (Kam’ianka), Wolosac’kyj (Komancza), Wolosynczows’kyj (Prybysziw), Woloszyn (Cheremcha 3, Jastrabyk 3), Woloszczynowycz (Korolyk Wol. 3) ;

Ro. Văcaru– Wakera (Reped’, Chystohorb 3), Wakerak (Chystohorb), Wacura (Selys’ka);

Ro. Veselie/Văsălie– Basalyha (Muszynka);

Ro. Vătrai ?- Watral’ (Mochnaczka 4, Muszynka);

Ro. Vrabie– Worobel’ (Odrechowa, Foliusz), Woroblyk (Berezka 2), Worobczyk (Odrechowa), Wrobel’ (Berezka, Szczawne);

Ro. Zbir ?– Zwir (Krynycia 3).

Dintre patronimele care ar putea fi de origine geto-dacă sau stră-română amintim:

Gd. Cotiso sau ro. Coteţ ? Kotys (Balutianka 2, Dal’owa 2, Cheremcha, Jawirnyk Rus’);

Etnonimul Dac<u> ? Daciak (Kostariwci), Duciak (Odrechowa), Dac’o/ Dacio (Wyslik W.), Daszyk (Petrusza Wolia 3), Deciak (Szkliary 2), Dec’o/ Decio (Szkliary 2), Dasows’kyj (Dariw), Daszyk (Petrusza Wolia 3), Duciak (Odrechowa);

Ro. Gelu/Gerula/Gerilă ?– Hela (Fl’orynka 4), Zeryla (Banycia 2);

Ro. Gh<e,i>deon ? – Kidon’ (Matijewa, Skladyste);

Ro. Urdă– Urda (Wirchomlia M. 4, Koneczna);

Ro. Sila/Silnicie/Zila/Zilier– Zyla (Dal’owa, Pantna), Zylycz (Kam’iana 2), Zil’nyk (Wyslik W.),

Ro. Zorilă– Zorylo (Jas’onka)

precum şi Byczok (Szkliary), Byrda (Banycia, Dal’owa 3, Poliany S., Szkliary 5); Dynd’och (Dal’owa), Dziubelius (Labowec’ – poate Ciubăr ?) Ginda (Wins’ke, Dal’owa, Zyndranowa, Posada Jasl., Skladyste); Hryla (Dal’owa 3); Kalaman (Reped’ 2), Kalyniak (Chertez), Koszyk (Rajs’ke 2, Fl’orynka), Krypy’o/ Krzypcio (Dal’owa), Kurdyla (Dal’owa 4, Lypowec’), Kolotylo (Wolowec’), Marchunia (Szkliary 5), Skircza (Dariw 2), Skirczak (Wyslik W., Dal’owa 3, Szkliary), Szyk (Bos’ko, Dariw 3), Zbur (Kostariwci 3), Zmij (Poliany M. 2), Zozulia (Zawadka R. 3, Zahir’ia), Zubryl (Zahir’ia, Uliucz), etc.

 

Ponderea patronimelor <stră>române şi române este totuşi relativ redusă, dar prezenţa românească, chiar şi la circa IV- VII secolele de la bejenia generată de presiunea maghiară este vizibilă, deşi cu mare dificultate, printre numele aproape complet slavizate. În general s-au luat ca referinţă satele cu drept valah din secolul al XV-lea, dar ulterior s-a demonstrat că şi alte sate prezintă influenţe româneşti, inclusiv influenţe dintre cele mai vechi precum localităţile Dal’owa sau Szkliary ?, afirmaţie ce rămâne a fi confirmată ulterior. De altfel, diverse Valahii există în toată zona muntoasă nordică, precum Valahia Moravă (Cehia), Walasi śląscy în arealul goralilor (Polonia, de la Nowy Sącz către Wadowice şi graniţa cu Cehia ca urmare a bejeniilor încă din secolul al XIII-lea, unde în ţinutul Sandeţului, la 1257 trăia o populaţie pastorală valahă) sau fostul areal al lemkilor (Polonia, localitatea Peremysl şi Nowyj Sanc, astăzi situaţi datorită mutării forţate încă din perioada celui de-al doilea război mondial la graniţa cu Bielorusia).

În ceea ce priveşte huţulii, există unele opinii că numele huţulilor ar proveni de la gutani- adică goţi. Huţulii în grupa rusinilor prezintă anumite particularităţi, chiar dacă, la fel ca majoritatea rusinilor păstrează cuvinte autohtone geto-dace şi stră-române în special din domeniul pastoral, iar aceste particularităţi se reflectă în faptul că huţula prezintă caracteristicile limbilor slave occidentale (precum ceha şi polona), dar şi unele asemănări sau „coincidenţe” cu limbile baltice. Acest fapt se poate explica prin aceea că în migraţia lor spre sud, goţii (adică locuitorii insulei Gotland) au antrenat poate ca aliaţi (şi federaţi) şi triburi baltice care au dat naştere huţulilor prin amestec în principal cu slavi, dar şi cu costoboci şi pecenegi. Nicolae Macovei a început un dicţionar comparat român – huţul în care oferă şi explicaţii etimologice la unele cuvinte huţule (exista si unele rezerve la acest dictionar cu explicatii etimologice: personal cred spre exemplu ca huţulu; smėcĭoc- „arcuş” pentru care este indicat lituaniamu; smuikas- „vioară”, îi corespunde mai degraba cehul smyčec- „arcuş”). Un alt cuvânt interesant este huţulul vîŭţea- „oaie” care ar corespunde latgalian vuška- leton aita-„oaie”, dar relaţionarea directă trebuie temeinic studiată.

Totuşi, personal consider că nu ar fi uimitor dacă numărul cuvintelor în mod real de origine geto-dacă din huţulă ar fi cel puţin la fel de mare ca şi în limba română (exemple precum hţ. orĺŭ- „acvilă” cf. toponimului Rarău ? Ro. înv. rarău- „un fel de uliu” sau ganea- „vultur” cf. ro. zăgan ?).

Valentin-Claudiu Dobre

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Satele%20cu%20drept%20valah%20din%20arealul%20Lemkilor%20de%20Dobre.htm

 

Anunțuri
1 comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: