CULESUL VIEI SI FABRICAREA VINULUI LA CUGIR

Se spune ca inceputurile viticulturii in aceasta parte a lumii dateaza de cel putin 4000 de ani. Legenda spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut in Thracia, pe meleagurile care reprezinta astazi teritoriul Romaniei. Abundenta bucatelor si faima vinului produs de Daci erau atat de cunoscute si tentante, incat Burebista, regele primului stat Dac centralizat (sec. I ic), a ordonat distrugerea viilor pentru a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare, asa cum il sfatuise Marele Preot, Deceneu.
In antichitate, pe perioada recoltarii strugurilor, problemele erau amânate si toata lumea se bucura de darul zeilor. Pentru a veni în ajutorul celor care îngrijeau viile, Platon scria ca începerea culesului sa nu se faca înainte de sfârsitul lunii august.
Dupa cele povestite de mai varstnicul meu prieten Mihai Popa ,care ,la randul lui a aflat aceste lucruri din gura altor povestitori, odinioară, culesul strugurilor reprezenta un bun prilej de socializare. Oamenii se strângeau în clacă şi totul se termina cu dansuri şi strigături. Toată lumea aştepta această zi. Culesul viei nu intra în categoria muncilor istovitoare.Via incepea sa se culeaga cand albinele sau viespile incepeau sa roiasca la struguri sau atunci cand daca propietarul culegea in jur de 10 ciorchini,degetele lui se lipeau ,lucru care insemna ca strugurii sunt copti si numai buni de cules. Inceputul culesului era vestit de catre pandari,care trimiteau vorba din om in om ca strugurii sunt buni de cules. Toată lumea se înţelegea asupra unei zile pentru a culege strugurii.La Crucea Viilor venea domnul Madeanu cu visli facuti numai din carne de oaie ,capra si burta.Gospodarii pregateau cate un berbecut mai tanar(“noatim”) pe care dupa ce-i se scoteau maruntaiele,il coceau,cu tot cu blana , intr-o groapa adanca cu mult jar. Gospodinele veneau la cules cu ciorba de perisoare ,ardei umpluti,si sarmale.La aceste bunatati se adauga mielul copt .Tiganii veneau cu viorile si se plimbau si cantau din vie in vie . Culegatorii ii omeneau cu cate un pahar de vinars .Dupa ce-si “faceau numarul”prin vii ,acestia se regrupau la Crucea Viilor ,unde asteptau pandarii sa fie platiti de catre oameni cu vin ,cu struguri sau cu bani.Abia dupa ce se manca ,se canta si se juca se apuca lumea de culesul strugurilor. Seara , cand carele treceau iarasi gemand de greutate pe la Crucea Viilor, dupa plata pandarilor, in prezenta tiganilor vioristi incepea din nou petrecerea. Astazi ,aceste frumoase obiceiuri s-au pierdut in negura timpului.  Oamenii apasati de greutati nu mai au timp sa mai petreaca , sa mai socializeze. Despre fabricarea vinului am Am sa las imaginile sa vorbeasca pentru ca vorbele sunt de prisos. Si aceasta munca este importanta si plin de migala. De la pregatitul butoaielor , al morii , al teascurilor, cepurilor, furtunelor, palniilor si cate si mai cate.  Am observat si invatat asta de la un alt prieten al meu , mai in varsta decat Mihai, pe nume dl .Tarlea, de pe Valea Daii. Eu ii spun plin de respect ,”BACIU FINU”. De la dansul am invatat multe din tainele fabricarii vinului.

Dragii mei din Cugir si de prin intreaga lume pe unde va aflati.Nu-i asa ca se scurge frumos mustul din butoi??? Va astept si pe voi sa povestiti despre o traditie sau alta.Nu de alta dar, poate mai citeste vreun nepot peste ani si ani si reinvie traditia.Traditia aceea pe care o povestiti dumneavoastra.

COSTEL GĂLĂŢEANU

4 comentarii
  1. Vio a spus:

    Mda, ….cu fabricatul vinului trebuie rabdare ; asta toamna , am facut si eu vin : ala de la prima stoarcere a iesit bun , dar VINUTZUL , nu , nu e bun pt.ca eu m-am grabit sa-l iau de pe drojdie, mai precis trebuia sa-l mai las la fermentat(este ca o limonada- apa dulce cu gust de struguri)…dar asa am invatat … Apropo de recoltatul strugurilor , in jud.Bistrita , in unele localitati se mai pastreaza aceasta traditie ; recolteaza toti in aceiasi zi…am fost la niste prieteni; vinarsul nu a lipsit , si ne-a adus cozonaci calzi acolo pe camp…

  2. harlau625 a spus:

    Si prin zona Hârlau-Cotnari, gospodarii fac vinul la fel ca pe la voi in Transilvania! Anul acesta a fost o recolta slaba, insa vinul este foarte bun! Nu am vie, insa am prieteni cu vie, chiar colegi de regiment pensionari! Deci de sarbatori am vinul asigurat. In zona Hârlau, Scobinti, Sticlaria nu vinul este la putere ci tuica de prune! Cam la 60 de grade, limpede si aromata sa o tot bei (cine poate). Mai scrie despre locurile de pe meleagurile transilvanene! Aceste articole sunt scrise cu sinceritate si de ce nu, cu un patos special. Vorbesti de Daia. Este localitatea din apropierea Sibiului? In poligonul de acolo facem instructie la Scoala Militara in anii 1970-1973. Era si un banc cu un cioban aflat cu oile. Elevii erau la un examen de tactica. Ciobanul se apropie de un elev, se uita pe harta si-i spune. ” Domnule, anul trecut asa a pus mitralierele si tancul un elev, cum il pui matale. Ala nu a trecut examenul”.

    • Nu știam poanta cu ciobanul de la DAIA ,dar mi-a plăcut. Ca sa rămân putin în același „registru „, o sa va spun și eu o întâmplare despre un profesor de pe la noi de la artilerie !Si noi aveam în anul I un profesor de TACTICA GENERALA pe care-l chema RAICU , DUMNEZEU sa-l ierte ca de pe atunci era printre cei mai în vârstă dascăli de la ȘCOALA DE OFIȚERI DE ARTILERIE! Ei,omul asta făcea de zeci de ani același lucru.Avea aceleași teme , aceleași SITUAȚII și TEME TACTICE, ba mai mult avea chiar aceleași repere din raionul obiectivelor. Într-una din zile , unul dintre colegii care marcau acțiunile inamicului din zona obiectivelor ARTILERIEI a dat foc la crengile unui boschet singuratic pentru a-și praji niște slănină. Ce sa-i faci , omul se plictisea și pana trebuia el sa ” ” acționeze” mai era destul.Nu peste mult timp, la ORIENTAREA TOPOGRAFICA domnul colonel profesor a indicat ca reper și ” boschetul singuratic”pe care nu-l vedeam niciunul dintre noi pentru ca nu mai era.Cineva a încercat sa-i atragă atenția .A ieșit un scandal monstru .Cine îndrăznise sa-și bată joc de reperul lui care era la o anumita modificare de deriva topografica și la o distanta măsurată precis dinainte cu telemetrul stereoscopic.Am trăit un amalgam de sentimente :pe de o parte rădeam de comicul întâmplării, dar pe alta parte, eram triști datorita conservatorismului celor ca RAICU! Păcat. Recunosc ca întâmplarea dumneavoastră a fost mai hazlie!
      In alta ordine de idei , , îmi amintesc despre vestita DAIA (de la SIBIU) asa zisul laborator” al colegilor mei de generație, infanteriști( 1974-1977).Nu! Nu despre acea DAIE este vorba ci despre cea de pe lângă SEBEȘ .Este o localitate de oameni foarte harnici . Portul popular este cam la fel cu cel de la SIBIU(cu alb si negru, bărbații nu au clop). Mai toți tinerii au plecat prin SPANIA sa facă mai multi bani decât aveau înainte!
      Îmi place ca faceți țuica la fel de tare ca și cea de pe la CUGIR.Asta înseamnă ca o fierbeți tot de doua ori sau o” tăiati” de la foc când coboară mai putin de 60 de grade.
      Va doresc multa sănătate!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: