De ce s-a sinucis scriitorul Ernest Hemingway

                                                                           de FLAVIA DRAGANhttp://www.romanialibera.ro/cultura/carte/de-ce-s-a-sinucis-scriitorul-ernest-hemingway-228710.html

În urmă cu 50 de ani, pe 2 iulie 1961, Ernest Hemingway s-a trezit în casa lui din Munţii Sawtooth, Idaho, a coborât din pat fără să-şi trezească soţia, s-a dus la dulapul cu puşti, a ales-o pe cea cu care împuşca, de obicei, porumbeii, s-a dus în spatele casei şi şi-a tras un glonţ în cap, scrie publicaţia The Independent, în ediţia electronică.Ani de zile, biografii AE Hochtner, Carlos Baker, KS Lynn, AJ Monnier şi Anthony Burgess i-au analizat viaţa şi opera, încercând să explice motivele pentru care scriitorul s-a sinucis. Însă, în cele din urmă, un psihiatru din Houston, Texas, a descoperit ce l-a deteminat pe laureatul premiului Nobel să se împuşte.Legiştii au constatat moartea scriitorului la 7 dimineaţa. Martorii spun că purta unul din costumele lui preferate, pe care-l numea „pelerina împăratului”. La vremea respectivă, soţia lui, Mary, a declarat presei că Ernest murise în timp ce îşi curăţa puşca, iar ea s-a descărcat accidental.I-a luat mult femeii să recunoască faptul că scriitorul se sinucisese şi încă o jumătate de veac pentru ca cercetătorii să pună cap la cap motivele pentru care una din cele mai mari personalităţi ale secolului trecut a ales să se omoare.

Viaţa lui Ernest Hemingway părea una de vis: el însuşi era combinaţia echilibrată între cultură şi acţiune. Mare amator de coride, pescuit, vânătoare, corespondent de război, şi-a văzut opera literară răsplătită cu cea mai mare distincţie pentru literatură.

Într-un studiu din 2006 („Ernest Hemingway: A Psychological Autopsy of a Suicide”), apărut în Revista Americană de Psihiatrie, un psihiatru de la Baylor College of Medicine, din Houston, Texas i-a pus un diagnostic lui Hemingway: tulburare bipolară.

După ce a citit opera şi 15 biografii ale scriitorului, Cristopher D. Martin a dat următorul diagnostic: „tulburare bipolară, dependenţă de alcool, traumatisme craniene şi înclinaţii narcististe”.
De altfel, în familia lui Hemingway, sinuciderile erau frecvente, probabil pentru că aproape toată familia lui suferea de depresie maniacală, explică Martin. Tulburarea bipolară de care suferea scriitorul îşi are rădăcinile în două întâmplări din copilărie.

Omor peşti şi animale, ca să nu mă omor pe mine

Mama lui, Grace, obişnuia să îl îmbrace în fetiţă, îi spunea „păpuşă” şi „dulceaţă”, iar, într-o zi, în faţa mamei lui, copilul Ernest a mimat un pistol şi a tras: „Bang, am omorât-o pe dulceaţă /Sweetie/”.

Şi pe tatăl său şi-a dorit să-l omoare. Clarance Hemingway era un bărbat masiv, care îşi bătea copilul cu cureaua de ascuţit briciul (de bărbierit). Ernest nu şi-a manifestat intenţiile în mod direct. A luat cureaua, a împins-o într-o sticlă, pe care a îngropat-o în hambar, apoi a luat puşca şi a tras, cu gândul la capul tatălui său.

Psihiatrul speculează că, atunci când tatăl lui s-a împuşcat,în 1928, Ernest s-a simţit extrem de vinovat, pentru că şi el îi dorise moartea. Totuşi, şi-a inhibat vina şi a acuzat-o pe mama lui. „O urăsc şi mă urăşte. Ea l-a împins pe tata să se omoare”, scria Hemingway, în 1949.

Când tatăl lui a murit, scriitorul i-a mărturisit unui prieten că ajunsese să bea prea mult, din cauza vieţii lui. Suferea o criză de identitate, explică psihiatrul. „De aceea avea stări atât de schimbătoare, nu putea să ţină o prietenie, iar relaţiile cu femeile, pline de certuri”, arată Martin.

Întreaga lui viaţă s-a simţit urmărit de moartea tatălui său şi şi-a dorit să aibă sfârşitul lui Clarance. De aceea, s-a refugiat în războaie şi vânători crude. „Omor aici animale şi peşti, încercând să nu mă omor pe mine”, îi scria el Avei Gardner.

Şi s-a refugiat în scris. Când a primit Nobelul în 1954, s-a simţit preţuit, însă s-a temut că, la fel ca majoritatea scriitorilor, nu va mai fi capabil să creeze nimic.

În anii ’60, a temerile i s-au adeverit. A devenit depresiv şi avea halucinaţii. Avea senzaţia că doi agenţi federali îi verificau, în fiecare zi, conturile, ca să descopere dacă făcea afaceri ilegale. Credea şi că prietenii lui voiau să-l omoare. Obsesiile lui îl împingeau către demenţă.

A început un tratament medicamentos şi unul cu electroşocuri. În primăvara lui 1961, i s-a cerut să contribuie măcar cu o propoziţie la prefaţa unui volum dedicat lui JFK. Nu a reuşit să scrie nici măcar un rând.
El a mai încercat să se sinucidă de două ori, o dată- prin împuşcare, iar, de cealaltă dată, aruncându-se în faţa unui avion care decola.

Au urmat două luni de spitalizare. Apoi, s-a purtat normal o zi. S-a dus la picnic, iar, în dimineaţa următoare, s-a împuşcat.

Literatură printre accidente

Hemingway avea numai 18 ani când s-a înrolat, pentru prima dată, voluntar la Crucea Roşie.

NOTA

Alte pareri:

1.Pascal Bruckner afirma, in cartea sa „paradoxul iubirii” ca atat Hemingwy, cat si Romain Gary s-au sinucis pentru ca ajunsesera impotenti – boala de batranete. nu aparuse viagra….

2.Orgoliosul Hemingway a pus punct când si-a dat seama / a „realizat” cã fetitele de pe lângã Hacienda lui cubanezã îsi bat joc de el, iar el nu mai are nimic nou sã le ofere.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: