Cum se fura alegerile – cateva metode patentate

1.Suveica
Cea mai folosită formă de furt electoral este „suveica“: „organizatorul“ – reprezentantul unui candidat – vine cu bani în buzunar şi cu buletine de vot ştampilate pe cine trebuie. El stă la colţ de stradă, iar în acest timp apar „clienţii“. Contra unei sume de bani, aceştia se duc la vot şi pun în urnă buletinul primit în afara secţiei, iar pe celălalt care-l primesc de la comisia de votare îl aduc afară. De multe ori, „organizatorul face un semn cvasi-invizibil pe buletinul de control, ca să nu-i dea omul ţeapă venind cu el înapoi. Pericolul major vine din faptul ca operaţiunea se poate repeta la infinit chiar şi cu un singur buletin de vot ştampilat pe „cine trebuie“ şi aflat iniţial în posesia „organizatorului“, daca acesta detine si o stampila. Cu ocazia asta aflati si de ce se fura stampilele.
2.Telefonul cu camera
Altă metodă des practicată de alegătorii care primesc bani este metoda „telefonului cu camera“. Se intra în cabina de vot cu telefon mobil cu cameră pentru fotografierea votului. După votare, alegătorul prezintă „organizatorului“ poza din care să reiasă pe cine a votat şi îşi primeşte banii.
3.Procesul Verbal
Metoda cu procesul verbal facut de acasa se practica mai ales in localitatile mici si izolate. Presedintele sectiei de votare are un proces verbal de numaratoare facut de acasa si nesemnat. Dupa numaratoare, se bea un pahar „in echipa”,  de bucurie ca s-a terminat corvoada, si se da la semnat falsul proces verbal. Nimeni nu se uita ce semneaza, si uite-asa capata mai multe voturi cine trebuie.
4.Ştampila
Cauciucul de la stampila se lipeste pe palma cu un adeziv elastic, gen prenandez, iar tusiera se prinde vertical pe interiorul sacoului. Buletinele sunt stampilate in timpul numaratorii: fie cele goale cu numele candidatului, fie cele ale contracandidatului mai primesc o stampila, ca să se anuleze.
5.Biblia
Tot la ţară se aplică foarte uşor. Se cauta oameni saraci si credinciosi, lista de regula o da preotul care oricum spune in biserica cu cine trebuie votat. Contra a 20-50 de lei, oamenii sunt puşi să jure cu mâna pe Biblie ca vor vota aşa cum trebuie.
de fraudare a alegerilor,  dar ele pot fi mai multe, mai mult sau mai puţin realizabile.
6.Turismul electoral
Este cea mai celebră metodă şi presupune plimbarea alegătorilor prin mai multe localităţi pentru a vota de mai multe ori cu acelaşi candidat. Cum autocolantele de pe cartea de identitate se curăţă uşor, oamenii pot vota şi de 10 ori într-o zi. Sigur, există riscul unui dosar penal, dar nici nu stat nu merge mai departe de amendă penală, pentru că e foarte greu să spui că ai în ţară deţinuţi politici. În plus, metoda este aplicată de cei care joacă la câştig, iar dacă câştigă, dosarul tău va fi îngropat până se prescrie fapta.
7.Urna mobilă
Urna mobilă se deplasează, însoţită de membrii unei comisii din secţia de votare, pentru că cei care au probleme locomotorii sau alte probleme medicale ce îngreunează venirea la secţia de votare. De multe ori, urna nici nu  ajunge la destinaţie. Îmn alte cazuri,  se spune alegătorului unde să pună ştampila.
8.Urna mobilă schimbată
De obicei se ştie câte persoane vor vota prin intermediul urnei mobile. După încheierea traseului, urna mobilă se pune în portbagajul maşinii cu care se deplasează cei doi membri din secţia de votare arondată şi se acoperă cu o prelată. Când se ajunge la secţia de votare, de sub prelată se scoate o urnă mobilă similară, cu buletine ştampilate anterior pe „cine trebuie”.
9.Înlocuirea
E o metodă mai grea, dar pe larg folosită în comune. Exemplu. X, om de afaceri şi membru al partidui Z, are 100 de angajaţi. În ziua votului, îi reţine la muncă, pentru o comandă urgentă. Transmite datele de identificare colegilor de partid din secţiile de votare, care introduc în urne 100 de buletine de vot gata completate şi semnează în fals pentru angajaţii lui X, care habar n-au că au votat.
10.Autobuzul
Implică scoaterea la vot a acelor oameni care ţin cu un candidat, dar nu au chef să-şi piardă ziua votând. De obicei, mobilizarea se face la pachet cu o excursie relaxantă, eventual o masă caldă, la vreun local.
11.Buletin fără ştampilă
Tot la ţară, unde toată lumea ştie pe toată lumea. Se oferă celor despre care se crede că vor vota cu contracandidatul, buletine de vot ce nu au aplicată ştampila de control. Normal, buletinele se anulează la numărătoare.
12.Tipografia
Dacă ai pile în sistem, nu e greu să afli ce fel de hârtie şi de tuş se va folosi la votare. Cum alegerea acestora s-a făcut întotdeauna pe criteriul costului scăzut, vei putea tipări câteva zeci de mii de buletine de vot la cea mai rudimentară tipografie. De introdus în urne o faci cu activul de partid: fiecare, la secţia lui, intră cu un buletin la vedere în cabina de vot şi lasă acolo câte cinci. Nu contează că la numărătoare va ieşi scandal că sunt voturi în plus: ca să nu piardă totul, partidele negociază şi scot proporţional, de la fiecare, un număr de buletine de vot. Rezultatul? Ţie ţi se scad dintr-un total umflat, lor dintr-un total diminuat.
13.Înghesuiala
E o soluţie pentru secţiile de vot unde candidatul tău nu are nici o şansă. Aglomerarea intrării în secţie, eventual provocare de scandal, îngreunează intenţionat exprimarea votului de către cetăţeni. Rezultatul: contracandidatul va primi mai puţine voturi.
14.Fifty-fifty
Buletinele nefolosite pot fi împărţite de reprezentanţii Biroului şi introduse în urnă. De obicei funcţionează în secţiile mici, unde nu sunt observatori.
15.Maradona
Este posibil ca, într-o clipă de neatenţie de la numărarea voturilor, anumite buletine de vot să fie mutate dintr-un teanc într-altul.
16.Mita electorală
Acordarea de bani (de regulă între 100.000 lei vechi – un milion de lei vechi); de plase/pachete cu produse alimentare, diverse alte promisiuni – este una dintre formele cel mai des întâlnite de fraudă electorală. De regulă sunt mituiţi alegătorii cu un nivel de educaţie redus, cei cu venituri modeste – în special persoanele care beneficiază de ajutor social – şi nu în ultimul rând pensionarii. De asemenea, categoria de alegători care poate fi mituită nu cunoaşte decât în mică măsură sau chiar deloc candidaţii şi programele lor.
17.Comando 5
Sute de transporturi efectuate, între localităţi apropiate, de autoturisme cu câte cinci votanţi nu bat la ochi. Merită, nu?
18.Căpşunarii
De regulă, mai ales în comunităţile mici, se ştiu persoanele plecate la muncă în afara graniţelor. În locul lor ar putea „vota” fie turişti electorali sau persoane cunoscute de către reprezentanţii partidelor din secţiile de votare, care anterior au intrat în posesia CNP-ului „căpşunarilor”. De regulă, asta se întâmplă dimineaţa, cu o jumătate de oră înainte de începerea votării, se introduc în urnă mai multe buletine de vot ştampilate cum trebuie. Apoi, pe parcursul zilei de vot, fraudatorii trebuie doar să semneze pe lista de vot persoanele despre care se ştie că nu vin la secţie.
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: