MUNTELE ATHOS. DESTINATIE PENTRU INVESTITIA DE SUFLET A LUI GIGI BECALI SI A DOMNITORILOR DIN PRINCIPATELE ROMANE

Aveti aici o ampla si documentata prezentare a istoriei Muntelui Athos, cu sublinierea bogata a contributiei domnilor si boierilor romani de-a lungul timpului, care, luati la socoteala marunta, au fost probabil principalii sponsori ai vietii sfinte atonite. Cum se explica aceasta marinimie pastrata aproape nealterata pina in pragul epocii moderne, adica spre jumatatea secolului 19? In primul rind, datorita traditiei: au dat cei din vechime, trebuie sa dam si noi, ca sa ne tinem de obiceiuri. Apoi prin cererea neobosita venita din partea calugarilor greci, care au gasit in Tarile romane principala sursa de trai (la Athos nu se munceste, se sta doar de vorba cu Dumnezeu, ziua si noaptea…); iar Grecia e saraca si pe deasupra mincata de turci, care cer intruna bani… Minastirile grecesti aveau in Tarile romane metocuri (de aici vine cuvintul „metocan”, cu degradarea semantica treptata pina la „mitocanul” de azi), adica mosii, paduri, iazuri (cu peste), vii, turme de oi, si ele consumau produsul acestei bogatii (si al acestei munci romanesti), pe care Dumnezeu a vrut sa li-l dea lor, pe pamintul nostru… De aceea, cind Cuza a nationalizat, in 1863, cu despagubire, averile minastiresti (un sfert din pamintul romanesc era inchinat minastirilor grecesti), grecii s-au suparat, trezindu-se cu craca taiata sub picioare, suparare care continua pina azi. In sfirsit, oamenii acestia vechi, cu avere si putere, domni si boieri romani, credeau cu adevarat ca dind darul lui Dumnezeu, sub forma lui cea mai autentica (direct la sursa sfinteniei, pe muntele cel mai crestin ortodox si mai aproape de cer) se mintuiau de pacatele pe care le faceau din plin in viata lor de toate zilele; puterea in Tarile romane se dobindea cel mai adesea cu intrigi, bani, mita la turci si era scaldata in singele adversarilor politici. Doamna Ruxanda ii spune lui Lapusneanu (in nuvela lui Negruzzi), care alia in mod paradoxal doua insusiri contrare: era crud si violent cu dusmanii, dar si credincios si temator de judecata de apoi: „Cata, maria ta, ca cu minastirile ce le faci nu se plateste singele varsat, si Dumnezeu te va judeca pentru pacatele tale”. Era o forma de troc cu judecata divina: dau niste bani (adesea adunati prin jaf si crima) ca sa fiu iertat tocmai de aceste pacate, raminind totusi cu ceva din folosul pacatelor… Cind ma gindesc ca si Gigi Becali a trecut pe la Muntle Athos, unde a lasat, spune el, DOUA MILIOANE SI JUMATATE  de euro, tot pentru spalarea pacatelor, inteleg mai bine rostul acestui comert stravechi cu cele sfinte…

Prietenul meu  JEAN

 

Cititi si „Steagul lui Ştefan cel Mare la Chişinău, a sporit esenţial numărul vizitatorilor la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie

http://voceabasarabiei.net/stiri/cultura/17652-audio-steagul-lui-tefan-cel-mare-la-chiinu-a-sporit-esenial-numrul-vizitatorilor-la-muzeul-naional-de-arheologie-i-istorie

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: