LISTA TEZAURULUI ROMANIEI .ALTE TEZAURE DESCOPERITE PE TERITORIUL ROMANESC.

.

NUMAI pentru cei interesati de istorie si … politica „economica” (sic!)…

… sa ai rabdare si sa citesti pina la sfirsit … totul este succint …

… tezaur : http://dex-online.ro/tezaur/cauta/

Lista tezaurului Romaniei…

Tezaurul de la 1917

În august 1916 Carol I moare, iar România ia decizia intrarii în razboi alaturi

de Antanta. Dar eram slab înarmati, bazându-ne, ca si astazi, mai mult pe

tratatele cu marile puteri decât pe propriile tunuri. Desi campania a debutat

favorabil, prin patrunderea trupelor române în Transilvania, în scurt timp,

trupele germane, austro-ungare si bulgare au preluat initiativa ocupând, în

toamna aceluiasi an, Dobrogea, Oltenia si Muntenia, conducerea României

fiind nevoita sa mute capitala tarii de la Bucuresti la Iasi. În luna noiembrie,

s-a decis si mutarea sediului Bancii Nationale a României, inclusiv tezaurul,

la Iasi . Din cauza ca trupele austro-ungare înaintau, la 12 decembrie

1916, Consiliul de Ministri aproba transferul tezaurului în Rusia, spre

pastrare, pâna la terminarea conflagratiei mondiale.

Tezaurul care urma sa ia drumul Moscovei era compus din: acte,

documente, manuscrise , monede vechi, tablouri, carti rare, odoarele

manastiresti din Moldova si Muntenia (printre care si osemintele

domnitorului Dimitrie Cantemir, arhive, depozite, colectii ale multor

institutii publice si particulare, actiuni, obligatiuni, titluri de credit, dar si aur, în cea mai mare parte proprietate a Bancii Nationale a României. Bunurile au fost încarcate într-un tren cu 24 de vagoane care a dus tezaurul în

beciurile Kremlinului, unde se afla si tezaurul Rusiei.

Valoarea declarata a bunurilor românesti din acel tren era de

1.594.836.721,09 lei (la valoarea leului de atunci – n.r.) din care aur efectiv

în valoare de 574.523,57 lei, arhiva evaluata la 500.000 de lei, iar restul,

adica 1.593.762.197,52 lei, erau obligatiuni, titluri de credit, tablouri, carti

rare etc.

În 1917,izbucneste revolutia bolsevica la Petrograd , comunistii preiau

controlul fostului stat tarist, iar Rusiaiese din razboi si confisca tezaurul

României. Imediat, Lenin începe sa toace depozitele românesti de la

Kremlin.

Conform documentelor aflate la Arhivele Nationale din

Bucuresti, în adresa nr. 116 din 16 ianuarie 1918, Lenin trimite urmatorul

ordin : “Stimate tovarase, Consiliul Comisarilor Poporului a hotarât alocarea

sumei de 5.000.000 de ruble Colegiului suprem Ruso-Român pentru

problemele României si Basarabiei, cu amortizarea acestor sume din fondul

românesc arestat la Moscova”. Cu alte cuvinte, îsi formau retele de spionaj

împotriva noastra cu propriii nostri bani. Între timp se termina razboiul si

Regatul României se întregeste cu Transilvania, Basarabia si Bucovina .

În 1921, guvernul de la Washington îl anunta pe cel de la Bucuresti ca pe

piata aurului din Statele Unite au aparut piese cu marca tezaurului românesc

depozitat la Kremlin.

Adica sovieticii îsi faceau linistiti cumparaturile din

SUA, ca bani aveau de la români.

Începe scandalul international, iar rusii ne propun sa le cedam tezaurul

contra recunoasterii alipirii Basarabiei la România. Bucurestiul refuza

propunerea si cere insistent tezaurul.

Tezaurul maresalului Antonescu

În 1935, Uniunea Sovietica ne restituie, din tot ce aveam la ei, doar

arhivele si osemintele lui Dimitrie Cantemir.

În 1939, începe al Doilea Razboi Mondial, iar România se aliaza cu

Germania .

Maresalul Ion Antonescu încheie un pact cu Hitler, iar tara noastra începe sa

vânda statului nazist diferite produse, în special grâu si petrol, contra aur. În

urma acestui comert, rezerva de metal pretios a Bancii Nationale a României

ajunge în 1944 la 244,9 tone, cea mai mare din toata istoria tarii noastre. În

1944, de frica invaziei sovietice, aceasta rezerva uriasa e ascunsa într-o

grota de la manastirea Tismana.

Ea reapare în documente în februarie 194, când este readusa

la Bucuresti sub supravegherea armatei sovietice. Dupa care se asterne

tacerea pâna în 1953, când se consemneaza ca rezerva de aur a României

este de 53,1 tone. Fata de 1947 avem un minus de 191,8 tone.

“Acest aur a fost luat de rusi ca plata a datoriei de razboi”, ne-a spus Adrian

Vasilescu, consilier si purtator de cuvânt al guvernatorului Bancii Nationale.

Informatia e infirmata însa de documente. Potrivit acordului sovieto-român

pentru pagubele de razboi, semnat la Moscova în 16 ianuarie 1945, România

a fost obligata sa plateasca URSS-ului, între 12 septembrie 1944 si 12

septembrie 1950, 300 milioane dolari, adica 50 milioane dolari anual timp

de 6 ani, în produse petroliere, cherestea, vite, grâne, vase maritime si

fluviale, material mecanic si feroviar etc. Deci, cele aproape 200 de tone de

aur de la Tismana nu au fost luate de rusi ca despagubire de razboi.

Dar în ce mod? Surse din Ministerul de Externe al României sustin ca acel

tezaur a fost luat în custodie de Moscova, adica în pastrare (cu de-a sila,

desigur), iar România poate si trebuie sa puna problema recuperarii acestui

al doilea tezaur, de doua ori mai consistent decât primul.

În 1995, statul român reia cererea de retrocedare a

tezaurului “arestat” în 1917.

Ulterior, se formeaza o comisie româno-rusa de istorici care sa studiaze

chestiunea, adica valoarea datoriei Rusiei fata de România. Oficial trebuie sa

recuperam 93,4 tone de aur, în valoare actuala de 2.668.000.000 de dolari

din tezaurul trimis la Moscova în 1917. Despre celelalte bunuri ale acelui

tezaur – actiuni, obligatiuni, titluri de credit etc., cele mai

valoroase de altfel – nu se mai vorbeste nimic si nici despre cele aproape

200 de tone de aur luate de rusi în 1947. Revenim în 1956, când URSS ne

restituie “Closca cu puii de aur”, un numar de piese din tezaurele bisericilor

si 1.350 de picturi si gravuri. Cantitatea de aur restituita în acel moment

cântarea 33 de kilograme. În 1965, Ceusescu merge la Brejnev, presedintele

de atunci al URSS, si cere restul tezaurului din 1917. Brejnev se enerveaza

si spune ca acel

tezaur a fost plimbat prin toata Rusia si s-a mai pierdut din el pe drum.

Citam: “O parte din aur a fost jefuit de armatele tariste, care probabil l-au

dat tarilor straine”. Liderul sovietic a cerut insistent renuntarea la acest

litigiu, spunând ca, daca dezgroapa el mortii, poate scoate România cu mari

datorii fata de URSS. Dar Ceausescu nu s-a lasat, litigiul a ramas deschis.

De la al Doilea Razboi Mondial si pâna astazi, cantitatea de aur

detinuta de Banca Nationala a României a avut urmatoarea fluctuatie:

1944: 244,9 tone

1953: 53,1 tone,

1969: 111 tone

1972: 64,4 tone

1983: 118,7 tone

1987: 42,2 tone

1997: 93,4 tone

2008: 107 tone.

Lista tezaurelor descoperite în România

Tezaur funerar roman (Mormântul de la Neptun, judetul Constanta )

Descoperit în anul 1972, la 2 kilometri de Mangalia (anticul Callatis). Întrun

sarcofag sigilat se afla scheletul unei nobile cu un bogat inventar, printre

care obiecte din sticla, lemn si os, încaltaminte, oglinzi din bronz, resturile

unui instrument muzical din lemn si diadema de aur. Muzeul de Istorie

Constanta .

Tezaur funerar roman din Constanta (anticul Tomis)

Descoperit în 1986 în necropola tomitana. Contine peste 60 de obiecte de

podoaba de aur. Muzeul de Istorie Constanta .

Cercei elenistici de aur – secolul al II-lea î. Hr. Descoperiti la Mangalia,

judetul Constanta . Se afla la Muzeul de Istorie Constanta .

Tezaurul de la Galesu,Poarta Alba, judetul Constanta . Descoperit în 1951,

este compus din doua mansoane din aur tronconice, probabil diademe.

Datare – prima vârsta a fierului, anul 500 î.Hr. Muzeul National de Istorie

Bucuresti.

Crucea de aur – Histria, judetul Constanta

Arta romano-bizantina, secolul al VI-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie

Bucuresti

Cruce, comuna Jijia, judetul Tulcea. Descoperita în 1950 în fosta cetate

romano-bizantina Dinogetia, în straturile apartinând secolului

al X-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Inel din aur, descoperit în 1954 în cetatea Dinogetia împreuna cu alte

trei inele de aur. Arta bizantina din secolul al XI-lea d.Hr. Muzeul National

de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Pietroasa, Buzau , cunoscut si sub numele “Closca cu

puii de aur”. A fost descoperit în 1837. Initial, depozitul a avut 22 de

obiecte, dintre care autoritatile au recuperat doar 12, în greutate de circa 19

kilograme. Tezaurul este format din vase si podoabe de lux lucrate în epoci

diferite, dar apropiate. Au apartinut, probabil, unei capetenii “barbare” de

origine germanica din secolul al V-lea, respectiv Athanaric, regele

vizigotilor. Faimoasa comoara a avut parte, de la descoperire, de numeroase

“aventuri”, fiind descompletata, distrusa, recuperata, furata si partial distrusa

în 1875, salvata de la incendiu în 1876, restaurata la Berlin, plecata la

Moscova între 1917 – 1956. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Diadema princiara getica de la Bunesti, judetul Vaslui.

Descoperita în cetatea geto-daca de aici în 1984. bijuteria, fara

echivalent în România, este, probabil, un obiect de import. Secolele

IV-II î.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Diadema hunica de la Gheraseni, judetul Buzau. O alta diadema

asemanatoare a fost descoperita si la Buhaieni, judetul Iasi . Ambele

sunt datate în primul sfert al veacului al V-lea d.Hr. Muzeul Judetan

Buzau .

Tezaurul de la Brad, judetul Bacau

La Brad s-a descoperit în 1982 un important tezaur de obiecte din os,

cupru, dar si doua mici discuri din aur. Discurile sunt cele mai vechi

obiecte din aur, au fost faurite cu 7 mii de ani în urma si apartin

Culturii Cucuteni A. Muzeul din Roman.

Tezaurul de la Baiceni, comuna Cucuteni, judetul Iasi .

A fost descoperit întâmplator în 1959. Arta traco-getica din secolul al

IV-lea î.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul de la Stâncesti, judetul Botosani.

Descoperit într-o asezare getica în timpul unor excavatii în 1960, este

datat în secolul al V-lea î.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Radeni, judetul Neamt.

În 1966 s-au descoperit 3 cesti cu toarte, din aur, unice pe

teritoriul româniei. Secolul V î.Hr. Muzeul din Neamt.

Tezaurul de la Tufalau, comuna Borosneul Mare, judetul

Covasna.

Descoperit în 1840, tezaurul era depus într-un vas de ceramica si

avea greutatea de 3 kilograme. Alcatuit din aproxiamtiv 300 de

obiecte si podoabe, a fost ulterior risipit sau pierdut, doar o mica

parte fiind salvata. În mod deosebit se remarca toporul din aur.

Secolul al VIII-lea î.Hr. Se afla la Muzeul de Istorie din Viena.

Bratara de la Pipea, comuna Nades, judetul Mures. A fost faurita în

secolul al V-lea î.Hr. Se afla la Muzeul National din Budapesta.

Bratara de aur de la Vlad, judetul Brasov .

Se afla la Muzeul de Istorie din Viena. Înca doua bratari

asemanatoare, gasite tot în Transilvania, se alfa la Muzeul National

din Budapesta.

Coiful getic de aur de la Poiana-Cotofenesti, judetul Prahova.

Descoperit întâmplator în 1928, este un coif de ceremonie de tip

getic bogat decorat prin ciocanire. Secolul al IV-lea î.Hr. Se afla la

Muzeul National de Istorie din Bucuresti.

Cercel de aur, Buzau .

Este arta romano-bizantina din secolele IV-V. Se afla în colectiile

muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul fuenerar de la Hârsova, judetul Constanta.

Descoperit în necropola romana de la Hârsova (anticul Carsium) în

1987. Cuprinde fibule si aplice de aur ce apartin unui ofiter roman de

rang înalt si familiei sale – secolul al Iv-lea d.Hr. Se afla în Muzeul de

Istorie Constanta .

Pandativ – Gumelnita, judetul Calarasi. Mileniul III î.Hr. Se afla la

Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul de al Turnu Magurele, judetul Teleorman.

Este un ansamblu de piese descoperite în 1880. Secolul al V-lea. Se

afla la Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul de la Persinari, judetul Dâmbovita. Descoperit în 1954,

cuprinde 11 pumnale si un fragment de spada de tip micenian. Epoca

de mijloc a bronzului-secolul al XVI-lea î.Hr. Muzeului National de

Istorie Bucuresti.

Diadema de nunta de la Goranu, judetul Vâlcea,a fost descoperita

în 1980. Este o piesa de import din vestul europei – secolul al XII-lea.

Se afla în colectiile muzeului National de Istorie Bucuresti.

Podoabele de la Curtea de Arges.

În 1926 a fost descoperit, în interiorul bisericii Sf. Nicolae

Domensc, un mormânt voievodal intact, nejefuit dealungul timpului.

Atribuit lui Vladislav Vlaicu (voievod între 1364-1366), mormântul

pastra parti din vesmântul cu care fusese îngropat. Cel mai frumos

obiect este paftaua de aur a centurii. Muzeului National de Istorie

Bucuresti.

Tezaurul de la Smig, comuna Atel, judetul Sibiu .

Apartine epocii bronzului (secolul al XV-lea î.Hr.). Unele piese sunt

pastrate la muzeul din Cluj-Napoca , altele la Muzeul National din

Bucuresti si o parte la Muzeul de Istorie din Budapesta.

Bratara de aur descoperita într-un loc necunoscut din

Transilvania.

Epoca de muijloc a bronzului, aproxiamtiv secolul al XVI-lea. Se

pastreaza la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca .

Tezaurul de la Moigrad, judetul Salaj.

Descoperit înainte de 1912, se compune din patru piese, din care

una este cel mai mare obiect neolitic din aur descoperit la noi în tara .

Aceasta piesa este realizata prin ciocanire si decupare din aur nativ.

Priam jumatate a mileniului al IV-lea î.Hr. Muzeului National de Istorie

Bucuresti.

Tezaurul de la Sarasau, judetul Satu Mare.

Tezaur bogat din secolele X – VII î.Hr. este împrastiat pe la mai

multe muzee. Aici o piesa de la Muzeul de Istorie din Budapesta.

Diademele de la Sarmasag, judetul Salaj.

Descoperite în 1900, sunt 4 diademe si alte 3 mici artefacte. Epoca

de mijloc a bronzului – secolul al XVI-lea î.Hr. Muzeul de Istorie Cluj-

Napoca .

Tezaurul din primul mormânt princiar de al Apahida, judetul Cluj,

zis al lui “Omharus”. Descoperit în 1989. S-au gasit podoabe de

vesmânt si harnasament ce au apartinut probabil unui important

persoanj de neam germanic-gepid. A doua jumatate a secolului al Vlea

d.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul de la Velt, judetul Sibiu .

Descoperit în 1905, într-un mormânt. Obiectele au apartinut,

probabil,unei capetenii germanice. Secolul al V-lea d.Hr. Muzeului

National de Istorie Bucuresti.

Bratarile dacice de aur.

Descoperite în zona Sarmisegetuza Regia (Gradistea Muncelului,

judetul Hunedoara) prin braconaj arheologic, în anii 2000 – 2001, în

doua locuri diferite si comercializate ilegal. Statul român a recuperat

pâna în ianuarie 2008, 9 din cele 15 bratari descoperite. Apartin

epocii dacice clasice, secolele I î.Hr.–I d.Hr.Muzeului National de

Istorie Bucuresti.

Tezaurul de la Sacuieni, judetul Bihor.

Descoperit în 1927, cuprindea atunci 8 falere de aur, dintre care au

ajuns la noi doar 3 si jumatate. Secolul al X-lea î.Hr. Muzeului

National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul de la Graniceni, judetul Arad . Descoperit înainte de 1909,

este compus din 3 falere mari din aur din secolul al VIII-lea î.Hr.

Placutele votive de la Geoagiu-Bai, judetul Hunedoara.

Descoperite în1986 în complexul termal antic, cele 8 placute sunt

dedicate unor zeitati protectoare si tamaduitoare ale apelor. Secolele

II-III d.Hr. Muzeul din Deva

Tezaurul de la Pecica-Rovine, judetul Arad .

Descoperit în 1938 este compus din 48 de conuri din tabla de aur,

gaurite pentru a fi însirate pe un snur si o mica falera – sec.al VII-lea

î.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurele de kosoni – Gradistea Muncelului, jud. Hunedoara.

Între anii1992-2001 braconierii arheologici au jefuit mai multe tezaure

de moneda de aur de tip koson, cunoscute doar pe teritoriul

Transilvaniei, din zona muntilor Orastiei. Imita denarii romani

republicani emisi de Brutus, dar cu adaosul “Koson”. Probabil ca

aceste monede au fost batute de un suveran dac, dar în conditii înca

neelucidate. Secolul I î.Hr. Se gasesc în diverse muzee, colectii

particulare si banci.

Tezaurul de la Ostrovul Mare, judetul Mehedinti.

Descoperit în 1921, este format din 33 de falere, 10 inele si 3 bratari.

Epoca de mijloc a bronzului – secolul al XVI-lea. Muzeul National de

Istorie Bucuresti.

Tezaurul de la Hinova, judetul Mehedinti.

A fost descoperit în 1976, are o greutate de 5 kilograme si e compus

dintr-un numar mare de obiecte de podoaba. Secolul al VIII-lea î.Hr.

Muzeul National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul al II-lea de la Apahida, judetul Cluj.

Descoperit în doua etape, între 1968-1969, într-un mormânt al unei

printese gepide. Contine Podoabe de vesmânt, aplice de

harnasament, vesela de sticla decorata cu foi de aur. Secolul V d.Hr.

Muzeul National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul de la Someseni, judetul Cluj.

Descoperit în 1956-1957, este tezaurul funerar al unei printese

gepide crestine. Bijuteriile erau produse în Imperiul Roman, special,

probabil, pentru a le oferi conducatorilor germanici. A doua jumatate

a secolului al V-lea d.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Inel de aur – Turda, judetul Cluj.

A fost descoperit în 1996 în mormântul unei printese gepide, în

interiorul castrului roman Potaissa. Secolul V d.Hr. Muzeului de

Istorie Turda.

Lingou roman de aur – Feldioara, judetul Brasov .

A fost descoperit în 1880, are o greutate de 393,2 grame si este

datat între anii 379-380 d.Hr., dupa una din stampile, ce reprezinta 3

împarati romani. Muzeul National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul de la Biia, judetul Alba.

Descoperita în 1845, este o cana ritualica si o bratara din secolul al

VII-lea î.Hr. O piesa se aflala Muzeului National de Istorie Bucuresti,

iar alta la Viena.

Tezaurul de la Fitireaz, judetul Arad . A fost descoperit în secolul al

XIX-lea si este format din 16 bratari de aur cu capetele terminate în

spirale. Secolul al VII-lea î.Hr.

Tezaurul d ela Sânnicolau Mare, judetul Timis.

Descoperit în 1799, este cel mai bogat tezaur descoperit pe teritoriul

României. Format din 23 de vase, cântareste aproape 10 kilograme.

Studiile recente arata ca vasele ar fi fost eralizate de atelierul unui

mester persan de traditie sassanida, comandate fiind de niste

conducatori protobulgari care stapâneau asupra Banatului în veacul

al X-lead.Hr. Obiecte se afla la Muzeul din Viena.

Tezaurele de la Simleul Silvaniei, judetul Salaj.

Tezarul 1, descoperit în 1797. Cuprinde un faimos colier cu

pandative simbolice, 13 medalii romane transformate în medalioane

si alte obiecte. Se afla la Muzeul din Viena.

Tezaurul 2, descoperit în 1889, cuprinde 10 perechi de fibule de

argint aurit, 3 vase de aur semisferice, 2 bratari si alte fragmente

datate la începutul secolului al V-lea d.Hr. Se afla la Muzeul din

Budapesta.

… etc …

… citeste si :

http://tezaurulromaniei.com/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tezaurul_Rom%C3%A2niei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tezaurul_de_la_Pietroasele

 

Anunțuri
2 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: