de Cristian Teodorescu

După 1989, cine voia să pară pro-occidental începuse să anvizajeze şi săachieseze. Îl mai ţineţi minte pe Adrian Severin? Au apărut apoi multinaţionalele, ai căror manageri nu ştiau româneşte, românul întors de la burse, care voia să-şi marcheze lingvistic întoarcerea din străinătate – şi reclamele în engleză.

Adjuncţii autohtoni ai şefilor de multinaţionale au început să vorbească o română pigmentată cu feed-back-uri şi locaţii. Secretarele nu-şi mai spuneau decît manager assistant. Mă aşteptam să fie vorba de crize de aclimatizare şi de micile noastre snobisme de cetăţeni ai unei ţări mici dar vioaie. Nici gînd. S-a ajuns la un nou limbaj de lemn, neologistic, întrebuinţat pe la posturi de radio şi de televiziune, cum cuvinte româneşti cît se poate de utile sînt înlocuite prosteşte de persoane care stau prost şi cu vocabularul limbii române şi cu gramatica ei. Tot soiul de absolvenţi şi absolvente de Spiru Haret, cărora li se adaugă politicieni inepţi şi comentatori care par să-şi fi luat doctoratul înainte de a lua notă de trecere la română în liceu se dau în bărcile neologismelor, cu dezinvoltura prostului. Potrivit lor nu mai avem prilejuri, avem doar oportunităţi. Nu mai sîntem hotărîţi să facem ceva, ci sîntemdeterminaţi. Nu mai realizăm,  ci implementăm. Nu ne ducem într-un loc, ci într-o locaţie. Nu mai luăm în considerare, fiindcă anvizajăm. Nu mai consimţim, ciachiesăm. Serviciul de întreţinere a devenit mentenanţă. Ceva care ţi se pare obligatoriu e un must! Nu mai avem speranţe, deoarece am trecut laexpectaţiuni. Nu ne mai concentrăm, pentru că ne focusăm. Şi nu mai aşteptăm un răspuns, ci un feed back.

Cu alte cuvinte, deţinem o oportunitate pe care sîntem determinaţi să o implementăm într-o locaţie pe care am anvizajat-o, achiesînd la o mentenanţă care e un must şi asupra căreia ne focusăm cu expectaţiunea unui feed-back pozitiv. Altfel, cînd ies din rol, îi auzi cu cîte un neaoş şi superior „Să-mi bag …” sau cu concluzia absolută: „Un căcat!”

http://voxpublica.realitatea.net/popcult/mentenanta-limbii-romane-%E2%80%93-trecerea-de-la-sa-ti-fac-si-sa-ti-dreg-la-implementare-69836.html

THE JEWISH WORLD IN ROMANIAN LITERATURE

LUMEA EVREIASCĂ  ÎN LITERATURA ROMÂNĂ

 Tuesday, 14/2/2012 (in English)

 9.30 – 11.00 Opening of conference dedicated to the memory of dr. Leon Volovici z”l

Jonathan Dekel-Hen Gina Pană, Moshe Idel, Saul Stampfer

11.00 – 12.30    Past and Present Approaches

                          Chair: Saul Stampfer

Ilia Rodov: Wandering in the past: Romanian travelogues of Zussia Efron

Avi Meirowich: Moses Montefiore – The journey to Romania

Camelia Crăciun: The current constructing of a Jewish literature in Romanian language:

                            between theory and practice

Lucian Herscovici: Panait Istrate and the Jews.

13.00 – 14.30   Lunch break

15.00 – 16.30    The Jewish world as seen from opposite angles

                          Chair: Raphael Vago

Moshe Idel: The Jewish traditional world in Uri Benador’s writings.

Sarit Coffman-Simhon: Vasile Alecsandri’s “Vilage Leeches” and Avraham Goldfaden’s

                                        “The Witch” – Jews and Romanians in late 19^th century drama

Manuela Cazan:  Jewish characters in the works of Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu

                              and Ionel Teodoreanu

Menahem Keren: Sighet’s newspapers – a Romanian, Hungarian and Jewish venture

Michael Finkenthal: Gregor von Rezzori – “Memoirs of an Anti-Semite”

17.00 – 17.30     Coffee break

18.00 – 18.45     Arie Laish: Yiddish songs and stories fromRomania.

Miercuri, 15/2/2012 (în limba română)

10.30 – 12.00    Aspecte identitare şi reflecţii 

                          Moderator: Gina Pană      

Adriana Babeţi:  Seforele literaturii române. Prezenţe feminine evreieşti în proza interbelică

Ioana Pârvulescu: Reclame şi anunţuri evreieşti în ziarele din belle epoque;

                                viaţa en-gros şi en-detail

Cornel Ungureanu: Avangarda ex-centrică (pornind dela M. Blecher şi relaţiile lui: Geo Bogza,

                               Saşa Pană, etc.)

Şlomo Leibovici Laiş: Lumea evreiască în literatura rabinică – Responsae rabinice

Costel Safirman:  Manasse & altele (O făclie de Paşte etc) – fragmente de film

13.00 – 14.30      Pauză de prânz

15.00 -  16.30       Masă Rotundă:  Poate o conferinţă despre “lumea evreiască în literatura română”

                           să depăşească discuţia problemelor identitare?

                             Moderator :Michael Finkenthal

17.00                  Closing: Hanna Volovici, Ditza Goshen

]]> http://cugiralba.wordpress.com/2012/01/26/lumea-evreiasca-in-literatura-romana/feed/ 0 costelgalateanu http://cugiralba.wordpress.com/2012/01/20/curiozitati-culturale-semnificatiile-magice-si-sacre-ale-numarului-7/ http://cugiralba.wordpress.com/2012/01/20/curiozitati-culturale-semnificatiile-magice-si-sacre-ale-numarului-7/#comments Fri, 20 Jan 2012 19:33:52 +0000 costelgalateanu http://cugiralba.wordpress.com/?p=4329 Read More

 

 STIATI? 

Curiozitati culturale: Semnificatiile magice si sacre ale
numarului 7

• exista *7 minuni ale lumii antice*sunt: Marea Piramida de  la Giza , Gradinile suspendate ale Semiramidei, Templul zeitei Artemis din Efes, Statuia lui Zeus din Olimpia, Mausoleul din Halicarnas, Colosul din Rodos si Farul din  Alexandria

• *7 minuni ale Evului Mediu*: Colosseum-ul din Roma,  Catacombele din Alexandria , Marele Zid Chinezesc, Stonehenge, Turnul din Pisa , Turnul de Portelan din Nanjing, Moscheea de la Hagia

• *7 minuni naturale ale lumii*si anume: muntele Everest,  cascada Victoria , Marele Canion, Marele Recif de Corali, Aurora Boreala, vulcanul Paricutin, portul Rio de Janeiro

• exista *7 continente*( Europa , America de Nord , America de  Sud, Africa, Asia, Antarctica, Australia sau Oceania ) si 7 mari

• curcubeul are *7 culori*

• *cerul este impartit in 7*: atmosfera, exosfera,  lonosfera, termosfera, mezosfera, stratosfera si troposfera

• cele *7 pacate*capitale sunt: lacomia, desfraul, avaritia, invidia, mania, lenea, trufia

• cele *sapte virtuti*ale omului sunt: smerenia, darnicia, bunatatea, rabdarea, modestia, abstinenta si sarguinta

• in Biblie se descriu cele *7 zile*in care Dumnezeu a creat lumea

• grupul de *7 stele*denumit “Pleiade” este singura constelatie cunoscuta in fiecare cultura de pe Pamant, actuala sau disparuta,  datand de cel putin 40.000 de ani; in mitologia greaca, Pleiadele
erau sase surori impreuna cu mama lor care au fost fugarite prin  paduri de Orion Vanatorul pana ce Zeus s-a indurat de ele si le-a transformat in stele; aborigenii numesc aceasta constelatie
“Wurunna” si o asociaza cu zeul vanatorii, iar amerindienii o cunosc sub numele de “Constelatia celor Sapte Fecioare” urmarite de un urs;  Pleiadele se regasesc si in legendele aztecilor, ale incasilor,
polinezienilor, chinezilor, hindusilor, africanilor, precum si la egipteni

• cobra de la Angkor Wat din Cambogia are *7 capete*, copacul cosmic al samanilor are 7 ramuri si tot 7 sunt sferele sau treptele ceresti

• exista *7 zile*ale saptamanii denumite dupa cei 7 zei romani care la randul lor au fost numiti dupa cele 7 planete ce se puteau observa cu ochiul liber

• *7*este considerat un *numar norocos*in mai multe culturi; de  exemplu, in Japonia, mitologia vorbeste despre Cei Sapte Zei ai  Norocului (Shichifukujin)

• in cultura chinezilor, numarul 7 este proeminent; de exemplu, a saptea zi dupa prima luna plina din an este Ziua Omului; aceasta zi este considerata ziua universala a tuturor fiintelor umane de pe
planeta; de aceea fiecare chinez isi sarbatoreste ziua de nastere la data respectiva (nu inseamna totusi ca nu o sarbatoreste si in ziua calendaristica in care a aparut pe Pamant)

•  traditia spune ca cine sparge o oglinda va avea 7 ani de ghinion

• se spune ca daca visezi *cifra 7*iti vei intalni sufletul pereche

• cultura hindusa vedica sustine ca omul are *7 puncte energetice*,  chakrele

• vaca, un animal sacru in India , are 21 de nume – de trei ori cifra sapte

• Bushido sau “calea razboinicului” din cultura japoneza este un cod  ce ajuta samuraii sa insuseasca *7 virtuti*

• in legendele budiste se spune ca dupa ce s-a nascut, Buddha s-a ridicat in picioare si a facut *7 pasi*

• consiliul suprem al babilonienilor se compunea din *7 zei*, fiecare legat de un astru

• in folclorul irlandez, al 7-lea fiu al celui de-al 7-lea fiu are  puteri magice; in folclorul romanesc, acesta este vampir

• in folclorul iranian, pisica are 7 si nu 9 vieti si isi poarta pisoii de sapte ori in sapte locuri diferite

• potrivit mai multor credinte, exista sapte trepte ale Raiului ce corespund celor sapte corpuri ceresti (Pamant, Soare si celelalte 5 planete ce se pot vedea cu ochiul liber); in iudaism, al saptelea
Rai este denumit Araboth si este casa Tronului Gloriei care este pazit de cei sapte arhangheli

• la nuntile evreiesti, exista sapte zile de binecuvantari (Sheva  Brachot)

• dintre multele denumiri pe care vechii evrei le aveau  _pentru_Dumnezeu, cele sapte nume ale acestei Divinitati pe care scribii trebuiau sa se ingrijeasca sa le scrie corect erau: El, Elohim, Adonai, Yhwh (Yehova), Ehyeh-Asher-Ehyer, Shaddai si Zebaot

• templul lui Solomon avea 7 trepte

• Roma a fost construita pe sapte coline: Palatina, Capitolina, Quirinal, Viminal , Esquilina, Caelan, Aventina; Roma a fost de asemenea condusa, la inceput, de o linie de sapte imparati

• exista 7 perioade ale elementelor in tabelul chimic al lui Mendeleev

• *7 note muzicale*

• 7 compusi principali ai celulei vii: apa, substante proteice, lipide, polizaharide, acizi nucleici ADN si ARN, molecule organice,  saruri minerale

• 7 este neutru pe scara PH-ului; apa pura are PH-ul 7

• exista 7 stadii ale dezvoltarii umane: embrionul, fatul, sugarul, copilul, adolescentul, adultul, batranul

• marimea capului intra de 7 ori in inaltimea corpului

• dimensiunea ochiului este a 7-a parte din latimea totala a capului

• sunt 7 articulatii ale membrelor superioare

• potrivit studiilor stiintifice, 7 este numarul de ore pe care trebuie sa il doarma un om pe noapte

• in traditia hipocratica, numarul 7 guverneaza bolile corpului uman

• invataturile antice ne spun ca sufletul omului sau eu-l interior  are 7 proprietati care sunt influentate de cele 7 planete; focul anima, pamantul ne ajuta sa simtim, apa ne da grai, aerul ne ajuta
sa gustam, ceata sa vedem, florile ne dau auzul, iar vantul din sud  mirosul; astfel, cele “sapte simturi antice” sunt mirosul, auzul, vederea, gustul, vorbirea, simtul tactil si miscarea

• gargaritele au 7 buline negre

• gatul majoritatii mamiferelor este format din 7 oase

• in scrierea limbilor araba si urdu, 7 are forma unui V; in scrierea telugu (ce s-a desprins din brahmi) este scris ca un S,  insa invers, iar in gujarat seamana cu un 9 cu codita mai lunga

• Cifra sapte include combinatia dintre numerele 3 si 4.

•   Despre 3 putem povesti la nesfarsit. In toate culturile lumii aceasta reprezinta esenta Divinitatii, a vietii insesi, a sufletului.

•  Numarul 4 este si el legat de numeroase culturi, in special cand  vine vorba de topografie. Nordul, sudul, estul si vestul sunt principalele puncte ce nu numai ca pot fi gasite pe _orice_harta,     dar poarta si diverse calitati ce variaza usor de la o civilizatie    la alta:

Est – tinerete/primavara/inceput/zi

Sud – om tanar/fecioara/vara/fertilitate/caldura

Vest – maturitate/adult/toamna/apus/hibernare/introspectie

Nord – batran/intelepciune/iarna/perseverenta/putere/claritate

•   Zeitatile, animalele totemice, legendele, cantecele… toate  componentele unei culturi se invart in jurul celor patru puncte cardinale.

• Combinatia dintre 3 si 4 formeaza cifra 7. Ea este norocoasa  deoarece combina ceea ce ne umple sufletul atat de bucurie, cat si  de intelepciune cu tot ce ne inconjoara pe Pamant

 

 

]]>

MIC GHID AL DEMONSTRANTULUI SPONTAN

Hari Bucur-Marcu

1) Nu mergeti singur la demonstratie. Daca nu aveti cu cine sa mergeti, de cum ajungeti acolo, faceti cunostinta cu cei din jur. Numele mic este suficient.

2) Retineti numele celor din jur. Acest lucru va da un sentiment justificat de forta a grupului.
3) Fotografiati, la randul dumneavoastra, pe oricine va fotografiaza. Faceti acest lucru cat mai vizibil pentru cel fotografiat de dumneavoastra. In majoritatea cazurilor, va disparea imediat ce vede ce-i faceti.
4) Relatati frecvent, pe telefon sau internet, ce vi se intampla, chiar daca evenimentele nu vi se par memorabile. Relatati ceea ce vedeti, nu ceea ce auziti de la altii. Faceti eforturi ca fortele “de ordine” sa vada ca activitatea lor este documentata de protestatari.
5) Daca sunteti interpelat direct de un agent “de ordine”, inainte de orice, inclusiv inainte de a va prezenta sau de a raspunde la interpelare, determinati-l sa se identifice cu numele si alte date de identificare. Daca intervine al doilea, faceti acelasi lucru. Nu interactionati cu politisti sau jandarmi, ori civili care nu se identifica personal, nu cu functia sau gradul. Retineti-i numele. Eventual, inregistrati interpelarea. Daca refuza sa se identifice, refuzati orice contact verbal cu acesta. “Nu discut cu anonimii!” Veti constata ca, in majoritatea situatiilor, veti fi lasat/lasata imediat in pace.
6) Alegeti-va un motiv pentru care va aflati acolo. Sau o lozinca. Sau un obiect al protestului. Comunicati acest motiv celor din jur, fara sa va asteptati ca acestia sa adere imediat la obiectivul dumneavoastra. Acceptati ca ceilalti sa aiba alte obiective, lozinci sau teme de protest. Nu intrati in contradictie cu nimeni ca motivul dumneavoastra este mai temeinic decat al celuilalt. Eventual, propuneti scandarea lozincii celuilalt, apoi a dumneavoastra.

7) Refuzati orice discutie cu fortele de ordine privind motivul prezentei dumneavoastra la demonstratie. Nu este treaba lor! Daca va intreaba despre organizarea manifestatiei, nu trebuie sa stiti nimic, atata vreme cat aveti o pornire spontana sa fiti acolo.
8) Nu este treaba dumneavoastra sa stiti daca demonstratia este sau nu autorizata. Dumneavoastra aderati la idei, nu la activitati ale primariei sau prefecturii.

Dacă într-o bună zi vă exercitaţi dreptul de a protesta sau dreptul elementar de a circula pe trotuar, şi sunteţi luaţi la secţie, ţineţi minte următoarele:

1. Nu aţi făcut nimic greşit, orice v-ar spune oricine. Nu semnaţi NICI UN DOCUMENT, cu excepţia refuzului de a vă supune la amprentare şi fotografiere. NU SEMNAŢI PROCESUL-VERBAL. NU ACCEPTAŢI FOTOGRAFIEREA ŞI AMPRENTAREA;

2. Întrebaţi mereu: “Care este baza legală pentru care sunt reţinut/amprentat/etc.?” şi “De ce sunt suspectat?”. Dacă vi se răspunde “În baza legii x” fără nici o altă explicaţie, SOLICITAŢI PREZENŢA UNUI AVOCAT;

3. Dacă sunteţi reţinuţi pe stradă fără motiv, scoateţi actul de identitate şi LEGITIMAŢI-VĂ. Cereţi perchiziţia la faţa locului;

4. Dacă jandarmii se vor obosi să vă ofere explicaţii, în 95% din cazuri vor invoca Legile 550 şi 60. Le găsiţi aici:
–  Legea 60
– Legea 550
Vă sfătuiesc să aruncaţi un ochi peste ele. Şi mai bine, puteţi să printaţi o copie şi să o aveţi la voi. Legea 60 se referă la perturbarea ordinii publice. Dacă nu perturbaţi ordinea publică, evident, nu cădeţi sub incidenţa ei. Legea 550, din câte am înţeles de la un avocat, permite percheziţia şi legitimarea LA FAŢA LOCULUI. În cazul în care tot ceea ce jandarmii vor găsi asupra dumneavoastră are ca loc de origine patiseria de la colţ şi ca destinaţie imediată stomacul propriu, nu ar trebui să fiţi duşi la secţie sub nici o formă;

5. Dacă sunteţi suprinşi de către jandarmi şi reţinuţi în spaţiul public, iar în zonă sunt camere de filmat, strigaţi “Presa!” şi ridicaţi o mână. Cel mai probabil vor veni să vă ia o declaraţie. Fiţi direcţi, exprimaţi-vă simplu, descrieţi faptele. Nu înjuraţi. Altfel s-ar putea să aflaţi că la televizor se repetă un cadrul colorat cu dumneavoastră, clasificat ca protestatar huligan;

6. Păstraţi-vă calmul la secţie. Veţi fi împărţiţi în grupuri mici, în jur de 5 indivizi pe grup. Aici nu mai există presă, şi nu se ştie niciodată peste cine daţi sau, vorba aia, cine dă peste voi. Pe scări e deosebit de întuneric. Păstraţi-vă capul pe umeri. Răspundeţi ferm, dar nu vă coborâţi la nivelul de înjurături şi provocari. Ei asta vor. Arătaţi-le că nu suntem huligani, ci cetăţeni.
Eu nu am păţit nimic, poate şi fiindcă i-am chemat pe colegii de muncă (de la fundaţie) şi din presă, care au stat în faţa secţiei şi au protestat împotriva abuzului. Am auzit că la Secţia 8, unde au ajuns o parte dintre cei reţinuţi, povestea a fost alta.

            Noile reguli privind prelucrarea datelor personale sunt cuprinse in Decizia ANSPDCP nr. 132/2011, publicata in Monitorul Oficial nr. 929, din 28 decembrie 2011. Ele vor intra in vigoare la 30 de zile de la momentul publicarii, deci in 27 ianuarie 2012.

In introducerea actului normativ, Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor spune ca, desi existau si pana acum reguli pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, au fost necesare cateva completari si clarificari intrucat institutia a sesizat ca in practica se colecteaza si se prelucreaza, fara o justificare temeinica, atat date personale, cat si documentele care le contin.
Regulile pentru prelucrarea datelor cu caracter personal sunt prevazute in Legea nr. 677/2011 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, insa prevederile legii nu fac referire expres la CNP sau la anumite date personale, ci sunt referiri generale la “date cu caracter personal”. Ori, in recenta Decizie publicata de ANSDCP sunt stabilite tocmai reguli pentru prelucrarea expresa a CNP-ului si a altor date personale, evidentiate clar in prevederi.
Mai exact, potrivit actului normativ publicat de curand, este vorba despre acele date cu caracter personal prin care se identifica o persoana fizica in anumite sisteme de evidenta si care au aplicabilitate generala, cum ar fi: codul numeric personal, seria si numarul actului de identitate, numarul pasaportului, al permisului de conducere, numarul de asigurare sociala sau de sanatate.
CNP este definit de acest act normativ ca un numar semnificativ care individualizeaza in mod unic o persoana fizica, constituind un instrument de verificare a starii civile a acesteia si de identificare in anumite sisteme informatice de catre persoanele autorizate.
Colectarea si prelucrarea acestor date, inclusiv dezvaluirea acestora, prin efectuarea si retinerea de copii de pe cartea de identitate sau de pe documente care le contin, sunt interzise, precizeaza actul normativ.
Totusi, CNP-ul unei persoane si celelalte date cu caracter personal pot fi prelucrate, insa numai cu respectarea unor reguli speciale.
Astfel, prelucrarea acestor date, inclusiv dezvaluirea catre terti, se poate face numai daca:

¨       persoana vizata si-a dat in mod expres consimtamantul; sau

¨       prelucrarea este prevazuta in mod expres de o dispozitie legala; sau

¨       in alte cazuri, cu avizul Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal si numai cu conditia instituirii unor garantii adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.

            Ce inseamna sa iti dai consimtamantul?
Potrivit precizarilor din actul normativ, in domeniul prelucrarii datelor cu caracter personal, consimtamantul persoanei vizate reprezinta orice manifestare de vointa expresa, libera, specifica si informata, prin care persoana vizata accepta sa fie prelucrate datele cu caracter personal care o privesc.
Consimtamantul trebuie dat in mod expres, intr-o forma care sa permita dovedirea acestuia de catre operator.
Mai mult decat atat, anterior obtinerii consimtamantului, operatorul are obligatia de a informa persoana vizata despre:

¨       identitatea operatorului si a reprezentantului acestuia, daca este cazul;

¨       scopul in care se face prelucrarea datelor;

¨       informatii suplimentare, precum: destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor; daca furnizarea tuturor datelor cerute este obligatorie si consecintele refuzului de a le furniza; existenta drepturilor prevazute de Legea nr. 677/2001 pentru persoana vizata, in special a dreptului de acces, de interventie asupra datelor si de opozitie, precum si conditiile in care pot fi exercitate;

¨       orice alte informatii a caror furnizare este impusa prin dispozitie a autoritatii de supraveghere, tinand seama de specificul prelucrarii.

Totusi trebuie sa stiti ca exista si cateva situatii in care operatorul de date nu este obligat sa iti ofere informatiile prezentate mai sus, si anume:

• daca prelucrarea datelor se efectueaza exclusiv in scopuri jurnalistice, literare sau artistice, daca aplicarea acestora ar da indicii asupra surselor de informare.
• daca prelucrarea datelor se face in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica, ori in orice alte situatii daca furnizarea datelor personale se dovedeste imposibila sau ar implica un efort disproportionat fata de interesul legitim care ar putea fi lezat, precum si in situatiile in care inregistrarea sau dezvaluirea datelor este expres prevazuta de lege.

            Care sunt garantiile adecvate
Asa cum precizam mai sus, prelucrarea datelor personale, inclusiv dezvaluirea catre terti, se poate face in anumite cazuri si numai cu avizul Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, insa doar cu conditia instituirii unor garantii adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.
In oricare dintre aceste situatii, operatorul trebuie sa respecte principiul caracterului adecvat, pertinent si neexcesiv, precum si masurile de confidentialitate si de securitate a prelucrarilor. Concret, el trebuie sa instituie asa numitele garantii adecvate. Iata care sunt acestea:

• scopul prelucrarii sa fie determinat, explicit si legitim;
• stabilirea si aplicarea unor masuri prin care sa se asigure exercitarea drepturilor persoanelor vizate;
• durata de stocare a datelor sa fie pe perioada strict necesara indeplinirii scopului, dupa care datele vor fi sterse sau distruse, dupa caz;
• stabilirea modalitatilor de acces la sistemele de evidenta in vederea colectarii datelor, in functie de care va stabili si va respecta masuri tehnice si organizatorice adecvate pentru protejarea datelor;
• utilizarea datelor numai in limitele scopului stabilit;
• dezvaluirea catre alti destinatari este interzisa, cu exceptia situatiei in care exista consimtamantul persoanei vizate sau o prevedere legala expresa;
• desemnarea, in scris, a persoanei/persoanelor care va/vor prelucra datele si care trebuie sa isi asume raspunderea pastrarii confidentialitatii acestora; lista continand evidenta acestor persoane va fi actualizata ori de cate ori se impune;
• numirea, in scris, a unei persoane specializate in securitatea informatiei care sa vegheze la prelucrarea datelor, inclusiv la buna functionare a sistemelor informatice utilizate in aceasta activitate;
• stabilirea unui plan de securitate a informatiilor care sa cuprinda, in principal, securitatea tehnica pe plan informatic si securitatea spatiilor in care se prelucreaza datele, tinand cont de cerintele minime de securitate;
• stabilirea, in scris, a drepturilor si obligatiilor operatorului care transmite datele si ale operatorului care le primeste. securitatea spatiilor in care se prelucreaza datele, tinand cont de cerintele minime de securitate;
• stabilirea, in scris, a drepturilor si obligatiilor operatorului care transmite datele si ale operatorului care le primeste.

Atentie! Decizia mai stabileste ca atat colectarea, cat si prelucrarea ulterioara a datelor cu caracter personal, inclusiv dezvaluirea acestora, obtinute din documente   accesibile publicului, se pot realiza de catre operatori numai in conditiile       prezentate mai sus.

S-a pastrat, pe cat a fost posibil, textul aparutla Iasiin 1892 si reprodus pe internet de George Cautisanu, aparand doar unele prescurtari care nu modifica sensul

Textul Testamentului

In numele Prea Sfintei si Nedespartitei Treimi, Noi Petru I, catre toti urmasii nostri, mostenitorii Tronului, Guvernantilor si natiei rusesti.

Marele Dumnezeu, de la care avem existenta si Coroana noastra, luminandu-ne, imi arata mie a privi spre poporul rusesc ca fiind chemat a stapani in viitorime toata Europa. Eu pun temei acestei idei, ca natiunile Europei au ajuns cele mai multe intr-o stare de vechime aproape de a lor cadere. Urmeaza dar, a fi ele subjugate de un popor tanar si nou, cand va ajunge la intregimea cresterii sale  si va capata toata a sa putere …

Eu am gasit Rusia ca un paraias si o las ca un rau mare. Iar mostenitorii mei o vor face si mai mare, intinsa, hotarata de a face sa rodeasca Europa cea starpita.

Eu le las instructiunile urmatoare pe care le recomanduiesc la a lor luare aminte  ca sa le pazeasca cu statornicie.

A tine natia ruseasca necurmat in stare de razboi, spre a avea pe soldatii ei pururea deprinsi la razboi … Razboiul sa ajute pacii,  in interesul intinderii Rusiei si a inaintarii ei in inflorire.

A chema prin toate putincioasele mijloace, de la natiile cele invatate ale Europei, Comandiri in vreme de razboi si oameni invatati in vreme de pace, spre a face ca natia ruseasca sa capete foloase de la celelalte natii, fara a pierde nimic din ale sale proprii.

A se amesteca in toate pricinile si dezbaterile din Europa, mai vartos in acele tari care fiind mai in apropriere, intereseaza mai cu seama.

A vara vrajba in Polonia, a hrani in ea tulburari necontenite; a castiga cu bani pe cei mai puternici, a avea inrauriri in Dietele lor spre a putea lucra la alegerea  Crailor lor si a-si face partizani in Polonia … Daca  puterile vecine s-ar impotrivi sa le impace impartind-o cu ele …

A lua cat s-ar putea mai mult din hotarele Suediei si a sti cum sa se faca ca insasi ea,  Suedia,  sa-i deschida razboi, spre a-i gasi pricina de a o subjuga…  A dezbina Suedia de Danemarca si, cu luare aminte, a hrani rivalitatile lor.

A insoti Printii rusi intotdeauna cu printese din Germania spre a inmulti influenta noastra acolo … sa se uneasca de la sine  la pricina noastra.

A cauta alianta de comert cu Englitera, mai mult decat a oricarei alte Puteri, pentru ca ea are mai mult trebuinta de NOI … a schimba cheresteaua noastra si alte produse cu aurul ei si a face ca negustorii si matrozii ei sa-i deprinda pe cei ai natiei noastre spre navigatie si comert.

A se intinde neincetat catre Nord pe marginea Marii Baltice si catre Sud pe marginea Marii Negre.

A se apropia cat mai mult de Constantinopole si de India, ca acel ce va stapani acolo, va fi adevaratul stapanitor al lumii … A strabate pana la golful Persic, a restatornicii de se poate comertul cel din vechime al Orientului si a se intinde pana in India care este magazia lumii…

A cauta si a castiga alianta Austriei … a o sprijinii in zadarnicele ei inchipuiri de a stapani Germania… iar prin taina a intarata dusmania  Printilor Germaniei impotriva ei…

A face de a se interesa curtea Austriei ca sa izgoneasca pe Turci din Europa si a nimici pretentiile ei cand vom subjuga Constantinopole…

A face pe toti grecii dezbinati ce sunt imprastiati in Ungaria, Polonia si alte tari, sa se lipseasca de ele si a se reface sprijinul lor si a intermedia o asociatie  universala; acestia vor fi tot atatia prieteni pe care Rusia ii va avea in statul fiecarui dusman al ei.

Dupa ce Suedia se va dezmembra, Persia  se va birui, Polonia se va subjuga si Turcia se va supune … a propune foarte tainic la curtea Frantei, apoi la cea a Austriei, de a imparti cu ele imperia lumii, magulindu-se ambitia si iubirea lor de sine… Rusia sa se ajute cu ele pentru a le desfiinta  pe urma …

Daca amandoua aceste curti vor refuza propunerea Rusiei, atunci trebuie sa se stie cum sa imparta intre ele galceava si a le face sa se slabeasca una pe alta …

Apoi Rusia, folosindu-se de un prilej hotarator, va navali asupra Germaniei, pornind totodata cu doua flote mari ce vor napadi Franta. Aceste doua tari biruindu-se, celelalte parti ale Europei vor trece lesne  si fara impotrivire sub jugul Rusiei.

 Recurs la istorie

Ideile Testamentului lui Petru cel Mare le regasim in politica externa a Rusiei de-a lungul secolelor XVIII-XX precum si la inceputul mileniului 2.

Devenita mare putere europeana in urma victoriei  lui Petrula Poltava(1709) asupra lui Carol XII al Suediei, Rusia nu a incetat niciodata sa urmareasca obiectivul expansiunii sale spre Vest si Sud-Vest, tintind in mod special Europa Centrala, Constantinopolul si tarmurile Marii Adriatice.

Nenumaratele razboaie impotriva Imperiului Otoman, aflat in decadere,  au avut drept efect cresterea treptata a influentei rusesti in tarile Romane si Peninsula Balcanica. In urma razboiului ruso-turc din anii 1806-1812, turcii cedeaza rusilor Basarabia, dupa negocierile conduse din partea rusa de generalul Kutuzov. Rusii cerusera anexarea intregii Moldove si numai vestea iminentei razboiului cu Napoleon il face pe tarul  Alexandru I sa-l recheme urgent  pe Kutuzovla Moscova, Rusia multumindu-se doar cu anexarea Basarabiei.

Dupa un nou razboi ruso-turc (1821-1829), incheiat cu pacea dela Adrianopol, Grecia devine independenta, Serbia isi dobandeste autonomia iar Tarile Romane intra sub protectorat rusesc, administrarea lor facandu-se conform Regulamentului Organic.

Amenintat de expansiunea ruseasca spre Balcani si Dardanele, echilibrul european mult dorit de puterile occidentale, este pe cale sa se deregleze. Franta, Anglia si Piemontul alaturi de Turcia reusesc, in urma razboiului Crimeei (1854-1856), sa stavileasca un timp expansionismul rusesc. Pacea dela Paris(1856) a consfintit redobandirea de catre  Moldova a trei judete din sudul Basarabiei, Rusia pierzand astfel, pentru scurt timp, controlul gurilor Dunarii.

In anul 1877, rusii declanseaza un nou razboi impotriva Imperiului Otoman. Profitand de aspiratiile spre independenta a Principatelor Unite, trupele rusesti obtin dreptul de a trece pe teritoriul romanesc, spre Dunare. Sub comanda Principelui Carol, trupele rusesti si romanesti obtin victoria asupra turcilor.

Invingatori, rusii uita repede de aportul decisiv al armatei romane in obtinerea victoriei si isi pastreaza trupele in Principate, ca ocupanti, chiar dupa terminarea completa a ostilitatilor. A fost necesara interventia Cancelarului Germaniei Bismark pentru a-i obliga pe rusi sa paraseasca Romania dupa ce pricinuisera tarii mari pagube. Rusii ar fi vrut sa se indrepte spre Dardanele, dar prezenta unei puternice flote britanice in zona i-a facut sa se razgandeasca.

Congresul dela Berlin(1879), punand capat razboiului ruso-romano-turc, a consfintit independenta Romaniei si, drept “recompensa” pentru aportul la infrangerea turcilor, se  rapeste din nou tarii cele trei judete din sudul Basarabiei pe care le iau rusii.

Infrangerea suferita in razboiul ruso-japonez din anul 1905 precum si revolutia antitarista din acelasi an opresc pentru un timp expansiunea ruseasca din Europa, iar insuccesele militare din timpul primului razboi mondial si declansarea revolutiei bolsevice in 1917 par a schimba politica Rusiei, guvernele comuniste , instalate la putere prin forta si teroare, fiind preocupate temporar de mentinerea puterii sovietice, extrem de subreda  cativa ani. In perioada 1917-1940, sub dictatura partidului comunist condus de Lenin, apoi de Stalin, au loc cumplite crime de masa, milioane de oameni fiind ucisi de represiunea impotriva celor ce se opuneau politicii partidului precum si de foametea care se instalase in intreaga Rusie. Asa numita politica leninista de autodeterminare a nationalitatilor s-a dovedit a fi o vorba goala, imperialismul rus continuand sa se manifeste impotriva unora din republicile sovietice ce se doreau independente, puterea dela Moscovamentinandu-le cu forta in cadrul Uniunii. Nici alipirea Basarabiei la patria muma Romania (1918) nu este recunoscuta si a fost necesara interventia eroica a trupelor romanesti pentru alungarea bandelor bolsevice ce invadasera provincia romaneasca.

In august 1939, sinistrul pact Molotov-Ribentrop a dat frau liber atat expansionismului hitlerist cat si celui sovietic, Germania si Uniunea Sovietica atacand Polonia si impartind-o (asa cum s-a mai intamplat de trei ori in secolul al XVIII-lea). La scurt timp dupa aceea, in noiembrie 1939, sovieticii ataca Finlanda si cu toata rezistenta eroica a finlandezilor le impun sa cedeze doua provincii din vecinatatea frontierei comune (martie 1940).In iunie 1940, vine randul Romaniei, careia sovieticii ii adresasera un ultimatum pentru cedarea Basarabiei, nordului Bucovinei si tinutului Herta. Coplesita de amenintari, inconjurata numai de neprieteni si abandonata de marile puteri occidentale, tara noastra cedeaza cele trei teritorii romanesti. Tot in vara anului 1940, sovieticii ocupa Tarile Baltice, Expansiunea ruseasca, intrerupta un timp, reincepuse.

Atacand Uniunea Sovietica in iunie 1941, nemtii au mizat pe un succes rapid, similar cu cel obtinut prin “blitz-krieg” in Polonia si Franta. N-a fost asa si, in realitate, s-a repetat aventura nefericita a lui Napoleon din 1812, iar la capatul unui razboi care a durat 4 ani si a secerat milioane de vieti de ambele parti, Germania a fost zdrobita. Incontestabil,  in obtinerea victoriei, a contat foarte mult ajutorul masiv in echipament de razboi, acodrat de americani, deschiderea frontului din Italia (1943) si Franta(1944) precum si bombardamentele nimicitoare efectuate de aliati asupra oraselor germane. Din nefericire, Romania a participat la razboiul inpotriva URSS, la inceput pentru a elibera Basarabia rapita in 1940, iar apoi, conform logicii implacabile a razboiului, pe campiile nesfarsite ale Rusiei, panala Stalingrad, dar a intors armele impotriva Germaniei in august 1944. Castigarea razboiului alaturi de aliati, a constituit un excelent prilej pentru rusi de a trece la infaptuirea visului lui Petru cel Mare. si nu au ratat acest prilej. Nerespectand obligatiile luate fata de aliatii occidentali, in 1944-1945 trupele sovietice reanexeaza tarile Baltice, ocupand de asemenea Polonia, Romania, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Austria pana dincolo de Viena precum si o mare parte din Germania. In toate aceste tari, exceptand Austria, sunt instalate regimuri comuniste obediente fata de Moscova. Nicicand, Testamentul lui Petru cel Mare nu fusese mai aproape de realizare…

In fata expansiunii sovietice, statele occidentale reactioneaza formand Alianta Nord-Atlantica (1949), in scopul de a proteja lumea libera de pericolul comunismului imperialist rusesc. Europa e impartita in doua prin teribila “cortina de fier” sovietica, iar in spatele ei, popoarele subjugate de dictatura comunista, inclusiv cele din URSS, platesc un pret inspaimantator pentru realizarea visului lui Petru cel Mare: milioane de oameni sunt ucisi pentru opozitie anticomunista reala sau imaginara, iar saracia, mizeria, propaganda terifianta otravesc viata celor din “lagarul socialist”. Influenta internationala a acestuia sporeste necontenit cuprinzand, dupa 1948, imensa China iar, dupa 1950, tari din America Latina, Africa, Orientul Apropiat si Indepartat.

Numai formidabilul efort politic si militar al lumii libere, condusa de SUA, a putut opri realizarea punctului 13  din Testamentul lui Petru; “Imperia lumii”.

Proiectul nebunesc al desfranatului tar avea insa o slabiciune fundamentala pe care nici el si nici urmasii sai nu o luasera in calcul; imposibilitatea de a tine, pentru foarte mult timp, in chinga unei terori dementiale, sute de milioane de oameni. Dupa mai bine de 40 de ani de dictatura feroce, in care capeteniile comuniste au angajat cea mai mare parte a efortului Rusiei si tarilor satelite spre inarmare, spionaj, terorism intern si extern, diabolicul mecanism al expansiunii mondiale s-a gripat iar,  dupa 1989, imperiul a inceput sa se dezintegreze. Doua mari personalitati au contribuit in mod decisiv, in ultimul deceniu al secolului al XX-lea, la renuntarea treptata a expansionismului rusesc; Mihail Gorbaciov – liderul partidului comunist al URSS si Ronald Regan – presedintele SUA. Primul a inteles ca Rusia a pierdut cursa inarmarilor si competitia economica cu occidentul si a orientat conducerea comunista spre democratizare si transparenta, acceptand totodata iesirea de sub tutela sovietica a tarilor satelite Moscovei.

Cel de-al doilea a desavarsit capacitatea militara a Statelor Unite, negociind cu URSS de pe pozitii de forta dar si cu o exceptionala abilitate. Prabusirea “cortinei de fier” din Europa a dus la sfarsitul razboiului rece care a marcat istoria lumii timp de aproape 50 de ani si, in pofida multor conflicte si amenintari locale care existau inca, se parea ca omenirea va intra intr-un proces de pacificare si normalizare a relatiilor dintre marile puteri. Destramarea Uniunii Sovietice in anul 1991, urmata de desprinderea de Rusia a Ucrainei , Belarusiei, Republicii Moldova, Tarilor Baltice, Georgiei, Armeniei, Kazahstanului, Uzbekistanului si Turkmenistanului a insemnat falimentul politicii de expansiune a Rusiei, inceputa sub Petru cel Mare si continuata aproape fara incetare timp de mai bine de doua secole si jumatate.  Diminuata teritorial, dar eliberata de povara cursei inarmarilor si avand in Siberia un imens teritoriu  cu uriase resurse naturale neexploatate, Rusia ar fi putut sa se indrepte – pentru prima oara in istoria ei – spre construirea unei civilizatii moderne si a unei societati libere si democratice. Se parea ca presedintele Eltan, artizanul desfiintarii comunismului in Rusia, va angaja tara pe un drum nou, pasnic, renuntand la visurile nebunesti ale lui Petru I. N-a fost insa sa fie asa ! Urmasul lui Eltan, Vladimir Putin a reintors treptat roata istoriei si, in 8 ani de mandat, a readus Rusia acolo unde se afla inainte de Mihail Gorbaciov. Politica autoritara, dispret fata de libertatile cetatenesti, o noua politica de inarmare masiva, ostilitate fata de Statele Unite si aliatii sai, sprijinirea terorismului international – noul mare pericol al omenirii – toate acestea fac din Rusia anului 2007 o amenintare pentru pacea lumii. Amenintarea este cu atat mai mare, cu cat Putin are sprijinul efectiv al majoritatii populatiei. Morbul grandorii si al cuceririi lumii, semanat in constiinta natiunii ruse de catre Petru cel Mare, se dovedeste a fi, peste veacuri, insidios si persistent!

Rusia si Romania

De-a lungul ultimelor trei secole, tarile Romane au stat in calea expansiunii rusesti spre Balcani si Marea Adriatica. Nenumaratele razboaie purtate de Rusia cu turcii au avut si scopul de a stapanii sau chiar a anexa aceste tari, rapirea Basarabiei in 1812, 1878, 1940 si 1944 reprezentand doar un pas in realizarea acestui scop.

Regimul comunist instalat prin forta si teroare in Romania in anul1945 ainsemnat inrobirea economica si politica a tarii noastre si putin a lipsit ca ea sa fie efectiv anexata Uniunii Sovietice.

Nenorocirile aduse de rusi in Romania, jaful criminal, genocidul economic si cultural, sutele de mii de oameni aruncati in temnite si ucisi din ordinul Moscovei ne arata adevarata fata a politicii rusesti fata de tara noastra.

Dupa1991, inconditiile destramarii Uniunii Sovietice si proclamarii independentei Republicii Moldova, rusii au incurajat regimul separatist dela Tiraspol, mentinand pe teritoriul ei armata a 14-a, ca un instrument de intimidare si amenintare impotriva guvernului dela Chisinausi a Romaniei. Ucraina, fosta componenta a Rusiei si a URSS, manifesta si ea tendinte neamicale fata de Romania prin construirea abuziva a canalului Bastroe ce ameninta flora, fauna si navigatia normala in zona Deltei Dunarii, iar exploatarea ilegala a hidrocarburilor din platoul continental al Insulei serpilor aduce grave prejudicii tarii noastre. Nu e un secret pentru nimeni ca rusii si ucrainienii (tot un fel de rusi) privesc cu dispret si ostilitate mandria noastra de urmasi ai Romei. Pentru Voronin – omul dela Chisinaual Moscovei – in Basarabia nu se vorbeste romaneste ci “moldoveneste” adica o limba slava, pe un teritoriu slav, prelungire a marii Rusii.

Exista opinii, recent publicate in presa noastra, privind necesitatea corectarii “erorilor” de dupa1990 apoliticii Romaniei fata de Rusia. Dupa parerea unor fosti diplomati, aceste “erori” constau in nevalorificarea posibilitatilor de a colabora amical cu marele vecin de la rasarit, a carui prietenie ar fi benefica tarii noastre, pe plan economic, politic si cultural. Fara indoiala ca orice actiune care poate duce la imbunatatirea relatiilor romano-ruse este salutara. Dar umbra lui Petru cel Mare si a Testamentului sau ne obliga sa fim prudenti si realisti. Recenta criza a relatiilor dintre Romania si Republica Moldova, cu consecinte dureroase in primul rand pentru fratii nostri de peste Prut, este fara indoiala comandata dela Moscova. Asacum, la punctul 3 al Testamentului sau, Petru cel Mare ii invata pe urmasii sai sa se amestece “in toate pricinile si dezbaterile din Europa, mai vartos in acele tari care fiind mai aproape, intereseaza mai cu seama”. Iar Moldova, din nefericire, e foarte aproape de Rusia … si, in calea ei …

Bibliografie
George Catisanu: “Putin si mostenirea Testamentului lui Petru cel Mare”, w.w.w. jurnalul.ro/forum/lofiversion/index.php/1842.html.

Roman L.: “Testamentul lui Petru cel Mare”, Editura Tipografia Buciumului, Iasi, 1892

* ) Am pastrat, pe cat a fost posibil, textul aparut la Iasi in 1892 si reprodus pe internet de George Cautisanu, aparand doar unele prescurtari care nu modifica sensul

http://cugiralba.wordpress.com/wp-admin/post-new.php?post_type=post

<http://teatrale.nobody.ro/> Piese de teatru radiofonic

http://teatrale.nobody.ro/lista-alfabetica-pieselor/   Lista alfabetică a pieselor

Cele mai votate piese

1. Tache, Ianke si Cadâr de Victor Ion Popa *(208)*<http://teatrale.nobody.ro/2010/03/30/tache-ianke-si-cadar-de-victor-ion-popa/>

2. Mihail Sebastian – Steaua fara nume *(181)*<http://teatrale.nobody.ro/2010/06/21/mihail-sebastian-steaua-fara-nume/>

3. D’ale lui Păcală de Tudor Mușatescu *(125)*<http://teatrale.nobody.ro/2011/06/09/tudor-musatescu-dale-lui-pacala/>

4. Tanța si Costel de Ion Băieșu *(119)*<http://teatrale.nobody.ro/2011/03/29/ion-baiesu-tanta-si-costel-2/>

5. Liftul de Dumitru Solomon *(111)*<http://teatrale.nobody.ro/2011/03/09/liftul-de-dumitru-solomon/>

6. Peripetiile bravului soldat Svejk de Jaroslav Hasek *(107)*<http://teatrale.nobody.ro/2010/09/23/peripetiile-bravului-soldat-svejk-de-jaroslav-hasek-2/>

7. Tudor Musatescu – Cheful suprem *(101)*<http://teatrale.nobody.ro/2010/06/01/tudor-musatescu-cheful-suprem/>

8. Mușcata din fereastră de Victor Ion Popa *(101)*<http://teatrale.nobody.ro/2011/06/30/muscata-din-fereastra-de-victor-ion-popa/>

9. Analfabetul de Branislav Nušić *(96)*<http://teatrale.nobody.ro/2011/04/17/branislav-nusic-analfabetul/>

10. Moftangii de I. L. Caragiale *(95)*<http://teatrale.nobody.ro/2011/03/15/rromanul-rromanca-de-i-l-caragiale/>

11. La Medeleni de Ionel Teodoreanu *(91)*<http://teatrale.nobody.ro/2011/04/05/la-medeleni-de-ionel-teodoreanu/>

12. Vă place Brahms? de Françoise Sagan *(85)*<http://teatrale.nobody.ro/2011/07/10/va-place-brahms-de-francoise-sagan/>

13. Iata femeia pe care o iubesc de Camil Petrescu *(81)*<http://teatrale.nobody.ro/2011/06/03/camil-petrescu-iata-femeia-pe-care-iubesc/>   1

4. Bădăranii de Carlo Goldoni *(78)*<http://teatrale.nobody.ro/2011/03/11/badaranii-de-carlo-goldoni/>

15. Egoistul de Francoise Dorin *(78)*<http://teatrale.nobody.ro/2011/05/17/francoise-dorin-egoistul/>

16. C.F.R de I. L. Caragiale *(77)*<http://teatrale.nobody.ro/2010/11/17/c-f-r-de-i-l-caragiale/>

17. Veciniada de Ion Băieșu *(74)*<http://teatrale.nobody.ro/2010/11/27/veciniada-de-ion-baiesu/>

18. O inspecție la 1936 de I. Valjan *(67)*<http://teatrale.nobody.ro/2011/08/02/inspectie/>

19. Ionel Teodoreanu – In casa bunicilor *(66)*<http://teatrale.nobody.ro/2010/04/29/ionel-teodoreanu-in-casa-bunicilor/>

20. Omul care a văzut moartea de Victor Eftimiu *(66)*<http://teatrale.nobody.ro/2011/07/13/omul-care-vazut-moartea-de-victor-eftimiu/

Titluri

1001 nopti <http://teatrale.nobody.ro/tag/1001-nopti/>

Agatha Christie<http://teatrale.nobody.ro/tag/agatha-christie/>

Al. O. Teodoreanu <http://teatrale.nobody.ro/tag/al-o-teodoreanu/>

Albert Camus<http://teatrale.nobody.ro/tag/albert-camus/>

Alejandro Casona <http://teatrale.nobody.ro/tag/alejandro-casona/>

Alexandre Dumas<http://teatrale.nobody.ro/tag/alexandre-dumas/>

Alexandru Kirițescu <http://teatrale.nobody.ro/tag/alexandru-kiri%c8%9bescu/>

Alexandr Vampilov <http://teatrale.nobody.ro/tag/alexandr-vampilov/>

Alphonse Daudet<http://teatrale.nobody.ro/tag/alphonse-daudet/>

Andersen <http://teatrale.nobody.ro/tag/andersen/>

Antoine de Saint Exupery<http://teatrale.nobody.ro/tag/antoine-de-saint-exupery/>

Anton Holban <http://teatrale.nobody.ro/tag/anton-holban/>

Anton Pann<http://teatrale.nobody.ro/tag/anton-pann/>

Arkadi Arkanov <http://teatrale.nobody.ro/tag/arkadi-arkanov/>

Arthur Miller<http://teatrale.nobody.ro/tag/arthur-miller/>

Aurel Baranga <http://teatrale.nobody.ro/tag/aurel-baranga/>

Balzac<http://teatrale.nobody.ro/tag/balzac/>

Branislav Nušić <http://teatrale.nobody.ro/tag/branislav-nusic/>

Brian Clark<http://teatrale.nobody.ro/tag/brian-clark/>

Brătescu Voineşti <http://teatrale.nobody.ro/tag/bratescu-voinesti/>

Buchner<http://teatrale.nobody.ro/tag/buchner/>

Bulat Okudjava <http://teatrale.nobody.ro/tag/bulat-okudjava/>

Camil Petrescu<http://teatrale.nobody.ro/tag/camil-petrescu/>

Camus <http://teatrale.nobody.ro/tag/camus/>

Carlo Collodi<http://teatrale.nobody.ro/tag/carlo-collodi/>

Carlo Goldoni <http://teatrale.nobody.ro/tag/carlo-goldoni/>

Carlo Gozzi<http://teatrale.nobody.ro/tag/carlo-gozzi/>

casting <http://teatrale.nobody.ro/tag/casting/>

Cehov<http://teatrale.nobody.ro/tag/cehov/>

Cervantes <http://teatrale.nobody.ro/tag/cervantes/>

Cezar Petrescu<http://teatrale.nobody.ro/tag/cezar-petrescu/>

Charles Charras <http://teatrale.nobody.ro/tag/charles-charras/>

Charles Dickens<http://teatrale.nobody.ro/tag/charles-dickens/>

Charlotte Bronte <http://teatrale.nobody.ro/tag/charlotte-bronte/>

Choderlos de Laclos<http://teatrale.nobody.ro/tag/choderlos-de-laclos/>

Constantin Negruzzi <http://teatrale.nobody.ro/tag/constantin-negruzzi/>

Costache Caragiale <http://teatrale.nobody.ro/tag/costache-caragiale/>

D. D. Patrascanu <http://teatrale.nobody.ro/tag/patrascanu/>

Dan Botta<http://teatrale.nobody.ro/tag/dan-botta/>

Delavrancea <http://teatrale.nobody.ro/tag/delavrancea/>

Denis Diderot<http://teatrale.nobody.ro/tag/denis-diderot/>

Dino Buzzati <http://teatrale.nobody.ro/tag/dino-buzzati/>

Dostoievski<http://teatrale.nobody.ro/tag/dostoievski/>

Duiliu Zamfirescu <http://teatrale.nobody.ro/tag/duiliu-zamfirescu/>

Dumitru Solomon <http://teatrale.nobody.ro/tag/dumitru-solomon/>

Edmondo de Amicis<http://teatrale.nobody.ro/tag/edmondo-de-amicis/>

Edmond Rostand <http://teatrale.nobody.ro/tag/edmond-rostand/>

Edward Albee<http://teatrale.nobody.ro/tag/edward-albee/>

Eminescu <http://teatrale.nobody.ro/tag/eminescu/>

Eugene Ionescu<http://teatrale.nobody.ro/tag/ionescu/>

existentialism <http://teatrale.nobody.ro/tag/existentialism/>

Federico García Lorca <http://teatrale.nobody.ro/tag/federico-garcia-lorca/>

Francoise Dorin <http://teatrale.nobody.ro/tag/francoise-dorin/>

Françoise Sagan<http://teatrale.nobody.ro/tag/francoise-sagan/>

G. Calinescu <http://teatrale.nobody.ro/tag/g-calinescu/>

G. M. Zamfirescu<http://teatrale.nobody.ro/tag/g-m-zamfirescu/>

Gala Galaction <http://teatrale.nobody.ro/tag/gala-galaction/>

Garabet Ibraileanu<http://teatrale.nobody.ro/tag/garabet-ibraileanu/>

Gellu Naum <http://teatrale.nobody.ro/tag/gellu-naum/>

Gheorghe Ciprian<http://teatrale.nobody.ro/tag/gheorghe-ciprian/>

Gianni Rodari <http://teatrale.nobody.ro/tag/gianni-rodari/>

Gib Mihaescu<http://teatrale.nobody.ro/tag/gib-mihaescu/>

Gogol <http://teatrale.nobody.ro/tag/gogol/>

Goncearov<http://teatrale.nobody.ro/tag/goncearov/>

Harriet Beecher Stowe <http://teatrale.nobody.ro/tag/harriet-beecher-stowe/>

Hector Malot <http://teatrale.nobody.ro/tag/hector-malot/>

I. L. Caragiale<http://teatrale.nobody.ro/tag/i-l-caragiale/>

I. Valjan <http://teatrale.nobody.ro/tag/i-valjan/>

Ibsen<http://teatrale.nobody.ro/tag/ibsen/>

Ilf si Petrov <http://teatrale.nobody.ro/tag/ilf-si-petrov/>

Ioan Groșan<http://teatrale.nobody.ro/tag/ioan-gro%c8%99an/>

Ion A. Bassarabescu <http://teatrale.nobody.ro/tag/ion-a-bassarabescu/>

Ion Băieșu <http://teatrale.nobody.ro/tag/ion-baie%c8%99u/>

Ionel Teodoreanu<http://teatrale.nobody.ro/tag/ionel-teodoreanu/>

J. D. Salinger <http://teatrale.nobody.ro/tag/salinger/>

Jaroslav Hasek<http://teatrale.nobody.ro/tag/jaroslav-hasek/>

Jean Anoulih <http://teatrale.nobody.ro/tag/anoulih/>

Jean Bart<http://teatrale.nobody.ro/tag/jean-bart/>

Jean Cocteau <http://teatrale.nobody.ro/tag/jean-cocteau/>

Jean de Beer<http://teatrale.nobody.ro/tag/jean-de-beer/>

John Osborne <http://teatrale.nobody.ro/tag/john-osborne/>

Kafka<http://teatrale.nobody.ro/tag/kafka/>

Karl Wittinger <http://teatrale.nobody.ro/tag/karl-wittinger/>

Karol Wojtyla<http://teatrale.nobody.ro/tag/karol-wojtyla/>

Kincses Elmer <http://teatrale.nobody.ro/tag/kincses-elmer/>

Leonid Andreev<http://teatrale.nobody.ro/tag/leonid-andreev/>

Lermontov <http://teatrale.nobody.ro/tag/lermontov/>

Lewis Caroll<http://teatrale.nobody.ro/tag/lewis-caroll/>

Liviu Rebreanu <http://teatrale.nobody.ro/tag/liviu-rebreanu/>

Lope de Vega<http://teatrale.nobody.ro/tag/lope-de-vega/>

Lucian Blaga <http://teatrale.nobody.ro/tag/lucian-blaga/>

Marcel Pagnol<http://teatrale.nobody.ro/tag/marcel-pagnol/>

Marin Sorescu <http://teatrale.nobody.ro/tag/marin-sorescu/>

Marivaux<http://teatrale.nobody.ro/tag/marivaux/>

Matei Millo <http://teatrale.nobody.ro/tag/matei-millo/>

Mateiu Caragiale<http://teatrale.nobody.ro/tag/mateiu-caragiale/>

Max Frisch <http://teatrale.nobody.ro/tag/max-frisch/>

Maxim Gorki<http://teatrale.nobody.ro/tag/maxim-gorki/>

Mihail Bulgakov <http://teatrale.nobody.ro/tag/mihail-bulgakov/>

Mihail Kogalniceanu <http://teatrale.nobody.ro/tag/mihail-kogalniceanu/

Mihail Sebastian <http://teatrale.nobody.ro/tag/mihail-sebastian/>

Mihail Sorbul<http://teatrale.nobody.ro/tag/mihail-sorbul/>

Mile Poposki <http://teatrale.nobody.ro/tag/mile-poposki/>

Mircea Cărtărescu<http://teatrale.nobody.ro/tag/mircea-cartarescu/>

Mircea Eliade <http://teatrale.nobody.ro/tag/eliade/>

Mircea Stefanescu<http://teatrale.nobody.ro/tag/mircea-stefanescu/>

Molière <http://teatrale.nobody.ro/tag/moliere/>

Mrozek<http://teatrale.nobody.ro/tag/mrozek/>

Oscar Wilde <http://teatrale.nobody.ro/tag/oscar-wilde/>

Ostrovski<http://teatrale.nobody.ro/tag/ostrovski/>

Panait Istrati <http://teatrale.nobody.ro/tag/panait-istrati/>

Paul Zindel<http://teatrale.nobody.ro/tag/paul-zindel/>

Peter Shaffer <http://teatrale.nobody.ro/tag/peter-shaffer/>

Pirandello<http://teatrale.nobody.ro/tag/pirandello/>

premii <http://teatrale.nobody.ro/tag/premii/>

Puskin<http://teatrale.nobody.ro/tag/puskin/>

Radu Andrei Hora <http://teatrale.nobody.ro/tag/radu-andrei-hora/>

Radu Stanca<http://teatrale.nobody.ro/tag/radu-stanca/>

Radzinski <http://teatrale.nobody.ro/tag/radzinski/>

Razumovskaia<http://teatrale.nobody.ro/tag/razumovskaia/>

Sadoveanu <http://teatrale.nobody.ro/tag/sadoveanu/>

Schiller<http://teatrale.nobody.ro/tag/schiller/>

Scott Fitzgerald <http://teatrale.nobody.ro/tag/scott-fitzgerald/>

Shakespeare<http://teatrale.nobody.ro/tag/shakespeare/>

Shaw <http://teatrale.nobody.ro/tag/shaw/>

Sheridan<http://teatrale.nobody.ro/tag/sheridan/>

Slavici <http://teatrale.nobody.ro/tag/slavici/>

Steinbeck<http://teatrale.nobody.ro/tag/steinbeck/>

Stendhal <http://teatrale.nobody.ro/tag/stendhal/>

streaming<http://teatrale.nobody.ro/tag/streaming/>

Suhovo Kobalin <http://teatrale.nobody.ro/tag/suhovo-kobalin/>

teaser<http://teatrale.nobody.ro/tag/teaser/>

teatru absurd <http://teatrale.nobody.ro/tag/teatru-absurd/>

teatru filosofic<http://teatrale.nobody.ro/tag/teatru-filosofic/>

teatru poetic <http://teatrale.nobody.ro/tag/teatru-poetic/>

teatru politist<http://teatrale.nobody.ro/tag/teatru-politist/>

Tennessee Williams <http://teatrale.nobody.ro/tag/tennessee-williams/>

Teodor Mazilu<http://teatrale.nobody.ro/tag/teodor-mazilu/>

Tolstoi <http://teatrale.nobody.ro/tag/tolstoi/>

Tudor Musatescu<http://teatrale.nobody.ro/tag/tudor-musatescu/>

Tudor Teodorescu Braniște<http://teatrale.nobody.ro/tag/tudor-teodorescu-brani%c8%99te/>

Turgheniev <http://teatrale.nobody.ro/tag/turgheniev/>

uniter<http://teatrale.nobody.ro/tag/uniter/>

Urmuz <http://teatrale.nobody.ro/tag/urmuz/>

Vasile Alecsandri<http://teatrale.nobody.ro/tag/alecsandri/>

Vasili Șukșin <http://teatrale.nobody.ro/tag/vasili-%c8%99uk%c8%99in/>

Victor Eftimiu <http://teatrale.nobody.ro/tag/eftimiu/>

Victor Hugo<http://teatrale.nobody.ro/tag/victor-hugo/>

Victor Ion Popa <http://teatrale.nobody.ro/tag/victor-ion-popa/>

Vlahuță<http://teatrale.nobody.ro/tag/vlahu%c8%9ba/>

Václav Havel <http://teatrale.nobody.ro/tag/vaclav-havel/>

Wilhelm Hauff<http://teatrale.nobody.ro/tag/wilhelm-hauff/>

William Gibson <http://teatrale.nobody.ro/tag/william-gibson/>

Willy Russel<http://teatrale.nobody.ro/tag/willy-russel/>

Witold Gombrowicz <http://teatrale.nobody.ro/tag/witold-gombrowicz/>