Scenariul Marelui Stat Major din MApN în cadrul unui conflict cu Rusia este apocaliptic

Nimiciţi în patru ore

Postat la: 15.06.2012  | Scris de: Ovidiu Ohanesian
Nimiciţi în patru ore

Ofițerii planificării de luptă al MApN au avut în față un scenariu tactic catastrofal: un război cu Rusia • În cazul unui astfel de conflict, România ar fi ocupată în mai puţin de o zi • Câteva divizii rusești ne-ar putea neutraliza forța de reacție în 30 de minuteSăptămâna trecută, ministrul Apărării, Corneliu Dobrițoiu, a tras semnalul de alarmă cu o declarație cât se poate de clară. „Armata Româna abia stă în picioare la capitolul dotări”, a spus acesta, dezvăluind situația critică în care se află MApN. Declarația lui Dobrițoiu vine în contextul în care România este implicată financiar și uman în războaiele din Afganistan și Irak, scutul antirachetă sau dronele strategice, aventuri militare de care nu știm câtă nevoie aveam din moment ce nu ne putem permite să refacem flota de avioane de vânătoare. Mai mult, prin amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă la Deveselu, românii au stârnit furia Moscovei, care prin intermediul generalului de armată Nikolai Makarov, șeful Statului Major General al Armatei ruse ne-a anunțat că am devenit țintă prioritară a rachetelor nucleare tactice cu rază scurtă de acţiune Iskander. Prin funcția pe care o deține, Makarov este șeful serviciului secret al armatei GRU și al faimoaselor trupe Spețnaz, diviziile speciale de cercetare antrenate pentru eliminarea pericolelor nucleare. Ce i-o fi venit ministrului Dobrițoiu să iasă în presă cu asemnea declarații? Orice război este plănuit de creierul armatei, care se numește Statul Major General (SMG). Recent ZIUAnews a intrat în posesia unui scenariu tactic discutat la nivel de SMG al armatei române, care ne dă frisoane. Documentul prezintă situația reală a României în condițiile crizei mondiale, când sunt pe punctul de a fi reactivate războaiele locale, ca paravan al reîmpărțirii sferelor de influență. Ofițerii de la planificarea de luptă (Departamentul pentru Politica de Apărare şi Planificare) au trebuit să-și imagineze cât ar putea să reziste țara noastră în fața unui atac al Rusiei. Concluzia este șocantă: în caz de război, cu dotările actuale, România poate fi ocupată în numai câteva ore. Capacitatea de luptă a forțelor armate române ar fi neutralizată în numai 30 de minute.

Scenariul discutat la Marele Stat Major arată în felul următor. Misiunea principală a Grupării aero-navale ruse constă în executarea unei operațiuni de desant maritim și aerian, în vederea ocupării regiunii Dobrogea și controlul punctelor de trecere de la Giurgeni-Vadu Oii și Fetești-Cernavodă. Debarcarea se va face în două raioane pe litoral, iar parașutarea în trei zone, fiecare acțiune desfășurată la nivel „batalion”, pe fluviul Dunărea. Direcția principală de ofensivă a forțelor ruse este Constanța-Fetești.

Divizia maritimă D.30M va fi întărită cu Divizia 7 operațiuni speciale (alcătuită din 1 Reg.Pst – regiment parașutiști, 1 R.Aeropurtat, 1 R.Art-Artilerie, etc ), Bg. 18 I (brigada infanterie), Bg. 22 Mc (mecanizată) și R. 708 Av. Transport (compus din avioane IL-76 și dispuse pe aerodromul Taganrog, pe malul Mării Azov).

Misiunea imediat următoare a trupelor de uscat rusești este atingerea aliniamentului delimitat de confluența râului Argeș cu fluviul Dunărea, cursul în amonte al râului Dâmbovița. Ocuparea localităților Cernica și Corbeanca, DN-1 până la Ploiești, SubCarpații de curbură până la localitatea Odobești și atingerea râului Siret, la vărsarea în Dunăre. Statul Major General al rușilor a stabit ca direcție principală de ofensivă linia Fetești-București. Direcția secundară va fi Fetești-Focșani-Nămoloasa.

Forțele de atac rusești

Coloana vertebrala a Grupării aero-navale ruse (D. 30 M) este Brigada Maritmă 11 M alcătuită din cinci nave de luptă mari: un crucișător purtător de rachete din clasa Slava (12.500 t), două distrugătoare din clasa Kara (9.900 t) și două fregate din clasa Krivak (3.420t). Slava dispune de 16 lansatoare de rachete supersonice navă-navă, navă-litoral de tip P-500 Bazalt, o mini-rachetă de croazieră, care zboară cu 2.5 Mach și lovește ținta din zbor orizontal. Rachetele sunt capabile să poarte încărcături nucleare, muniție termobarică și submuniții inteligente. Umbrela sau asigurarea aviației de sprijin a grupării navale ruse, care operează în Dobrogea, împotriva avioanelor de interceptare românești, este asigurată de crucișătorul din clasa Slava, înarmat cu opt lansatoare de rachete S-300 M-1 (bătaie 90 km, altitudine maximă 25.000 m). Apărarea antiaeriană (AA) propriu-zisă a grupării navale ruse este realizată prin 80 rachete cu raza medie de acțiune (bătaie = 40 km) de tip SA-N-3B. Apărarea nemijlocită a fiecărei nave din gruparea navală rusă este realizată de câte 40 de bucăți rachete AA cu rază scurtă de acțiune de tip SA-8 Gecko/OSA și până la şase sisteme AA Kashtan (2 x AK-630/ tun 6 rotativ țevi cal. 30 mm şi 16 lansatoare SA-18 ). Fiecare sistem dispune de două tunuri rotative GSh-30k cu şase tevi, cal. 30 mm și două containere-lansatoare de rachete AA cu rază foarte scurtă de acțiune de tip 9M311.

Forțele navale și infanteria marină

Divizia 30 M mai are în organizare Brigada 41 M, vârful său de lance fiind batalionul marin B. 166 M. Acesta este compus din purtătoare mici de rachete, corvete din clasa Tarantul și din clasa Bora. Corveta Bora, cea mai modernă navă din clasa sa, are o viteză maximă de 102 km/h și este înarmată cu lansatoare de rachete navă-navă, navă-litoral P-270 Moskit/SS-N-22 (bătaie 120 km) este apărată de 20 de rachete SA-8 Gecko/OSA și de sistemele de tip Kashtan. Gruparea navală rusă subordonează și Brigada Amfibie 197 M alcătuită din şapte nave de desant care transportă Bg. Infanterie marină, întărită cu încă un batalion de infanterie marină. Ca si Bg. IM, cele 2 Bg. Infanterie si Mecanizată sunt înzestrate cu câte un batalion de artilerie cu 45 autotunuri tip 2S31Vena și 2S23 Nona (cal. 120 mm, bătaie 13 km, care perforează blindaje de până la 65 cm).

Sprijinul aerian

Gruparea navală rusă este protejată aerian în luptă de Regimentul 3 Aviație vânătoare-bombardament cu 30 de aeronave Su-27, de pe aerodromul Krymskaya (malul Mării Negre ), Reg. 960 Av. (31 buc. Su-25 și MiG-29) de pe aerodromul Primorsko-Akhtarsk, (Marea Azov), Escadrila 43 Av.Bombardament (14 buc. SU-24, și 4 SU-34) de pe aerodromul Eisk (Marea Azov) și Reg. 55 elicoptere (20 buc. Mi-24, 18 buc. Mi-8 ), R. 25 El. anti-tanc cu 36 aeronave Mi-24 , R. 325 El. transport cu 18buc. Mi-26, 20 buc. Mi-8.

Forța de apărare a României

Marina militară a forțelor române se bazează pe Flotila 56 Maritimă care dispune doar de o fregată operațională (Mărășesti) înarmată cu lansatoare de rachete P-21 Termit/SS-N-2 Styx (bătaie 80 km), patru tunuri AK-726 cal. 76 mm și 4 x AK-630 cal. 30 mm, celelalte două fregate tip 22 „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, fiind patrulă în baza navală Constanța. Divizionul de corvete (F-188 Zborul, F-189 Pescărușul, F-190 Lăstunul) este și el înarmat cu rachete 4xP-21. Un divizion cu trei vedete purtătoare de rachete din clasa Osa este și el înarmat cu rachete Termit (F-202 Smeul, F-204 Vijelia, F-209 Vulcanul). Restul navelor (corvete, vânători de submarine, puitoare de mine, monitoare fluviale) nu sunt capabile să opună rezistență grupării navale ruse.

Aviație militară și apărare antiaeriană

România poate interveni aerian cu Flotila 86 de la Fetești (24 buc. Mig-21 Lancer) și Escadrila 863 (10 buc. IAR-330 L) de la M. Kogălniceanu. Mai pot fi ridicate de la sol opt aparate IAR-99 Șoim și şase IAR-99 nemodernizate de la școala de aviație de la Bobocu, Escadrilele 951 Av. Formată din 12 buc. MiG-21 Lancer, E. 904 eliccoptere și E. 905 El. (20 buc. IAR-330) de pe aerodromul Bacău. Funcționale, dar în afara razei de acțiune mai sunt Flotila 71 de la Câmpia Turzii (compusă din Esc. 711, 712 Av./ Mig-21 Lancer și Esc. 713, 714 El./IAR-330). Brigada. 1 Apărare Antiaeriană este înzestrată cu două baterii tip S-75 Volhov/6-8 instalații operationale și o brigadă MIM-23 Hawk/opt instalații nemodernizate și parțial operaționale care apără Bucureștiul. Despre flotila de aeronave MIG Lancer se știe că este învechită, cu resursa de zbor epuizată.

Forțele terestre

Apărarea terestră a litoralului românesc revine Brigăzii 9 Mecanizată din subordinea Diviziei 2 Infanterie și a Brig. 307 I.Mec. de la Babadag. Dispunerea Bg. 9 Mec. este următoarea: Brig. 912 tancuri la Murfatlar, B. 341 Inf. la Topraisar, B. 911 Inf. la Medgidia, B. 345 Art. la Medgidia. Podurile peste Dunăre sunt aparate de Brig.1 Jandarmi dispusă la Fetești și Cernavodă. Divizia 2 Inf. mai are ca unități subordonate: B. 528 Mc. de la Brăila, Bg. 282 Mec. compusă din Bat. 280 Mc. Focșani, B. 84 Tc. și B. 300 Mc. de la Galați, Bg. 8 Larom. Bg. 8 este compusă din B.81 APR de la Focșani, B. 83 APR de la Bârlad, B. 96 APR de la Ploiești.

Forța de reacție militară românească, neutralizată în 30 de minute

Prima lovitură aeriană a rușilor urmărește obținerea supremaţiei și destructurarea conducerii trupelor române ce acționează în teatrul de luptă. Cele dintâi ținte vor fi rețeaua de radare ale forțelor aeriene și navale românești din Dobrogea, precum și Bat.1 Rachete AA de la Medgidia. Urmează aerodromurile M. Kogălniceanu și Fetești, punctele de comandă și de dirijare ale aviației în luptă, fregata Mărășesti, corvetele Zborul, Pescărușul, Lăstunul și vedetele Smeul, Vijelia, Vulcanul. Atacul aerian va viza și Bg. 9 Mec, blindatele și forța vie a Bat. 912 Tc, B. 341 I, B. 911 I, B. 345 Art, B. 307 I.M. Aviaţia rușilor va acționa pe trei grupuri cu destinație tactică (formații de avioane având de lovit obiective de aceeași categorie). Trei subgrupuri a câte trei patrule de avioane, de la înălțimi de 8-10.000 m, vor lovi cu racheta subsonică Kh-35 E/Uran. Grupurile cu destinație tactică beneficiază de asigurare de luptă.

Neutralizarea batalioanelor românești de tancuri, artilerie sau a celor mecanizate (care dispun de 45 tancuri T-85M sau de 45 MLI & TAB sau APR-Larom) încartiruite în remizele nerezistente la lovituri aeriene ale garnizoanelor, este asigurată de lovituri cu una-două rachete purtând muniție tip SADARM. Forțele române nu dispun de rachete anti-navă Harpoon, Exocet, nici de submarine funcţionale. Submarinul Delfin zace inutilizabil din anul 2000 şi nu mai poate fi reparat. Practic, în primele 30 de minute de la declanșarea atacului, forțele aeriene, marina militară și cele două divizii de infanterie românești își pierd capacitatea de luptă. Aviația rusă execută nestingherită vânătoarea de obiective, până când niciun tanc sau MLI nu vor mai fi întregi. Restul este pur și simplu o defilare a forțelor inamice (cu o durată de 4-6 ore de la începerea ostilităților) până la București.

În paralel cu neutralizarea firavei capacități de apărare a românilor, are loc și eliminarea fizică a „elitei” societății. Cum investițiile celor mai importanți oameni de afaceri și politicieni sunt în domeniul imobiliar, aceștia vor fi trecuți la categoria pagube coletarale ale bombardamentelor.

Muniția termobarică, cea mai eficientă în zonele urbane

Muniția termobarică este încărcată cu o combinație de comustibil lichid și pudră din nanoparticule de tetranit. Odată ajuns în apropierea țintei, proiectilul care conține muniția, produce o mică explozie care vaporizează amestecul sub forma unui nor inflamabil. Aerosolul astfel creat ia contact cu oxigenul din atmosfera și detonează, creând o formidabilă undă de șoc, urmată de combustie intensă. Muniția termobarică este considerată ca fiind mijlocul de luptă cel mai eficient, în zone urbane, ea fiind experimentată de trupele ruse în timpul asediului orașului Groznîi din Cecenia.

Racheta subsonică Kh-35 E/Uran

Kh-35 E/Uran parte din categoria Standoff și are bătaia de 130 km. Se mai folosesc versiunile: antiradar supersonică Kh-31PM/ARM (anti-radiation missile) lansată de la distanțe sub 110 km, care se dirijează automat după emisia radarului țintă (propulsia fiind realizată de un ramjet ca motor de marș) și rachetata subsonică Kh-59 cu bătaia de 115-200 km. În faza inițială, ghidarea Kh-59 este inerțială, până la 10 km de țintă când sistemul de ghidare TV/IR intră în funcțiune. Manevrarea ei din acest moment, până la impactul cu ținta, este executată de un operator aflat la bordul avionului SU-24.

Rachetele de Deveselu sunt inutile

Chiar dacă forțele române ar dispune la Deveselu de rachete antibalistice SM-3, ele n-ar folosi la nimic. Carcasa de protecție a ogivei electrono-optice se detașează la 80.000 m și de la această înălțime, racheta devine operațională. Sub această înălțime, RIM-161 Standard Missile (SM-3) nu poate intercepta nimic, așa că România și nu SUA va avea obligația să dispună de mijloace de apărare a bateriilor antirachetă împotriva rachetelor de croazieră și a avioanelor înzestrate cu bombe și rachete aer-sol.

Eduard Ovidiu OHANESIAN

http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/nimiciti-in-patru-ore-16535

Puteti consulta si :

http://www.newsru.com/russia/28mar2012/makarov.html

 
Anunțuri
2 comentarii
  1. VIORICA a spus:

    Nu ma pricep la partea tehnica si tot ce tine de MApN , dar dupa lectura postarii dv. , inteleg ca suntem la nivelul 1907 , sau poate nu avem nici cu ce ascuti coasele !!! Numai bine va doresc !

    • Cam asa ceva!Din când în când mai apare câte o minte luminata și iese din tipare cu câte ceva nou care ne tine la suprafață!In rest , de unde bani pentru înzestrare dacă toată lumea fura?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: