Arhiva

Politica interna si internationala

NOTA DE CONSTATARE

CONSTATĂM URMĂTOARELE:
La 11.04.1991, Băsescu Traian, împreună cu învinuitul Marinescu Călin Dragomir, la acea vreme director la C.N.M. „PETROMIN” S.A. Constanta, s-au deplasat în Norvegia, la Oslo, unde au semnat o scrisoare de intentie cu Departamentul „KLAVENESS CHARTERING” din cadrul Companiei „TORVALD KLAVENESS GROUP”. Din continutul acesteia rezultă că C.N.M. „PETROMIN” S.A. si „KLAVENESS CHARTERING” vor constitui o companie mixtă denumită PETROKLAV, lucru realizat, de altfel, la 14.05.1991. Obiectul de activitate al acestei companii mixte era retehnologizarea si operarea vrachierelor românesti, managementul tehnic al acestora efectuîndu-se de la sediul din Oslo, compania urmînd să fie înmatriculată în afara României. În toate documentele semnate, inclusiv în sedinta Consiliului Împuternicitilor Statului (C.I.S. – din componenta căruia făceau parte învinuitii: Drăgan Gheorghe, Cărbunaru Ion, Ivascu Constantin, Bune Alexandru, Sufragiu Mariana, Lupu Marin si Pistolea Vasile), se mentionează că functionarea acestei societăti mixte se va face cu aprobarea Guvernului României, lucru nerealizat. Totusi, compania mixtă a functionat în perioada 14.05.1991, pînă la 20.07.1992, sub denumirea „PETROKLAV” Inc., avînd sediul în Bahamas, actionari fiind 50% C.N.M. „PETROMIN” S.A. si 50% „KLAVENESS CHARTERING”, avînd în management navele Balota, Băneasa, Barbosi, Comănesti, Cărbunesti. Compania mixtă a deschis contul bancar la Sucursala „CITY BANK” din Londra. La data de 14.05.1991, între C.N.M. „PETROMIN” S.A. si „KLAVENESS CHARTERING” se întocmeste un adendum la contractul de societate mixtă, prin care firma norvegiana îsi transferă actiunile unui alt departament din grupul „TORVALD KLAVENESS”, denumit „TORVALD KLAVENESS SHIPPING”. Administrarea companiei „PETROKLAV” Inc. se făcea de Toanchină Virgil, Băsescu Traian – din partea română, si 2 directori din partea norvegiană. Componenta directorilor părtii române a fost propusă de C.I.S. si aprobată la 26.07.1991 de Băsescu Traian, la acea vreme ministrul Transporturilor. Comitetul Director al firmei „PETROKLAV” Inc. din Bahamas s-a întîlnit, în ianuarie 1992, la Ambasada Norvegiană de la Bucuresti, si în iunie 1992, la Oslo, întîlnire la care au participat 2 directori de la „KLAVENESS”, Marinescu Călin Dragomir de la C.N.M. „PETROMIN” S.A., Toanchină Virgil si Băsescu Traian din partea „PETROKLAV” lnc., hotărînd cu aceste ocazii înfiintarea unei companii holding „PETROMIN OVERSEAS” Inc., cu sediul în Liberia, si a 15 companii subsidiare, cu acelasi sediu, detinătoare de unică navă. De asemenea, s-a mai hotărît înfiintarea companiei „PETROKLAV MANAGEMENT” Inc. Liberia, actiunile acestei companii fiind la purtător. Fiecare din cele 15 subsidiare vor încheia contracte de management cu „PETROMIN OVERSEAS” Inc. „PETROMIN OVERSEAS” Inc. va încheia un singur contract de management care să cuprindă cele 15 nave, cu „PETROKLAV MANAGEMENT”, iar acesta v-a încheia un contract de management, în termenii Back tack cu „TARVALD KLAVENESS & Co A/S”. Se observă că activitatea societătii mixte din Bahamas s-a mutat în Liberia. Acest lucru este probat cu NOTA întocmită de fostul director general al C.N.M. „PETROMIN” S.A Constanta, Marinescu Călin Dragomir, adresată Ministrului Transporturilor, Paul Teodoru, la 11.02.1993, în care se mentionează următoarele: în acest sens, prin hotărîrea Consiliului de Administratie din 20.04.1991, precum si a hotărîrii Consiliului Împuternicitilor Statului din 25.04.1991, s-a decis ca nava 22 Decembrie 1989 să facă parte din grupul de nave aflate în contract de management cu „KLAVENESS” Oslo (cu această firmă C.N.M. „PETROMIN” SA Constanta a încheiat un contract de companie mixtă „PETROKLAV MANAGEMENT” Inc., înregistrată în Liberia, avînd ca obiect de activitate managementul în comun al unui număr de 16 nave si perfectionarea personalului C.N.M. „PETROMIN” S.A Constanta, conform standardelor occidentale. Referitor la situatia celor 15 nave, din cercetările efectuate pînă în prezent, a rezultat că la data de 24.05.1992, C.I.S. din C.N.M. „PETROMIN” S.A Constanta a hotărît înfiintarea unei companii holding, cu numele de „PETROMIN OVERSEAS” Inc. (P.O.I), cu sediul în Monrovia – Liberia, care la rîndu-i a înfiintat 15 companii, proprietare de unică navă, cu acelasi sediu, urmînd ca navele Comănesti, Cărbunesti, Bărbosi, Băneasa si Balota să poarte pavilion liberian, iar navele Breaza, Bicaz, Callatis, Bârlad, Baia de Cris, Baia de Aramă, Bujoreni, Bobâlna, Borzesti si 22 Decembrie 1989 (aflat în constructie în Santierul Naval Constanta la acea vreme si dată în folosintă în 1993), să poarte pavilion românesc. În acest sens, ministrul Transporturilor Băsescu Traian a emis Ordinele cu nr. 418 si 457/1992, prin care aproba schimbarea de pavilion. Schimbarea de pavilion a unei nave presupune înfiintarea unei companii în tara unde se intentionează înmatricularea navei si transferul acesteia în proprietatea companiei respective. Transferul proprietătii unei nave conform legislatiei maritime internationale se face prin: vînzare-donatie, avînd loc totodată radierea navei din registrele căpităniei. Mai există o situatie cunoscută sub numele de bare-boat, charter registration, unde pe baza unui contract de bare-boat se suspendă pavilionul navei pe perioada derulării acestui contract (care este de circa 2 ani cu drept de prelungire) în tara armatorului (proprietarului). În acelasi timp, navlositorul poate înmatricula nava în alt stat si arbora pavilionul acelui stat. După terminarea contractului, nava revine la proprietarul originar si arborează pavilionul initial. Din cercetările efectuate s-a stabilit că un număr de 6 nave au fost radiate din registrul matricol al Căpităniei Zonale Constanta, mentionîndu-se contractul de bare-boat, care în realitate nu există, iar celelalte 9 nave au fost vîndute pe un dolar, avînd la bază documentul bill of sale (nota de vînzare). Aceste ordine le apreciem ca ilegale, întrucît era necesară o Hotărîre de Guvern, conform Decretului nr. 443/1972. Aprobarea ministrului Transporturilor ca l0 nave să poarte pavilion românesc, desi proprietarii erau companiile liberiene este nelegală, încălcînd flagrant prevederile Decretului nr. 443/1972. Totodată, C.I.S. a hotărît vînzarea celor 15 nave de la C.N.M. „PETROMIN“ S.A. Constanta la cele 15 companii proprietare de unică navă (denumite „Comănesti Incorporated”, „Cărbunesti Inc.”…), precum si punerea de ipoteci pe 4 nave (Comănesti, Cărbunesti, Barbosi si Băneasa) pentru a garanta un împrumut de 45 milioane USD de la „CHISTIANIA BANK” Oslo, către „PETROMIN OVERSEAS” Inc. În acest sens, s-a încheiat procesul verbal cu nr. 14/24.05.1992 si s-a emis hotărîrea C.I.S. din aceeasi dată. Se observă însă că această hotărîre nu a fost publicată în extras, în Monitorul Oficial, conform art. 89 din Legea 31/1990 si, în mod normal, nu ar fi trebuit executată. Obligatia publicării cădea în sarcina directorului Lupu Marin (care din informatiile noastre se află în prezent la Oslo, posibil în Scotia, Marea Britanie). Totusi, hotărîrea C.I.S. a fost pusă, în aplicare, companiile au fost create, iar navele au fost transferate către acestea prin documente Bill of Sale la pretul de 1 USD, ulterior „PETROMIN OVERSEAS” Inc. luîndu-si creditul de 45 milioane USD. În ceea ce priveste vînzarea navelor, practica internatională maritimă prevede următoarele: * la Copenhaga, în anul 1905, a luat fiintă „Baltic and International Maritime Conferance” (B.I.N.C.O.) – Conferinta Maritimă Baltică si Internatională, organ consultativ international cu caracter permanent neguvernamental. Este format din reprezentanti ai armatelor si asociatilor de armatori, ai brokerilor si cluburilor de navlu si contrastalii, precum si ai cluburilor P & I (Protection and Indemnity) indiferent de nationalitate. Atributiile conferintei sînt: * formulează diverse tipuri de contracte C/P (Charter Party), de vînzări de nave, conosamente si alte documente ce intervin în transporturile maritime, prin conferinte sau aranjamente directe cu navlositorii, încărcătorii, primitorii, armatorii si comerciantii, în general, sau cu organizatii reprezentînd asemenea persoane; * emite astfel de documente tipizate. Astfel, această conferintă, în anul 1956, a adoptat forma tipizată a contractului de vînzări de nave, codificate „sale form”, care a fost revizuit în anii 1966, 1983, 1986, 1987, 1993, si care se numeste „Memorandum of Agreement”. În acest contract, la articolul 8, „Documentation”, se prevede că, în schimbul plătii, vînzătorii vor furniza cumpărătorului bill of sale, precum si alte documente. Deci, emiterea de către C.N.M. „PETROMIN” S.A. Constanta a bill of sale, fără contractul de vînzare, este ilegală, iar transferul navelor s-a făcut prin vînzarea la pretul de 1 dolar. Conform statutului de functionare al C.N.M. „PETROMIN” S.A Constanta, aprobat prin H.G. nr. 19/1991, C.I.S. exercita atributiile Adunării Generale a Actionarilor la C.N.M. „PETROMIN” S.A Constanta, unde statul era actionar unic. Din studierea atributiilor prevăzute în statut rezultă că C.I.S. nu avea în competentă să hotărască asocierea cu alte persoane juridice sau fizice, din tară sau străinătate, crearea de societăti în străinătate. Aceste atributii au fost introduse printr-un Regulament de functionare al C.I.S. care a fost redactat în cadrul Ministerului Transporturilor în luna ianuarie 1991 si aprobat ulterior, în C.I.S. În acest sens, subsecretarul de Stat pentru Transporturi Navale, Băsescu Traian a emis Ordinul cu nr. 1349/31.01.1991, în care se prevede, la punctul 2, ca C.I.S. să-si desfăsoare activitatea în baza atributiilor din Regulament. Se observă că punctul 2 din acest ordin încalcă art. 212 din Legea 31/1990, conform căruia atributiile C.I.S. sînt cele din statut. Din relatiile primite de la Ministerul Lucrărilor Publice si al Amenajării Teritoriului a rezultat că acest Ordin nu este arhivat la directia de specialitate din minister si nu se regăseste în registrul ce cuprinde asemenea ordine.
Organ de Politie
1. Chestor Mihail Bogdan
2. Subcomisar Mihai Toporan
3 Agent sef de Politie Mihăilă Gunache
MFP-DGICF CNM PETROMIN SA
301.034/17.05.2002 730/17.05.2002

NOTA DE CONSTATARE
Incheiata azi 17 mai.2002
La sediul CNM PETROMIN SA Constanta
Subsemnatul ILIE TRAIAN, consilier in cadrul Directiei Generale de Indrumare si Control Fiscal din Ministerul Finantelor Publice, am efectuat in baza Legii 30/1991 si a delegatiei nr.17, in perioada 10-14.dec.2001 si 14.ian.2002- 17.mai.2002, verificarea modului de transferare a proprietatii urmatoarelor nave : Carbunesti, Barbosi, Bobilna, Borzesti, Baneasa, Comanesti, Baia de Cris, Baia de Arama, Bujoreni, Bicaz, Callatis, Birlad, Balota, Breaza, 22 Decembrie si Bacesti, din patrimoniul CNM Petromin SA Constanta, catre alte persoane juridice romane si straine, in conformitate cu cele solicitate de IGP – Directia Politiei Economico – Financiara prin scrisoarea nr.150.177 din 2001.
Controlul documentelor a fost efectuat la sediul CNM Petromin SA, situat in incinta Port –Constanta, Poarta nr.2.

Pe timpul verificarilor societatea a fost reprezentata de:
Dl. STREAJA LAURENTIU – Director General si
D-na STEFANESCU MARIA- Director Economic
Din analiza documentelor puse la dispozitia organului de control, au rezultat urmatoarele constatari: La data de 24.05.1992 a avut loc Sedinta Consiliului Imputernicitilor Statului (CIS), compus din d-nul Carbunaru I. Presedinte, d-na Sufragiu M.-Secretar si d-nii Marinescu C, Ivascu C, Bunea A, Zamfir N, Lupu M, Dragan Ghe, Cucu Z, Dobre S si Pistolea V -membrii, de la SC Petromin SA Constanta, societate cu capital integral de stat, cind reprezentantii societatii prin persoana Dlui V.Toanchina solicita adoptarea unei Hotariri CIS care sa prevada:
-infiintarea unei companii holding in LIBERIA, precum si a 15 companii subsidiare de unica nava, care vor cuprinde navele : Comanesti, Carbunesti, Barbosi, Baneasa si Balota sub pavilion liberian, iar navele Breaza, Bicaz, Callatis, Birlad, Baia de Cris, Baia de Arama, Bujoreni, Bobilna, Borzesti si 22 Decembrie sub pavilion Romanesc,
-vinzarea acestor 15 nave catre societatiile de unica nava ce se vor infiinta in Liberia ca parte a holdingului,
-punerea ipotecilor pe 5 nave si anume: Comanesti, Carbunesti, Balota, Barbosi si Baneasa pentru garantarea unui imprumut de 45 mil.USD, asa cum rezulta din Procesul verbal nr.14 incheiat la data de 24.05.1992 (anexa 1) Solicitarea reprezentantilor Petromin SA adresata CIS, s-a materializat prin emiterea Hotaririi nr.17 a CIS, din aceasi data (anexa 2).
Hotarirea CIS impreuna cu documentatia privind cooperarea dintre Petromin SA si firma norvegiana TORVALD KLAVENESS in vederea obtinerii unui credit necesar pentru finantarea repararii si retehnologizarii unui numar de 15 mineraliere de mare capacitate, a stat la baza intocmirii Notei de fundamentare a Ministerului Transporturilor semnata de Dl Bunea Alexandru, asa cum a fost stabilit de organul de urmarire penala.
Aceste documente au fost inaintate la data de 11.08.1992, prin scrisoarea nr. 150 sub semnatura Secretarului de Stat Dl. Calin Marinescu la Ministerul Economiei si Finantelor pentru analiza si avizare (in conformitate cu prevederile art.28 lit.b din Decretul 52/1975 privind participarea unitatiilor economice romane la societati mixte in strainatate) – anexa 3.
Decretul 52/1975 a fost abrogat prin Legea nr.7 din 08.01.1998.
Fata de cele mentionate in Nota de fundamentare Mnisterul Economiei si Finantelor urma sa acorde avizul pentru eficienta financiar-valutare a infiintarii in Liberia a companiei Petromin Overseas Inc. care va fi proprietara unui numar de 15 companii subsidiare, proprietare de o singura nava si care vor devenii armatorii navelor respective prin trecerea lor din proprietatea Petromin SA la companiile subsidiare.
Tot in conformitate cu cele mentionate in Nota Ministerului Transporturilor, in Liberia urma sa se infiinteze si compania PETROKLAV MANAGEMENT cu actiuni la purtator detinute de Petromin SA impreuna cu firma norvegiana Torvald Klaveness Group care urma sa asigure operarea celor 15 nave.
Retehnologizarea si repararea acestor nave se suporta dintr-un imprumut de 45 mil.USD ce urma sa fie acordat de Cristiania Bank, banca prin care trebuia sa se deruleze si toate operatiunile financiare din operarea navelor.
Pentru obtinerea imprumutului, banca solicita garantii de 200%, ce urma sa se realizeze prin ipotecarea in favoarea bancii a 4 sau 5 nave si a 11 nave cu titlu de garantii suplimentare.
Solicitarea bancilor finantatoare pentru garantii suplimentare (colaterale) pentru cele 11 nave nu a fost prezentata in nota de fundamentare a Ministerului Transporturilor transmisa spre avizare la Ministerul Finantelor si nici nu a fost adusa la cunostinta C.I.S. din data de 24.05.1992, cind a fost prezentata de conducerea executiva a CNM Petromin a notei privind infiintarea in Liberia a holdingului cu cele 15 companii subsidiare de unica nava.
De altfel Ministerul Economiei si Finantelor in urma analizei notei a apreciat ca exagerata punerea ipotecilor pe 5 nave fara a avea cunostiinta si de garantiile colaterale solicitate de bancile finantatoare.
Din Nota de fundamentare rezulta ca derularea acestor etape va conduce la obtinerea de catre Petromin SA, a unui beneficiu de 23,5 mil. USD in conditiile in care raminea proprietara tuturor navelor beneficia de toate veniturile realizate din exploatarea acestora, platind firmei Torvald Klaveness numai taxele de management.
Analizind toate aceste documente reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor din Directia Participatiilor Statului si Gestiunii Capitalului de Stat comunica Ministerului Transporturilor ( prin scrisoarea nr.72988 din 14.10.1992) – anexa 4, avizul favorabil, cu unele observatii si propuneri privind :
- neconcordanta intre Hotarirea CIS de vinzare a celor 15 nave si precizarea din Nota de fundamentare referitor la raminerea in proprietatea Petromin SA a tuturor navelor fapt pentru care se propunea ca, in documentele ce se vor incheia cu partenerul norvegian sa se prevada in mod expres ca cele 15 nave ramin proprietatea integrala a Petromin
- reducerea valorii garantiei pentru credit sub 200% apreciata ca exagerata si,
- stabilirea de prevederi contractuale care sa permita partii romane un control riguros asupra operatiunilor financiare privind retehnologizarea si operarea navelor.
Din documentele prezentate organul de control constata lipsa aprobarii Guvernului Romaniei, prevazuta la art.13 din Decret 52/1975 pentru infiintarea societatilor mixte in strainatate .
Analizind documentele de infiintare a societatilor din Liberia pentru care se solicita avizul Ministerului Economiei si Finantelor, organul de control a constatat ca la data de 11.08.1992 (anexa 3) cind a fost intocmita si inaintata Nota de fundamentare privind oportunitatea si fezabilitatea infiintarii in Liberia a unui holding cu 15 companii subsidiare de unica nava, acestea erau deja infiintate in Liberia din data de 11 iunie 1992 (anexa 5) fara a exista avizele necesare si aprobarea Guvernului pevazuta de art.13 din Decret 52/1975.
Totodata trebuie precizat ca infiintarea de societati mixte in Liberia nu repezenta o investitie protejata in sensul celor precizate la art.7 din Decretul 52/1975, avind in vedere ca, intre Romania si Liberia nu existau incheiate conventii pentru evitarea dublei impuneri si nici acorduri privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor (anexa 6).
Mai mult, la data infiintarii Companiilor (11 iunie 1992) Liberia se afla in plin razboi civil, ambasada Romaniei la Monrovia incetindu-si activitatea in 1990 din cauza luptelor violente din aceasta tara care era si sub embargou militar, aspect confirmat de Guvernul Romanei prin H.G. 804/1992.
Datorita embargoului multi armatori utilizau registrul de inmatriculari din insulele Marshall pentru inregistrarea navelor, registru apartinind de International Registers Inc. (IRI) pentru ca astfel sa fie evitate eventualele divergente comerciale. De altfel IRI detinea si International Trust Co. din Liberia la care au fost inregistrate Companiile apartinind SC Petromin SA Constanta (anexa 5).
Totodata prin incetarea activitatii ambasadei Romaniei la Monrovia nu a mai fost posibila aplicarea prevederilor art. 22 din Decret 52/1975 unde se precizeaza ca, personalul roman din conducerea societatii mixte va informa oficiul diplomatic al Romaniei din tara de resedinta asupra activitatii si rezultatelor obtinute de societate, iar oficiile diplomatice vor acorda la rindul lor tot sprijinul necesar in vederea desfasurarii in cele mai bune conditii, a activitatii societatii.
La solicitarea organului de control reprezentantii CNM Petromin SA nu au prezentat aprobarea BNR in conformitate cu prevederile Regulamentului BNR nr.1 din 1991, ce era in vigoare la data inmatricularii societatilor in Liberia motivind inexistenta acesteia aspect confirmat si de BNR in raspunsul adresat IGP (anexa 7).
Prevederile art.16 din Decret 210/1960 fac trimitere tot la autorizarea BNR pentru actiunile detinute de societati romanesti la persoane juridice straine lipsa acestei autorizari este supusa sanctiuni conform art.17 din acelasi act normativ.
Fata de cele de mai sus si fata de obiectiunile formulate de reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor cu ocazia acordarii avizului pentru infiintarea in Liberia a holdingului si companiilor subsidiare, organul de control analizind actele de infiintare a acestor companii, a constatat urmatoarele:
Cu privire la infiintarea Companiei PETROMIN
OVERSEAS Inc. (POI)- Liberia
Compania a fost infiintata la data de 11.06.1992 (anexa 5), avind un capital de 1000 USD, format din 100 actiuni a cite 10USD/actiune detinute de CNM Petromin (anexa 8). Inregistrarea acestei companii in Liberia a facut obiectul Hotaririi nr.17 a Consiliului Imputernicitiilor Statului (CIS) intrunit in sedinta din 24.05.1992. (anexa 1 si 2)
Analizind prevederile Statutului CNM Petromin SA Constanta aprobat prin HG 19/1991 s-a constatat ca intre atributiile CIS nu figura si aprobarea infintarii de societati in strainatate ceea ce rezulta ca aceasta aprobare excede atributiunilor CIS conferite prin Statut, desi prin Regulamentul CIS, (intocmit in baza unui ordin al Subsecretarului de stat din Ministerul Transporturilor, dar modificat fata de prevederile din Statutul aprobat prin HG 19/1991) aprobat in sedinta din 01.feb.1991 se prevede la lit.i si lit.o posibilitatea acordarii acestor aprobarii, dar acestea contravin prevederilor art.17 alin.2 al Capitolului IV din Statut prin care se stipuleaza ca activitatea CIS se desfasoara numai in conformitate cu prevederile din Statut.
De altfel conform celor precizate in Statutul societatii rezulta ca CIS nu avea acordate atributii pentru vinzarea de nave, asa cum s-a aprobat in sedinta CIS din 24.mai.1992 (anexa 1 si 3a).
Modificarile aduse Regulamentului CIS au permis eludarea prevederilor Decretului 52/1975 unde se prevedea aprobarea Guvernului pentru infiintarea in straianatate a societatiilor mixte.
Asa cum s-a prezentat mai sus, infiintarea de societati mixte cu persoane juridice sau fizice straine era reglementata la data infiintarii lor de prevederile Decretului 52/1975 si era de competenta Guvernului.
Este de precizat si faptul ca la data de 11.08.1992 prin Nota de fundamentare a colaborarii cu firma norvegiana Klaveness, se avea in vedere si obtinerea unui imprumut de 45 mil. USD, dar pentru obtinerea caruia se solicita infiintarea in Liberia a holdingului POI (POS) si a companiilor subsidiare de unica nava.
Din analiza documentelor prezentate privind acordarea acestui credit organul de control constata ca contractul de imprumut a fost semnat de reprezentantii POI cu Banca finantatoare inca din data de 07.08.1992, iar prima solicitare de tragere a sumei de 18.900.000 USD este din data de 12.08.1992.
In concluzie, la data de 11.08.1992 la care Ministerul Transporturilor prin reprezentantii sai solicita avizul Ministerului Economiei si Finantelor pentru infiintarea in Liberia a unor societati pentru ca astfel sa se poata obtine imprumutul atit societatiile respective cit si creditul, erau deja infiintate si respectiv contractul de credit incheiat pentru suma de 45 mil. USD (anexa 9).
La sediul CNM Petromin SA Constanta, exista la data verificarilor si intocmirii prezentei Note de constatare Registrul holdingului POI (CORPORATE REGISTER) precum si al companiilor subsidiare.
Analizind mentiunile facute in Registrul Companiei Petromin Overseas Inc. -Liberia, organul de control a constatat ca initial societatea a fost infiintata de un rezident Liberia in calitatea sa de fondator care in conformitate cu cele precizate la lit.F din contractul de societate a subscris 1 (una) actiune din cele 100 actiuni la purtator prevazute la lit.D din contract.
La data de 11 iunie 1992, reprezentantii ambasadei Liberia la Washington D.C. au certificat semnarea contractului de societate si depunerea acestuia la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Liberia.
Conform celor prezentate la punctul I din contract se poate constata ca existenta Companiei Petromin Overseas Inc. (POI) a inceput la data de 11 iunie 1992 cind a fost facuta mentiuunea depunerii contractului de societate la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Liberia.
Inregistrarea Companiei la data de 11 iunie 1992 este confirmata si de reprezentantii International Trust Company of Liberia agentul de la New York, pentru registrul de inmatriculare al navelor (anexa 5).
Rezidentul din Liberia tot la data de 11 iunie 1992 a vindut a cesionat si a transferat catre Petromin Shipping Company toate drepturile titlurile si interesele ca persoana individuala care a subscris actiuni la capitalul companiei POI autorinzind, imputernicind si instructionind totodata trezorierul si secretarul acestei companii sa inregistreze acest transfer in registrul companiei (Corporate Register) incepind cu data de 11 iunie 1992.
Tot la data de 11 iunie 1992 fondatorii demisioneaza si decid prin vot numirea noilor directori pentru o perioada de 1 an, sau pina ce succesorii acestora, vor fi votati sau alesi.
Noii directori alesi pentru o perioada de un an au fost:
Marin Lupu
Cristina Romanescu
Mariana Musat
Dan Ionescu si
Constantin Bobes
Inainte de demisionarea fondatorilor la data de 11 iunie 1992 a fost votat si aprobat Statutul Companiei Petromin Overseas Inc. (POI)-anexa 10 ce reprezenta cadrul legal pentru conducerea Companiei si a activitatilor economice ale asesteia.
Conform notificarii din data de 30 iunie 1992 a Bordului Directorilor POI a fost convoacata prima adunare a directorilor pentru aceeasi data la ora 10 in Constanta .
La aceasta intilnire au fost stabilite si aprobate functiile pentru conducerea si coordonarea activitatilor societatii astfel:
Dl.Marin Lupu-presedinte
Dna.Cristina Romanescu-secretara
Dna.Mariana Musat-trezorier
Totodata a fost aprobata emiterea a 100 actiuni fara valoare.
Din continutul hotaririi primei intilniri a Bordului Director se constata ca nu este mentionata deschiderea unui cont bancar si numirea persoanelor cu specimen de semnatura autorizate pentru operatiunile bancare ce se vor efectua ca urmare a desfasurarii activitatiilor economice ale companiei.
Desemnarea persoanelor imputernicite sa opereze in cont, precum si deschiderea contului bancar nu a fost constatata nici in documentele si inscrisurile ulterioare existente in Registrul Societatii pina la data controlului.
De altfel conform Sectiunii 3 a Articolului 5 din Statutul Companiei (anexa 10) deschiderea unui cont bancar era necesara pentru ca trezorierul avea datoria sa depoziteze fondurile titlurile de valoare si alte efecte de valoare ale companiei intr-un cont bancar (fondurile) respectiv la o banca (titlurile si efectele de valoare).
Necesitatea deschiderii unui cont bancar rezulta si din faptul ca societatea POI urma sa beneficieze de un imprumut bancar de la Cristiania Bank-Oslo in suma de 45 mil.USD si avea sa incheie contracte de management cu cele 15 companii subsidiare de unica nava infiintate in Liberia odata cu Compania POI. si care urmau sa achite in favoarea managerului taxa de management comercial precum si alte taxe.
In Registrul Companiei se afla si notificarea din 16 iunie 1992, emisa de reprezentantii SC Petromin SA Constanta prin care se convoca la Constanta adunarea generala a actionarilor de la POI pentru aceasi data (anexa 11).
Analizind continutul Procesului verbal al Adunarii Generale a Actionarilor Companiei Petromin Overseas Inc. care a avut loc la Constanta la data de 16 iulie 1992, organul de control constata ca motiunea Comitetului Director (BOD) al Companiei POI din data de 16 iulie 1992 a fost aprobata in unanimitate (anexa 12).
Este de precizat si faptul ca, reprezentantii actionarilor aproba si numirea lui Hans Thomas Holbye din Oslo-Norvegia, ca director al Companiei POI alaturi de cei numiti anterior.
Desi in Procesul verbal se face mentiunea ca au fost aprobate cele discutate la data de 16 iulie 1992 cu ocazia sedintei actionarilor de la Compania POI se constata ca inscrisul este semnat de D-na Cristina Romanescu in calitate de secretar al Companiei POI fara a exista si semnaturile imputernicite ale actionarilor.
Analizind documentele existente in Dosarul de credit se constata ca in data de 16 iulie 1992 a avut loc o sedinta a Bordului Diectorilor de la Petromin SA (anexa 12 bis) unde aprobarile si hotaririle au fost luate de cei care au depus pe masa, cu aceasta ocazie actiunile la purtator in felul acesta hotaririle au fost luate nu de CIS in calitatea sa de reprezentant al statului proprietar al actiunilor Petomin SA ci de cei care le detineau.
Trebuie precizat ca actiunile la purtator ale Companiei POI -Liberia, nu au fost inregistrate la data dobindirii lor in evidenta financiar-contabila a Petromin SA, desi societatea a fost infiintata la data de 11.06.1992.
Discutiile privind conditiile de acordare a imprumutului de 45 mil. USD de la Cristiania Bank au figurat pe ordinea de zi a sedintei CIS Petromin din data de 19.06.1992 (anexa 12).
Conform celor mentionate in Procesul verbal al CIS-Petromin din data de 19.06.1992 (anexa 13) rezulta ca a fost pusa in discutie numirea D-lui Toanchina V. si a unui reprezentant Klaveness in Bordul Directorilor de la POI.
Referitor la conturile deschise in strainatate se face si precizarea ca avind in vedere ca nu s-a obtinut apobarea BNR se intentiona deschiderea unui cont la o banca americana cu sediul in Romania respectindu-se astfel prevederile legale in materie.
In final CIS aproba contractarea imprumutului si conditiile impuse de banca, dar sub rezerva avizarii favorabile de catre Ministerul Economiei si Finantelor.
Hotarirea nr.18 din 19.06.1992 (anexa 14) emisa in conformitate cu prevederile art.89 din legea 31/1990 nu mentioneaza luarea unei hotariri cu privire la cele discutate la pct.1 de pe ordinea de zi (anexa 12) si totodata nu figureaza depusa la Registrul Comertului, conform prevederilor legale pentru a fi opozabila tertilor, aspect confirmat prin comunicarea catre IGP, a Registrului Comertului Constanta (anexa15).
Fata de cele de mai sus rezulta ca nu se puteau pune in aplicare numirea reprezentantului Klaveness in Bordul Directorilor de la POI si nici semnarea contractului de imprumut de unul dintre imputerniciti.
Mai mult imputernicirea datata 16 iulie 1992 (anexa16) si pusa in discutia adunarii CIS din 19.06.1992 nu intruneste conditiile legale nefiind cuprinsa in Hotarirea nr.18/19.06.1992 si nu a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.
Rezulta ca aceasta imputernicire reprezenta numai acordul de vointa al semnatarului nu si al vointei actionarilor de la POI.
Intre documentele discutate si aprobate in sedinta actionarilor de la POI din data de 16.07.1992 (anexa11) se afla si proiectul de imputernicire mentionat la pct.5 din Procesul verbal al sedintei Bordului Directorilor de la POI.
Imputernicirea in limba romana a fost legalizata la data de 21 iulie 1992 la Notariatul de stat Constanta sub nr. 51918 din 23.03.1992 (anexa 16).
Traducerea in limba engleza a imputernicirii (anexa16) a fost legalizata tot la Notariatul de Stat Constanta la data 23 iulie 1992, sub nr.51919 din 27.07.1992 (anexa 17).
Prin aceasta persoanele imputernicite au capatat puteri nelimitate cu privire la, actele ce se vor semna ulterior privind imprumutul si contractele de operare si management al navelor din companiile subsidiare de unica nava infiintate in Liberia, dar nefiind mentionate in Hotarirea CIS nr.18 din 19.06.1992 nu aveau si acordul actionarilor de la POI.
Conform acestei imputerniciri Dl. Toanchina Virgil a semnat la data de 17 august 1992 in calitate de imputernicit al Petromin Overseas Inc.-Liberia un contract de imprumut (Loan Agreeament) pentru suma de 45 mil.USD, ce urma sa se acorde de un numar de banci reprezentate de Cristiania Bank-Oslo in calitate de agent al acestora (anexa18).
Pentru derularea imprumutului a fost intocmita o lista cu semnaturile autorizate (anexa19) la care sa anexat si lista cu semnatura reprezentantului Klaveness in Bordul Directorilor al POI.
Prima tragere din acest imprumut a fost efectuata la data de 12.08.1992 pentru suma de 18.900.000 USD (anexa 9).
Fata de cele de mai sus organul de control constata ca contractul de imprumut a fost semnat in baza unei imputerniciri, care nu a respectat prevederile legale de aprobare si nici nu a respectat conditia pusa de reprezentanta Ministerului Finantelor in CIS ca acesta sa se incheie numai dupa aprobarea data de reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor (anexa 13).
La data de 20 aug.1992, a avut loc modificarea contractului de societate al POI –Liberia prin care actiunile la purtator au fost schimbate in actiuni nominative.
Imprumutul initial de 45 mil.USD a fost solicitat sa fie suplimentat cu 4 mil.USD in vederea acoperirii cheltuielilor cu reparatiile la nava Bacesti, asa cum rezulta din Procesul verbal al actionarilor Companiei Petromin Overseas Inc.-Liberia (anexa 20).
Aceasta suplimentare a fost discutata in Consiliul de Administratie Petromin SA la data de 26.09.1992 unde s-a hotarit sa se solicite si aprobarea CIS (anexa21).
Conform ordinii de zi a sedintei CIS din data de 08.10.1992 a fost pusa in discutie suplimentarea imprumutului initial de 45 mil. USD cu suma de 4 mil.USD prin infiintarea unei Companii de unica nava in Liberia. (anexa 22).
Analizind documentele din Registrul Companiei Bacesti Inc. din Liberia, organul de control a constatat ca compania exista infiintata incepind cu data de 14 septembrie 1992 (anexa 23), deci anterior datei de 08.10.1992 cind a avut loc sedinta CIS in care se solicita aprobarea pentru infiintarea acestei companii.
Dupa cum s-a aratat anterior infiintarea in strainatate a unor societati de catre agenti economici romani era reglementata la acea data prin prevederile Decretului nr.52/1975.
La data de 30 octombrie 1992, a fost semnat amendamentul nr.1 la contractul de imprumut din 07.08.1992 pentru suplimentarea cu 4 mil. USD. (anexa 24)
Ultima mentiune existenta in Registrul Companiei POI se refera la imputernicirea din 20 octombrie 1992 acordata in vederea semnarii amendamentului nr.1 la contractul de imprumut din 07.08.1992.
Trebuie mentionat si faptul ca desi prin Hotarirea nr.20 a CIS din data de 08.10.1992 a fost autorizat Dl.Toanchina Virgil sa semneze documentele cu privire la suplimentarea imprumutului cu 4 mil.USD si aceasta hotarire nu figureaza depusa la Registrul Comertului pentru publicare in Monitorul Oficial in conformitate cu prevederile art.89 din legea 31/1990 pentru ca astfel sa fie opozabila tertilor, iar cele hotarite sa poata fii puse in executare.
Incepind cu anul 1993 si pina la data controlului nu mai figureaza in Registrul Companiei alte mentiuni cu privire la intilnirile Bordului Director si hotaririle luate la analiza si hotaririle luate cu privire la auditarile anuale a conturilor Companiei, la numirea si plata auditorilor la alegerea sau numirea anuala a directorilor etc. desi statutul companiei prevedea aceste obligatii care de altfel erau in masura sa respecte si cele prevazute la art.23 si 24 din Decret nr.52/1975.
Astfel incepind din anul 1992 si pina la data controlului, compania a inregistrat pierderi in suma totala de 139.861.451 USD (anexa 143 b) care conform prevederilor statutare trebuiau analizate in BOD si mentionate hotaririle luate cu acest prilej in Registrul companiei precum si informarea actionarilor despre hotaririle luate si masurile dispuse.
In anul 1994 AGA de la CNM Petromin SA a aprobat refacerea contractelor anterioare de imprumut semnate de reprezentantii POI cu Christiania Bank in suma de 49.000.000.USD prin care se urmarea reesalonarea datoriilor in suma de 44.000.000 USD cu facilitati de garantare in suma de 15.000.000 USD si cu un credit pe termen in suma de 5.000.000 USD, pe o perioada de 8 ani, dar nu mai tirziu de 31.01.2003.
Achitarea acestui nou aranjament urma sa se faca in 14 rate semestriale.
1. Cu privire la infiintarea CARBUNESTI Inc.- Liberia.
Conform datelor inscrise in Registrul Companei (Corporate Register) existent la data controlului la sediul CNM Petromin SA Compania a fost inregistrata in Liberia si functioneaza din data de 11 iunie 1992 (anexa 5) avind un capital de 1000 USD aferent a 100 actiuni a cite 10 USD fiecare emise pe numele Companiei Petromin Overseas Inc.-Liberia.(anexa 8)
La data de 30 iunie 1992 a avut loc prima intilnire a Bordului Director al Companiei cind sint alesi ca primi directori pe o perioada de un an:
Virgil Toanchina
Cristina Romanescu
Luminita Iosif
Vasile Matei
Constantin Bobes
care la rindul lor aleg pe Virgil Toanchina in functia de Presedinte, iar pe Cristina Romanescu in functia de secretar.
In cadrul acestei sedinte a fost aprobat si Statutul Companiei ce reprezenta cadrul legal de conducere si desfasurarea a activitatilor comerciale ale companiei.
Analizind mentiunile existente in Registrul Companiei se constata ca, desi in cuprinsul Sectiunii 3 a Articolului 5 din Statut se face referire la deschiderea unui cont bancar prin care urma sa se deruleze activitatea economico-financiara a Companiei, precum si nominarea persoanelor imputernicite sa opereze in cont nu exista mentiuni cu privire la contul si banca prin care se vor derula sumele obtinute din activitatile comerciale.
In sedinta din 08.iulie 1992 a Bordului Director al Companiei au fost aprobate:
-punerea unei ipoteci primare pe nava Carbunesti in favoarea bancii pentru efectuarea reparatiilor si retehnologizarilor la nava dintr-un imprumut de 45 mil.USD ce urma sa fie acordat de un sindicat bancar reprezentat de Cristiania Bank-Oslo.
-semnarea unui contract de management pentru nava Carbunesti cu Compania Petromin Overseas Inc.-Liberia.
-sa se accepte o Nota de vinzare (Bill of sale) din partea Petromin SA Constanta pentru nava Carbunesti si sa execute negocierea sa primeasca toate declaratiile de proprietate si toate documentele necesare pentru inregistrarea navei sub pavilion Liberian, dar fara a se preciza care sint aceste documente.
-toate actiunile necesare pentru inregistrarea titlului navei ca fiind proprietatea Companiei la Consulatul General al Liberiei de la Oslo.
-nominarea si numirea Dlui.Toanchina Virgil Dnei Cristina Romanesu, Dnei Luminita Iosif, Dlui Vasile Matei si Dlui Constantin Bobes, ca imputerniciti impreuna si independenti sa semneze toate documentele necesre ducerii la indeplinire a celor de mai sus, conform unei imputerniciri.
Imputernicirea a fost legalizata, sub nr. 59252 din 23.07.1992 la Notariatul de stat judetean Constanta.
Incepind cu 1993 si pina la data controlului nu mai figureaza in Registrul Companiei alte mentiuni cu privire la intilnirile Bordului Directorilor si hotaririle luate la analiza si hotaririle luate cu privire la auditarile anuale a conturilor Companiei, la numirea si plata auditorilor, la alegerea sau numirea anuala a directoriilor etc. desi statutul companiei prevedea aceste obligatii.
Astfel incepind din anul 1992 si pina la data controlului, compania a inregistrat pierderi in suma totala de 10.941.315,56 USD (anexa 143b) care conform prevederilor statutare trebuiau analizate in BOD si mentionate hotaririle luate cu acest prilej si informarea actionarilor despre hotaririle luate si masurile dispuse.
Conform documentelor puse la dispozitie de organele de politie ce au fost ridicate de la Capitania Portului Constanta, organul de control constata urmatoarele:
La data de 21 iulie 1992, Capitania Zonala a Portului Constanta prin reprezentantii sai, a inaintat la Inspectoratul de Stat al navigatiei civile documentele privind retragerea dreptului de arborare al pavilionului roman pentru nava Carbunesti in conformitate cu prevederile art.19 din Decret 443/1972 (anexa 25)
Intre documentele justificative anexate se regaseste si Ordinul Ministrului Transporturilor (OMT) nr.418 din 20.07.1992 semnat de Dl.Traian Basescu -Ministru (anexa 26) emis in temeiul HG.426/1991 (MO 132 din 16.06.1992) prin care a fost aprobat dreptul de arborare a pavilionului liberian unui numar de nave printre care si navei Carbunesti din proprietatea Petromin SA Constanta pe perioada rambursarii creditului acordat SC Petrom SA Constanta, de catre Cristiania Bank-Oslo.
Dupa cum s-a aratat anterior creditul nu a fost acordat SC Petromin SA Constanta acesta acordindu-se Companiei Petromin Overseas Inc. Liberia semnatara a contractului de credit si unde SC Petromin SA Constanta detinea 100% din actiuni .
Tot intre actele precizate ca anexate la scrisoarea Capitaniei Zonale Constanta (anexa 25) este mentionat si un contract de Bare-Boat, dar prin adresa nr.7356/2001 a Capitaniei zonale, se precizeaza ca, acest contract, nu a existat la dosarul cazier al navei (anexa 25a).
In concluzie, pentru aplicarea prevederilor Ordinului MT nr.418/1992 (anexa 26) era prevazut sa se utilizeze un contract de bare-boat, dar care in realitate nu exista.
Acest contract in forma lui “Standard” a fost emis de BIMCO si este cunoscut in practica maritima internationala sub numele de cod “BARECON 89″ si prevede in Partea V ca pe perioada derularii contractului navlositorul poate inregistra nava cu consimtamintul armatorului, sa arboreze pavilionul altui stat (Liberia in cazul de fata), iar pavilionul (roman) Statului in care armatorul isi are resedinta (CNM Petromin) se suspenda, armatorul (CNM Petromin) raminind proprietarul acesteia.
La terminarea contractului nava revine la pavilionul initial (roman), armatorul (CNM Petromin) mentinindu-si in continuare proprietatea asupra navei. (anexa 27).
In practica maritima internationala contractul de bare-boat charter se traduce prin contract de inchiriere a navei “nude” prin care armatorul detine proprietatea navei, dind posesia si controlul asupra acesteia navlositorului chirias pentru o perioada de timp, in schimbul primirii unei chirii.
Utilizarea acestui tip de contract comercial in practica maritima este putin rezervata deoarece navlositorul poate sa realizeze datorii pe piata fata de diversii furnizori de servicii ceeace poate conduce la arestarea navei de acesti creditori conform principiului prin care “datoria urmeaza nava ” si astfel armatorul va fi nevoit sa achite datoriile navlositorului pentru a nu fi arestata nava, urmind ca ulterior sa se indrepte in justitie, impotriva navlositorului pentru recuperarea datoriilor.
Cum s-a aratat mai sus Decretul 443/1972 nu continea prevederi privind, posibilitatea suspendarii pavilionului roman sau navigarea sub un pavilion dublu sau de complezenta pentru nave de nationalitate romana fapt pentru care atit Inspectoratul de Stat al navigatiei civile cit si Capitania Zonala au facut inregistrari in dosare matricole ale navelor mentionate in Ordinul MT 418/1992 prin aplicarea prevederilor art.19, privind radierea.
Astfel la data de 02.noe.1992 Inspectoratul de Stat al navigatiei civile a aprobat radierea in conformitate cu prevederile art.19 din Decret 443/72 navei Carbunesti incepind cu data 12.10.1992 (anexa 28).
Certificatul de radiere emis de Capitania Constanta confirma efectuarea radierii din registrul de inregistrare al navei proprietate a companiei Carbunesti Inc.-Liberia incepind cu data de 12.oct.1992 certificatul fiind necesar la inregistrarea navei in Liberia.
De asemenea, in dosarul de la Capitania Zonala Constanta, se regaseste si scrisoarea M 13.391 din 14 aug.1992, (anexa 29) prin care s-a solicitat Inspectoratului de Stat al Navigatiei Civile sa analizeze documentele transmise pentru transferul proprietatii navei Carbunesti de la Petromin SA Constanta catre Petromin Overseas Inc.-Liberia subunitatea Carbunesti Inc.-Liberia.
Totodata a fost solicitata si anularea Ordinului de retragere al dreptului de arborare al pavilionului roman din 23.07.1992.
Intre documentele transmise se afla si Ordinul MT nr.457 din 11.08.1992 semnat de Dl.Traian Basescu- Ministru prin care de fapt a fost acordat dreptul de arborare a pavilionului romanesc pentru o serie de nave, printre care si navei Carbunesti proprietate a unei persoane juridice straine si nu cum se precizeaza in scrisoarea Capitaniei Zonale Constanta pentru efectuarea transferului de proprietate a navei Carbunesti, de la Petromin SA catre Carbunesti Inc.-Liberia.
Inspectoratul Navigatiei Civile a aprobat transferul de proprietate incepind cu data de 12.10.1992, (anexa 30) data la care a eliberat si Certificatul de radiere in vederea inregistrarii navei in Liberia.
La data de 12 oct.1992, nava Carbunesti a fost inregistrata in Liberia, pentru armatorul Carbunesti Inc. (anexa 30a)
In registrul matricol al navei Carbunesti (anexa 31) apar mentiuni privind transferul de proprietate catre Carbunesti Inc.-Liberia precum si privind pierderea nationalitatii romane a acestei nave, dar fara a se face referire si la solicitarea de anulare a Ordinului de retragere a drepului de arborare a pavilionului roman, din data de 23.07.1992.
In concluzie: Radierea navei Carbunesti a fost facuta in baza OMT nr.418 din 1992, semnat de Dl.Traian Basescu in calitatea de Ministru si in baza unui contract de bare-boat care nu exista (anexa 25a) cu toate ca Decretul 443/1972 nu contine prevederi pentru radierea unei nave in baza unui astfel de contract si prin care de fapt nu este transferata proprietatea asupra navei.
Eliberarea Certificatului de radiere in care se preciza si faptul ca nava este libera de obligatii a fost facuta in baza documentelor prezentate mai sus si in scopul inregistrarii navei pentru a arbora pavilion Liberia.
Rezulta ca, emiterea Ordinului MT 457/11.aug.1992 semnat de Dl.Traian Basescu pentru nava Carbunesti a fost fara obiect deoarece nava a arborat pe perioada cuprinsa intre transferul proprietatii acesteia catre compania subsidiara de unica nava din Liberia si anul 2000 cind a fost vinduta catre compania Pearl Luk Shipping din Malta, exclusiv pavilionul liberian si nu roman cum este specificat in OMT 457/1992 fapt pentru care mentiunea Capitaniei din Registrul matricol al navei, facuta in baza acestui Ordin, este neconforma cu realitatea. Intre documentele existente la dosarul navei Carbunesti de la Capitania Constanta, ce au fost ridicate de organul de politie, se afla si o adresa a Ministerului Justitiei adresata Ministerului Transporturilor, domnului Ministru Traian Basescu, prin care se face referire la constituirea societatii mixte Minerva Shipping Co. SA si in care se precizeaza ca in conformitate cu prevederile art.35 din Legea 15/1990 nu este necesara aprobarea Guvernului pentru participarea la constituirea unei societati comerciale in strainatate.
Avind insa in vedere, prevederile de la art.1 din Decret 52 din 1975, unde se precizeaza ca, societatiile mixte cu sediul in strainatate pot fi infiintate “…. potrivit legislatiei tarii pe teritoriul careia societatea isi are sediul si dispozitiilor prezentului decret”, se exprima opinia ca acest act normativ, era cel care trebuia respectat la infiintarea in Liberia a companiei Petromin Overseas Inc. si a subsidiarelor acesteia.
De altfel punctul de vedere al Ministerului Justitiei nu a avut in vedere infiintarea in Liberia a acestor companii, mai ales ca pevederile legii 15/1990 (MO 98/08.aug.1990) aveau in vedere si erau aplicabile pentru infiintarea pe teritoriul Romaniei a unor societati prin asociere cu persoane fizice sau juridice straine. Prevederile art.35 din Capitolul V al legii 15/1990 privind Asocierea si libera concurenta analizate in ansamblul lor de la acest capitol si a faptului ca legea nu abroga prevederile Decretului 52/1975, conduc la exprimarea opiniei de mai sus, conform careia la infiintarea companiilor din Liberia trebuiau respectate prevederile Decretului 52/1975.
Fata de cele de mai sus rezulta ca, legea 15/1990 se aplica pe teritoriul Romaniei si nu isi poate extinde aplicabilitatea in strainatate (in speta in Liberia).
De altfel infiintarea CNM PETROMIN SA Constanta, precum si organizarea, functionarea si atributiile Consiliului Imputernicitilor Statului constituit in cadrul acestei companii au avut in vedere : art.212 din Legea 31/1990 privind societatile comerciale in care se prevede: “La societatiile pe actiuni si cele cu raspundere limitata, cu capital integral de stat, atributiile adunarii generale a actionarilor vor fi exercitate de catre un consiliu al imputernicitilor statului, alcatuit si numit in conditiile prevazute de lege pentru consiliul de administratie al regiilor autonome.
Consiliul Imputernicitilor Statului isi desfasoara activitatea in conformitate cu dispozitiile specifice prevazute in statutul aprobat la infiintare.
Consiliul de administratie al societatii, in care statul este unic actionar, se numeste in conditiile prezentei legi, cu acordul ministerului de resort.”
Prin Hotarirea Guvernului nr.19/1991 se infiinteaza CNM Petromin SA Constanta, unde se stipuleaza ca aceasta societate va functiona in conformitate cu dispozitiile legale si cu statutul societatii.
In Statutul societatii “PETROMIN” SA Constanta, in art.17 se prevede :
“In perioada in care statul este actionar unic, atributile adunarii generale a actionarilor vor fi exercitate de Consiliul Imputernicitilor Statului, alcatuit si numit potrivit legii.
Consiliul Imputernicitilor Statului isi desfasoara activitatea in conformitate cu statutul societatii.
Consiliul Imputernicitilor Statului se va desfiinta de drept, la data la care se va tine sedinta de constituire a adunarii generale a actionarilor.
In art.13 din acelasi statut se prevad atributiilor adunarii generale a actionarilor (Consiliul Imputernicitilor Statului), acestea fiind :
a) aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi, precum si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de productie;
b) alege membrii consiliului de administratie si al comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanti, le stabileste renumerarea, ii descarca de activitate si ii revoca;
c) alege directorul (directorul general) si adjunctii acestuia, le stabileste renumerarea, ii descarca de activitate si ii revoca, directorul (directorul general) si adjunctii acestuia pot fi alesi dintre membrii consiliului de administratie;
d) stabileste competentele si raspunderile consiliului de administratie si comisiei de cenzori;
e) stabileste nivelul de salarizare al personalului angajat la societate in functie de studii si munca efectiv prestata, cu respectarea limitei minime de salarizare prevazute de lege;
f) aproba si modifica programele de activitate si bugetul societatii;
g) hotareste cu privire la contractarea de imprumuturi bancare si la acordarea de garantii;
h) examineaza, aproba, sau modifica bilantul si contul de profit si pierderi, dupa analizarea rapoartelor consiliului de administratie, al comisiei de cenzori sau al expertului de gestiune, dupa caz aproba repartizarea beneficiilor intre actionari;
i) hotareste cu privire la infiintarea de sucursale, filiale, birouri, agentii, reprezentante;
j) hotareste cu privire la la marirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numarului de actiuni sau valorii nominale a acestora, precum si la cesiunea actiunilor;
k) hotareste cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum si la transformarea acestei forme juridice a societatii;
l) hotareste cu privire la comasarea, divizarea, sau dizolvarea si lichidarea societatii;
m) hotareste cu privire la executarea de reparatii capitale si realizarea de investitii noi;
n) hotareste cu privire la actionarea in justitie a membrilor consiliului de administratie, directorului general, directorului, adjunctilor acestuia si a cenzorilor, pentru paguba pricinuita societatii;
hotareste in orice alte probleme privind societatea;
Hotaririle in problemele prevazute la literele “k” si “l” vor putea fi aduse la indeplinire numai dupa aprobarea lor de catre organul care a aprobat constituirea societatii, in perioada in care statul este actionar unic.
In ceea ce priveste componenta consiliilor imputernicitilor statului, asa cum prevede art.212 din Legea 31/1990, acesasta se determina potrivit art.12 din Legea 15/1990.
Rezulta din acest din urma text de lege ca din consiliu trebuie sa faca parte si directorul general sau directorul societatii care potrivit art.98 alin 2 din Legea nr.31/1990 este si presedintele consiliului de administratie, precum si conducatorul comitetului de directie.
De asemenea dupa cum prevede art.12 din Legea 15/1990, din Consiliul Imputernicitilor statului mai fac parte si cite un reprezentant al Ministerului Comertului si Turismului, Ministerului Finantelor ministerul economic de resort precum si ingineri tehnicieni, economisti, juristi si alti specialisti din domeniul de activitate al societatii.
Numirea Consiliului Imputernicitilor Statului se face prin ordin al ministrului.
Observam ca potrivit art.212 din Legea nr.31/1990, in perioada in care statul este actionar unic la C.N.M.Petromin SA Constanta, adunarea generala a actionarilor neputandu-se constitui, atributiile acesteia sunt indeplinite de Consiliul Imputernicitilor Statului.
Rezulta ca acest consiliu va functiona numai pana la crearea conditiilor pentru constituirea adunarii generale a actionarilor are rolul atributiile acestei adunari, asa cum sunt ele prevazute in art.73 si 75 din Legea nr.31/1990, precum si de statutul societatii. In H.G. nr.250/5.04.1991 privind modificarea statutelor unor societati comerciale cu capital integral de stat in comentariul existent la sfarsitul acestei hotarari se prevede:
“Organizarea, functionarea si atributiile Consiliului imputernicitilor statului au fost stabilite prin regulament.Regulamentul transmis cu circulara nr. 69/1991 a Secretariatului General al Guvernului este redat in Indrumatorul legislativ 1991,II, ianuarie.Revenind la Ordinul nr. 1349/31.01.1991 (anexa 31A) al subsecretariatului de Stat, emis de dl. Basescu Traian, la punctul II se stipuleaza:
“Activitatea Consiliului Imputernicitilor Statului se va desfasura cu respectarea prevederilor legale in baza atributiilor din Regulament”.
Facem precizarea ca punctul 1 din Ordinul sus mentionat este in conformitate cu actele normative mentionate mai sus in sensul ca, incepand cu data de 31.01.1991 se numeste Consiliul Imputernicitilor Statului la societatea CNM Petromin S.A. Constanta.Insa in ceea ce priveste punctul 2 din ordinul respectiv, atributiile C.I.S se exercita in baza statului societatii si nu in baza unui Regulament. Aceasta clauza a fost inclusa tocmai ca prin Regulamentul respectiv sa se modifice art. 13 din statutul societatii la lit.”I” adaugandu-se cuvintele “situate in tara si in strainatate”, iar la lit “o” s-a mentionat in plus, o atributie fata de statut: “hotaraste cu privire la asocirerea cu alte persoane fizice sau juridice din tara sau strainatate”. Scopul pentru care s-a aprobat accest regulament a fost modifdicarea unor atributii sau adaugarea unora in plus fata de statut pentru a se evita obtinerea Hotararii de Guvern prevazuta de Decretul nr. 52/ 1975 privind constituirea societatilor mixte.

2.Cu privire la infiintarea Companiei BARBOSI-Inc.- Liberia.
Conform datelor inscrise in Registrul Companiei (Corporate Register) existent la data controlului la sediul CNM Petromin SA Constanta Compania a fost inregistrata in Liberia si functioneaza, din data de 11 iunie 1992 (anexa 5) avind un capital de 1000 USD format din 100 actiuni a cite 10 USD fiecare, emise pe numele Petromin Overseas Inc.-Liberia. (anexa 8)
La data de 30 iunie 1992 a avut loc alegerea primilor Directori ai Companiei, pe o perioada de un an:
Virgil Toanchina,
Cristina Romanescu,
Luminita Iosif,
Vasile Matei ,
Constantin Bobes,
care la rindul lor aleg in functia de Presedinte, pe Virgil Toanchina in functia de Secretar pe Cristina Romanescu, iar pe Luminita Iosif in functia de Trezorier. In cadrul primei sedinte a Bordului Director din 30 iunie 1992 a fost aprobat Statutul Companiei ce reprezenta cadrul legal de conducere si desfasurare a activitatii . Analizind mentiunile existente la data controlului in Registrul Companiei se constata ca desi in cuprinsul Sectiunii 3 a Articolului 5 din Statut se face referire la necesitatea deschiderii unui cont bancar prin care urma sa se deruleze rezultatele financiare ale Companiei precum si nominarea persoanelor imputernicite sa semneze in cont nu exista mentiuni cu privire la contul companiei si banca prin care se vor derula sumele aferente activitatiilor comerciale. In sedinta Directorilor din 08.iulie.1992 au fost aprobate: -punerea unei ipoteci primare pe nava Barbosi in favoarea bancii pentru efectuarea reparatiilor si modernizarilor la nava dintr-un imprumut de 45 mil.USD ce urma sa fie acordat de un sindicat bancar reprezentat de Cristiania Bank-Oslo, -semnarea unui contract de management pentru nava Barbosi, cu Compania Petromin Overseas Inc.-Liberia,
- acceptarea unei Note de vinzare (Bill of Sale) din partea CNM Petromin SA Constanta pentru nava Barbosi si sa execute, sa negocieze, sa aprobe si sa primeasca toate declaratiile de proprietate si toate documentele necesare, pentru inregistrarea navei sub pavilion Liberian, dar fara a se preciza care sint aceste documente,
-efectuarea tuturor actiuniilor necesare pentru inregistrarea titlului navei ca fiind proprietatea Companiei Barbosi Inc. la Consulatul general al Liberiei la Oslo,
-nominarea si numirea Directorilor companiei ca impreuna si independenti sa semneze toate documentele necesare ducerii la indeplinire a celor de mai sus conform unei imputerniciri.
Imputernicirea a fost legalizata sub nr.59251 din 23.07.1992 la Notariatul de Stat al judetului Constanta.
Incepind cu anul 1993 si pina la data controlului, in Registrul Companiei nu mai exista alte mentiuni cu prvire la intilnirile Bordului Director si hotaririle luate, la numirea si plata auditorilor, la auditarile anuale a conturilor Companiei si hotaririle luate, la alegerea sau numirea anuala a directorilor etc. desi statutul companiei prevedea aceste obligatii. Astfel incepind din anul 1992 si pina la data controlului, compania a inregistrat pierderi in suma totala de 14.723.901,83 USD (anexa 143b) care conform prevederilor statutare trebuiau analizate in BOD si mentionate hotaririle luate cu acest prilej si informarea actionarilor, despre hotaririle luate si masurile dispuse. Conform documentelor puse la dispozitie de organele de politie si ridicate de la Capitania Zonala Constanta, organul de control a constatat urmatoarele:
La data de 21 iulie 1992 Capitania Zonala prin reprezentantii sai a inaiantat catre Inspectoratul de Stat al navigatiei civile, documentele privind retragerea dreptului de arborare a pavilionului roman pentru nava Barbosi in conformitate cu prevederile art .19 din Decret 443/1972 (anexa 31a).
Intre documentele anexate la acesta adresa se afla si Ordinul MT nr.418 din 20.07.1992 (anexa 31b) emis in temeiul HG426/1991 (MO 132 /1992) prin care a fost aprobat dreptul de arborare a pavilionului Liberian pentru un numar de nave, printre care si nava Barbosi din proprietatea Petromin SA Constanta, pe perioada rambursarii creditului acordat SC Petrom SA Constanta de catre Cristiania Bank -Oslo.
Dupa cum s-a aratat mai sus de credit a beneficiat Compania Petromin Overseas Inc.-Liberia, semnatara a contractului de imprumut si nu SC Petromin SA Constanta, cum se prciza in Ordinul 418/1992 .
Un alt document anexat la adresa Capitaniei Zonale Constanta nr.M/11875 (anexa 31a), este si un contract de bare-boat, dar prin adresa nr.7356 /2001 a Capitaniei Zonale Constanta (anexa 25a) se precizeaza ca acest contract nu a existat la dosarul cazier al navei.
In concluzie, pentru aplicarea prevederilor Ordinului MT nr.418/1992 (anexa 26) era prevazut sa se utilizeze un contract de bare-boat care in realitate nu exista. Acest contract in forma lui “Standard” a fost emis de BIMCO si este cunoscut in practica maritima internationala sub numele de cod “BARECON 89″ si prevede in Partea V ca pe perioada derularii contractului navlositorul poate inregistra nava cu consimtamintul armatorului sa arboreze pavilionul altui stat (Liberia in cazul de fata), iar pavilionul (roman) Statului in care armatorul isi are resedinta (CNM Petromin) se suspenda, armatorul (CNM Petromin) raminind proprietarul acesteia. La terminarea contractului nava revine la pavilionul initial (roman) armatorul(CNM Petromin) mentinindu-si in continuare proprietatea asupra navei. (anexa 27). In practica maritima internationala contractul de bare-boat charter se traduce prin contract de inchiriere a navei “nude”, prin care armatorul detine proprietatea navei dind posesia si controlul asupra acesteia navlositorului chirias pentru o perioada de timp, in schimbul primirii unei chirii. Utilizarea acestui tip de contract comercial in practica maritima este putin rezervata deoarece navlositorul poate sa realizeze datorii pe piata fata de diversii furnizori de servicii, ceeace poate conduce la arestarea navei de acesti creditori conform principiului prin care “datoria urmeaza nava ” si astfel armatorul va fi nevoit sa achite datoriile navlositorului, pentru a nu fi arestata nava ulterior urmind a se indrepta in justitie impotriva navlositorului pentru recuperarea datoriilor. Cum s-a aratat mai sus Decretul 443/1972 nu continea prevederi privind posibilitatea suspendarii pavilionului roman sau navigarea sub un pavilion dublu sau de complezenta, pentru nave de nationalitate romana, fapt pentru care atit Inspectoratul de Stat al navigatiei civile cit si Capitania Zonala au facut inregistrari in dosare matricole ale navelor mentionate in Ordinul MT 418/1992 prin aplicarea prevederilor art.19 privind radierea. De aceea la data de 27.07.1992 Inspectoratul de Stat al navigatiei civile a aprobat scoaterea din evidenta a navei Barbosi, conform prevederilor art.19 paragraf 2 din Decret 443 din 1972 (anexa 33). In registrul matricol al navei este mentionata efectuarea radierii navei conform art.19 paragraf 2 din Decret 443/1972 (anexa 34) nava inregistrindu-se in patrimoniul Companiei Barbosi Inc.-Liberia la data de 05.aug.1992, (anexa 35) sub pavilion Liberian, prin transfer de proprietate si nu prin contract de bare-boat.
3.Cu prinire la infiintarea Companiei BOBILNA Inc.- Liberia
Conform datelor inscrise in Registrul Companiei (Corporate Register) existent la data controlului la sediul CNM Petromin SA Constanta, Compania a fost inregistrata si functioneaza incepind cu data de 11 iunie 1992 (anexa 5) avind un capital de 1000USD. format din 100 actiuni a cite 10 USD fiecare emise pe numele Companiei Petromin Overseas Inc.-Liberia . (anexa 8)
La data de 30 iunie 1992, a avut loc numirea primilor Directori ai Companiei pe o perioada de un an, astfel : Virgil Toanchina
Cristina Romanescu
Luminita Iosif
Vasile Matei
Constantin Bobes
care la rindul lor au ales in functia de presedinte pe Virgil Toanchina, in functia de Secretar pe Cristina Romanescu, iar in functia de trezorier pe Luminita Iosif. La aceasi data a avut loc si sedinta Bordului Director al Companiei care a aprobat Statutul Companiei ce reprezenta cadrul legal de conducere si desfasurare a activitatii . Analizind mentiunile existente in Registrul Companiei se constata ca desi in cuprinsul Sectiunii 3 a Articolului 5 din Statut se face referire la necesitatea deschiderii unui cont bancar prin care urma sa se deruleze rezultatele activitatilor economico-financiare ale Companiei, precum si persoanele imputernicite sa semneze si sa opereze in cont, nu exista mentiuni cu privire la contul si banca prin care se vor derula sumele obtinute din activitatile economice desfasurate.
In sedinta Directorilor din data de 08 iulie 1992 au fost aprobate:
-punerea unei ipoteci primare in favoarea bancii pe nava Bobilna pentru efectuarea reparatiilor si retehnologizarilor la nava dintr-un imprumut de 45 mil.USD ce urma sa fie acordat de un sindicat bancar reprezentat de Cristiania Bank-Oslo,
-semnarea unui contract de management pentru nava Bobilna, cu Compania Petromin Overseas Inc.-Liberia,
- acceptarea unei Note de vinzare (bill of sale) din partea Petromin SA Constanta pentru nava Bobilna, sa semneze, sa negocieze, sa aprobe si sa execute toate documentele necesare pentru inregistrarea navei sub pavilion Liberian, dar fara a se preciza care sint aceste documente,
-efectuarea tuturor actiunilor necesare pentru inregistrarea titlului navei ca fiind proprietatea Companiei Bobilna Inc.-Liberia la Consulatul general al Liberiei de la Oslo, nominarea si numirea Directorilor Companiei ca imputerniciti impreuna si independenti, sa semneze toate documentele necesare ducerii la indeplinire a celor aprobate conform unei imputerniciri.
Imputernicirea a fost legalizata, sub nr.51922 din 23.07.1992 de reprezentantii Notariatului de stat al judetului Constanta. Incepind cu anul 1993 si pina la data controlului in Registrul Companiei nu mai figureaza alte mentiuni cu privire la intilnirile Bordului Directorilor si hotaririle luate cu acest prilej fata de rezultatele auditarii anuale a conturilor Companiei, la numirea si plata auditorilor, la alegerea sau numirea anuala a Directorilor etc. desi statutul companiei prevedea aceste obligatii. Astfel incepind din anul 1992 si pina la data controlului compania a inregistrat pierderi in suma totala de 4.175.456,99 USD (anexa 143b) care conform prevederilor statutare trebuiau analizate in BOD si mentionate hotaririle luate cu acest prilej si informarea actionarilor despre hotaririle luate si masurile dispuse. Conform documentelor puse la dispozitie de organul de politie, ce au fost ridicate de la Capitania Zonala Constanta, organul de control constata urmatoarele:
La data de 21 iulie 1992, reprezentantii Capitaniei Zonale au inaintat la Inspectoratul de Stat al navigatiei civile, scrisoarea nr.M/11869 (anexa 36) impreuna cu documentele justificative pentru retragerea dreptului de arborare a pavilionului romanesc acordat navei Bobilnain conformitate cu art.19 din Decret nr.443 din 1972 .
Intre documentele transmise se afla si Ordinil MT nr.418 din 20.07.1992 emis in temeiul HG 426/1991 publicat in MO 132 din 16.iunie1992 prin care se aproba dreptul de arborare a pavilionului Liberian unui numar de nave printre care se afla si nava Bobilna din proprietatea Petromin SA Constanta pe perioada rambursarii creditului acordat SC Petrom SA Constanta de catre Cristiania Bank-Oslo. Dupa cum s-a aratat anterior creditul a fost acordat Companiei Petromin Overseas Inc.-Liberia semnatara a contractului de credit si nu SC Petromin SA Constanta.
Un alt document la care se face referire in scrisoarea Capitaniei Zonale (anexa 36), este si un contract de bare-boat, dar ulterior prin adresa nr.7356 din 2001 (anexa 25a) Capitania precizeaza ca acest contract nu a existat la dosarul cazier al navei.
In concluzie, pentru aplicarea prevederilor Ordinului MT nr.418/1992 (anexa 26), era prevazut sa se utilizeze un contract de bare-boat care in realitate nu exista. Acest contract in forma lui “Standard” a fost emis de BIMCO si este cunoscut, in practica maritima internationala sub numele de cod “BARECON 89″ si prevede in Partea V ca pe perioada derularii contractului navlositorul poate inregistra nava cu consimtamintul armatorului, sa arboreze pavilionul altui stat (Liberia in cazul de fata), iar pavilionul (roman) Statului in care armatorul isi are resedinta, (CNM Petromin) se suspenda, armatorul (CNM Petromin) raminind proprietarul acesteia. La terminarea contractului nava revine la pavilionul initial (roman), armatorul (CNM Petromin) mentinindu-si in continuare proprietatea asupra navei. (anexa 27). In practica maritima internationala contractul de bare-boat charter se traduce prin contract de inchiriere a navei “nude” prin care armatorul detine proprietatea navei dind posesia si controlul asupra acesteia, navlositorului chirias, pentru o perioada de timp in schimbul primirii unei chirii.
Utilizarea acestui tip de contract comercial in practica maritima este putin rezervata deoarece navlositorul poate sa realizeze datorii pe piata fata de diversii furnizori de servicii, ceeace poate conduce la arestarea navei de acesti creditori conform principiului prin care “datoria urmeaza nava ” si astfel armatorul va fi nevoit sa achite datoriile navlositorului pentru a nu fi arestata nava, urmind a se indrepta in justitie impotriva navlositorului pentru recuperarea datoriilor. Cum s-a aratat mai sus Decretul 443/1972 nu continea prevederi privind posibilitatea suspendarii pavilionului roman sau navigarea sub un pavilion dublu sau de complezenta pentru nave de nationalitate romana fapt pentru care atit Inspectoratul de Stat al navigatiei civile cit si Capitania Zonala au facut inregistrari in dosare matricole ale navelor mentionate in Ordinul MT 418/1992 prin aplicarea prevederilor art.19 privind radierea. Inspectoratul de Stat al navigatiei civile prin scrisoarea nr.68.0/3894 din data de 02.noe.1992 (anexa 36a) a comunicat aprobarea pentru radierea navei conform art.19 din Decret 443 din 1972 incepind cu data de 12.oct.1992 data de la care figureaza ca radiata si in Certificatul de radiere eliberat in vederea inmatricularii navei in Liberia. Nava Bobilna a fost transferata in proprietatea Companiei Bobilna Inc.-Liberia, din proprietatea Petromin SA Constanta pentru suma de 1USD. asa cu rezulta din documentul BILL OF SALE (anexa 38) existent la dosarul cazier al navei.
Tot in acest dosar exista si Ordinul MT 457 din 11.aug.1992, (anexa 39) prin care de aceasta data se acorda unui numar de nave printre care si navei Bobilna, dreptul de arborare a pavilionului roman cu precizarea ca nava Bobilna se afla in proprietatea persoanei juridice straine Bobilna Inc.-Liberia din luna iulie 1992 (anexa 38). Atit Ordinul MT 457/1992 cit si documentul bill of sale (anexele 38 si 39) figurau drept documente anexate la scrisoarea Capitaniei Zonale Constanta nr.M/13390 din 14.aug.1992 (anexa 40) prin care se solicita Inspectoratului de Stat al navigatiei civile analiza si dispunerea transferului de proprietate asupra navei Bobilna de la Petromin SA Constanta, la Compania Bobilna Inc.-Liberia. Totodata se solicita si anularea Ordinului de retragere a pavilionului roman si de radiere al navei nr.68.0/2637 din 23.07.1992, avind in vedere ca se solicita radierea pentru transfer de proprietate.
Inspectoratul de Stat al navigatiei civile a aprobat prin scrisoarea nr.68.0/3893/02nov.1992 (anexa 41) transferul de proprietate asupra navei Bobilna, de la Petromin SA Constanta la Bobilna Inc.-Liberia, incepind cu data 12 oct.1992., dar fara a se face referire si la anularea solicitata a ordinului 68.0/2637 din 23.iul.1992. Atit ordinul 3893 cit si ordinul 3894 (anexele 36a si 41) au fost operate in Registrul matricol al navei Bobilna (anexa 42). Tot la dosarul cazier al navei se afla si un certificat de nationalitate romana pentru nava Bobilna apartinind armatorului Bobilna Inc.-Liberia privind arborarea pavilionului romanesc la nava (anexa 43) desi in Registrul Companiei Bobilna Inc.-Liberia, se afla aprobarea Bordului Director din data de 08 iulie 1992, numai pentru navigarea sub pavilion Liberian nu si romanesc .
4.Cu privire la infiintarea Companiei BUJORENI Inc.-Liberia
Conform datelor inscrise in Registrul Companiei (Corporate Register) existent la data controlului la sediul CNM Petromin SA Constanta compania a fost inregistrata si functioneaza incepind cu data de 11 iunie 1992 (anexa 5) avind un capital de 1000 USD. format din 100 actiuni a cite 10 USD. per actiune emise in favoarea Petromin Over seas Inc.-Liberia. (anexa 8)
La data de 30 iunie 1992, au fost alesi, primii directori ai companiei:
Virgil Toanchina
Cristina Romanescu
Luminita Iosif
Vasile Matei
Constantin Bobes
pentru o periada de un an si care la rindul lor aleg pe Virgil Toanchina in functia de Presedinte, pe Cristina Romanescu in functia de Secretar si pe Luminita Iosif in functia de Trezorier. Tot la aceasi data a avut loc si prima sedinta a Bordului Directorilor al Companiei cind a fost aprobat Statutul Companiei, ce reprezenta cadrul legal de conducere si desfasurare a activitatilor comerciale. Analizind mentiunile existente in Registrul Companiei se constata ca desi in cuprinsul Sectiunii 3 a Articolului 5 din Statut se face referire la necesitatea deschiderii unui cont bancar prin care urma sa se deruleze activitatiile economico-financiare ale companiei, precum si desemnarea persoanele imputernicite sa semneze si sa opereze in cont nu exista mentiuni cu privire la contul societatii si banca prin care se vor derula sumele aferente activitatiilor comerciale.
In sedinta Directorilor din 16 iulie 1992 au fost aprobate:
-punerea unei ipoteci primare pe nava Bujoreni in favoarea bancii pentru efectuarea reparatilor si modernizarilor la nava, dintr-un imprumut de 45 mil.USD ce urma sa fie acordat de un sindicat bancar reprezentat de Cristiania Bank-Oslo.
-semnarea unui contract de management pentru nava Bujoreni cu Compania Petromin Overseas Inc. –Liberia.
-acceptarea unei Note de vinzare (Bill of sale) din partea Petromin SA Constanta pentru nava Bujoreni si sa execute, sa negociere, sa aprobe, si sa primeasca toate declaratiile de proprietate ce sint necesare pentru inregistrarea navei sub pavilion romanesc, dar fara a se preciza care sint acestea, nominarea si numirea Directorilor Companiei ca imputerniciti impreuna si independenti sa semneze toate documentele necesare ducerii la indeplinire a celor aprobate conform unei imputerniciri. Incepind cu anul 1993 si pina la data controlului in Registrul Companiei nu mai figureaza alte mentiuni cu privire la intilnirile Directorilor si hotaririle luate fata de rezultatele auditarii conturilor anuale ale Companiei, la numirea si plata a auditorilor, la alegerea sau numirea anuala a Directorilor Companiei etc. desi statutul companiei prevedea aceste obligatii. Astfel incepind din anul 1992 si pina la data controlului compania a inregistrat pierderi in suma totala de 6.000.501,83 USD (anexa 143b) care conform prevederilor statutare trebuiau analizate in BOD si mentionate hotaririle luate cu acest prilej si informarea actionarilor despre hotaririle luate si masurile dispuse. Conform documentelor puse la dispozitie de organele de politie, ce au fost ridicate de la Capitania Zonala Constanta, organul de control constata urmatoarele:
La data de 14.aug,1992 reprezentantii Capitaniei Zonale Constanta, inainteaza la Inspectoratul de Stat al navigatiei civile scrisoarea M/13.394 (anexa 44) impreuna cu documentele justificative, pentru analiza si dispunerea transferului de proprietate asupra navei Bujoreni de la Petromin SA Constanta la Bujoreni Inc.-Liberia.
Drept documente justificatice au fost inaintate Ordinul MT nr.457 din 11.08.1992. (anexa 45) si Nota de vinzare (bill of sale) – anexa 46.
Ordinul 457/1992 (anexa 45) acorda in realitate dreptul de arborare a pavilionului romanesc unui numar de nave, printre care si navei Bujoreni aflata in proprietatea persoanei juridice straine Bujoreni Inc.-Liberia pe perioada rambursarii creditului acordat de Cristiania Bank-Oslo si nu aprobarea pentru transferul de proprietate cum se solicita prin scrisoarea Capitaniei nr. nr.M/13394 (anexa 44). De altfel, conform Notei de vinzare bill of sale (anexa 46) nava Bujoreni a fost transferata pentru suma de 1 dolar SUA in patrimoniul Companiei Bujoreni Inc.-Liberia din luna iulie 1992 deci anterior solicitarii Capitaniei. Nava a fost predata la data de 12.08.1992 conform Protocolului de predatre-primire (anexa 47). Proprietatea navei a companiei Bujoreni Inc.-Liberia incepind cu data de 12.08.1992, rezulta si din Certificarea data de Capitania Zonala la data de 25.06.1999 (anexa 47a). La data de 02.noe.1992, Inspectoratul de Stat al navigatiei civile prin scrisoarea nr.68.0/3886 (anexa 48) aproba transferul de proprietate asupra navei Bujoreni de la Petromin SA Constanta la Compania Bujoreni Inc.-Liberia aprobare ce figureaza inregistrata si in registrul matricol al navei. (anexa 49).
Din documentele existente la dosarul cazier al navei rezulta ca nava a avut pavilion romanesc pina la data de 25.06.199 (anexa 47a si 50).
5. Cu privire la infiintarea Companiei COMANESTI Inc.- Liberia
Conform datelor inscrise in Registrul Companiei (Corporate Register) existent la data controlului la sediul CNM Petromin SA Constanta, Compania a fost inregistrata si functioneaza incepind cu data de 11 iunie 1992 (anexa 5) avind un capital de 1000 USD format din 100 actiuni a cite 10 USD per actiune, emise in favoarea Petromin Overseas Inc. Liberia. (anexa 8) La data de 30 iunie 1992 a avut loc prima intilnire a Bordului Director al Companiei Comanesti Inc.-Liberia cind a fost aprobat Statutul Companiei, ce reprezenta cadrul legal pentru conducere si desfasurarea activitatilor comerciale . Analizind mentiunile existente in Registrul Companiei se constata ca desi in cuprinsul Sectiunii 3 a Articolului 5 din Statut se face referire la necesitatea deschiderii unui cont bancar prin care urma sa se deruleze activitatiile economico-financiare ale companiei, precum si persoanele imputernicite sa semneze si sa opereze in cont, nu exista mentiuni cu privire la contul societatii si banca prin care se vor derula sumele aferente activitatiilor comerciale.
In sedinta Directorilor din 08 iulie 1992, au fost aprobate:
-punerea unei ipoteci primare pe nava Comanesti in favoarea bancii pentru efectuarea reparatilor si modernizarilor la nava, dintr-un imprumut de 45 mil.USD ce urma sa fie acordat de un sindicat bancar, reprezentat de Cristiania Bank-Oslo
-semnarea unui contract de management pentru nava Comanesti cu Compania Petromin Overseas Inc.-Liberia
-acceptarea unei unei Note de vinzare (Bill of sale) din partea Petromin SA Constanta pentru nava Comanesti si sa execute, negocieze aprobe si sa primeasca toate declaratiile de proprietate si toate documentele ce sint necesare pentru inregistrarea navei sub pavilion Liberian, dar fara a preciza care sint aceste documente.
-efectuarea tuturor actiunilor necesare pentru inregistrarea titlului navei ca fiind proprietatea Companei Comanesti Inc.-Liberia la Consulatul General Liberian la Oslo.
- nominarea si numirea directorilor Companiei ca imputerniciti impreuna si independenti sa semneze toate documentele necesare ducerii la indeplinire a celor de mai sus conform unei imputerniciri. Imputernicirea a fost legalizata sub nr.59246 din 23.07.1992 de reprezentantii Notariatului de Stat a Jud.Constanta. Incepind cu anul 1993 si pina la data controlului, nu mai figureaza in Registrul Companiei, alte mentiuni cu privire la intilnirile Bordului Directorilor si hotaririle luate cu privire la auditarile anuale asupra conturilor companiei la numirea si plata auditorilor la alegerea sau numirea anuala a directorilor etc. desi statutul companiei prevedea aceste obligatii. Astfel incepind din anul 1992 si pina la data controlului, compania a inregistrat pierderi in suma totala de 12.121.998,36 USD (anexa 143b) care conform prevederilor statutare trebuiau analizate in BOD si mentionate hotaririle luate cu acest prilej si informarea actionarilor despre hotaririle luate si masurile dispuse.
Conform actelor puse la dispozitie de organele de politie ridicate de la Capitania Zonala Constanta organul de control constata urmatoarele:
La data de 21 iulie 1992, Capitania Zonala Constanta solicita Inspectoratului de Stat al Navigatiei Civile retragerea dreptului de arborare a pavilionului romanesc acordat navei Comanesti, (anexa 51) anexind si documentele justificative in acest sens.
Intre documentele jutificative se afla si Ordinul MT nr.418 din 20.07.1992, (anexa 52) prin care se acorda dreptul de arborare a pavilionului Liberian, pentru nava Comanesti, pe perioada rambursarii creditului acordat SC Petrom SA Constanta, de banca Cristiania Bank-Oslo.
Dupa cum s-a aratat anterior creditul a fost acordat Companiei Petromin Overseas-Liberia, semnatara contractului de imprumut si nu CN Petromin SA Constanta.
Tot drept document justificativ este prezentat un contract de bare-boat, dar ulterior prin adresa nr. 7356/2001 (anexa 25a) Capitania Zonala Constanta precizeaza ca, acest contract nu a existat la dosarul cazier al navei.
In concluzie, pentru aplicarea prevederilor Ordinului MT nr.418/1992 (anexa 26) era prevazut sa se utilizeze un contract de bare-boat, care in realitate nu exista. Acest contract in forma lui “Standard” a fost emis de BIMCO si este cunoscut in practica maritima internationala sub numele de cod “BARECON 89″ si prevede in Partea V ca pe perioada derularii contractului, navlositorul poate inregistra nava cu consimtamintul armatorului, sa arboreze pavilionul altui stat (Liberia in cazul de fata), iar pavilionul (roman) Statului in care armatorul isi are resedinta, (CNM Petromin) se suspenda, armatorul (CNM Petromin) raminind proprietarul acesteia. La terminarea contractului nava revine la pavilionul initial (roman), armatorul (CNM Petromin) mentinindu-si in continuare proprietatea asupra navei. (anexa 27).
In practica maritima internationala contractul de bare-boat charter se traduce prin contract de inchiriere a navei “nude” prin care armatorul detine proprietatea navei dind posesia si controlul asupra acesteia, navlositorului chirias, pentru o perioada de timp in schimbul primirii unei chirii. Utilizarea acestui tip de contract comercial in practica maritima este putin rezervata deoarece navlositorul poate sa realizeze datorii pe piata fata de diversii furnizori de servicii ceeace poate conduce la arestarea navei de acesti creditori conform principiului prin care “datoria urmeaza nava ” si astfel armatorul va fi nevoit sa achite datoriile navlositorului pentru a nu fi arestata nava, urmind a se indrepta in justitie impotriva navlositorului pentru recuperarea datoriilor.
Cum s-a aratat mai sus Decretul 443/1972 nu continea prevederi privind posibilitatea suspendarii pavilionului roman, sau navigarea sub un pavilion dublu sau de complezenta pentru nave de nationalitate romana, fapt pentru care atit Inspectoratul de Stat al navigatiei civile cit si Capitania Zonala, au facut inregistrari in dosare matricole ale navelor mentionate in Ordinul MT 418/1992 prin aplicarea prevederilor art.19, privind radierea. Inspectoratul de Stat al Navigatiei Civile aproba scoaterea din evidenta a navei Comanesti, conform prevederilor art19 paragaf 2 din Decret 443/1972 (anexa 53).Nava Comanesti a fost in realitate inregistrata in Liberia prin transfer de proprietate in iulie 1992 conform certificatului de inregistrare provizorie din 31 iulie 1992 (anexa 54). Predarea navei de la Petromin SA Constanta la Comanesti Inc.-Liberia a fost realizata la data de 31.07.1992 conform Protocolului semnat de parti (anexa 54). Aprobarea de radiere a pavilionului roman este operata in Registrul matricol al navei Comanesti (anexa 56) incepind cu data de 23.iul.1992 cind a fost eliberat si Certificatul de radiere necesar la inmatricularea navei in Liberia.
6.Cu privire la infiintarea Companiei BAIA DE ARAMA Inc- Liberia
Conform datelor inscrise in Registrul Companiei (Corporate Register) existent la data controlului la sediul CNM Petromin SA Constanta compania a fost inregistrata si functioneaza incepind cu data de 11 iunie 1992 (anexa 5) avind un capital de 1000USD. format din 100 actiuni a cite 10 USD per actiune emise in favoarea Petromin Overseas Inc.-Liberia. (anexa 8)
La data de 30 iunie 1992 au fost alesi pentru o perioada de un an, primii directori ai companiei:
Virgil Toanchina
Cristina Romanescu
Luminita Iosif
Vasile Matei
Constantin Bobes
care la rindul lor aleg pe Virgil Toanchina in functia de Presedinte, pe Cristina Romanescu in functia de Secretar si pe Luminita Iosif in functia de Trezorier. Tot la aceasi data a avut loc si prima sedinta a Bordului Directorilor al Companiei cind a fost aprobat Statutul Companiei, ce reprezenta cadrul legal de conducere si desfasurare a activitatilor comerciale . Analizind mentiunile existente in Registrul Companiei se constata ca desi in cuprinsul Sectiunii 3 a Articolului 5 din Statut se face referire la necesitatea deschiderii unui cont bancar prin care urma sa se deruleze activitatiile economico-financiare ale companiei precum si desemnarea persoanele imputernicite sa semneze si sa opereze in cont nu exista mentiuni cu privire la contul societatii si banca prin care se vor derula sumele aferente activitatiilor comerciale. Analizind mentiunile existente in Registrul Companiei se constata ca desi in cuprinsul Sectiunii 3 a Articolului 5 din Statut se face referire la necesitatea deschiderii unui cont bancar prin care urma sa se deruleze activitatiile economico-financiare ale companiei precum si desemnarea persoanele imputernicite sa semneze si sa opereze in cont nu exista mentiuni cu privire la contul societatii si banca prin care se vor derula sumele aferente activitatiilor comerciale.
In sedinta Directorilor din 16 iulie 1992 au fost aprobate:
-punerea unei ipoteci primare pe nava Baia de Arama in favoarea bancii pentru efectuarea reparatilor si modernizarilor la nava dintr-un imprumut de 45 mil.USD ce urma sa fie acordat de un sindicat bancar reprezentat de Cristiania Bank-Oslo.
-semnarea unui contract de management pentru nava Baia de Arama cu Compania Petromin Overseas Inc. –Liberia.
-acceptarea unei Note de vinzare (Bill of sale) din partea Petromin SA Constanta, pentru nava Baia de Arama si sa execute, sa negocieze, sa aprobe, si sa primeasca toate declaratiile de proprietate ce sint necesare pentru inregistrarea navei sub pavilion romanesc,dar fara a se preciza care sint acestea,
-nominarea si numirea Directorilor Companiei ca imputerniciti impreuna si independenti sa semneze toate documentele necesare ducerii la indeplinire a celor aprobate conform unei imputerniciri.
La Registrul Companiei nu exista decit imputerni-cirea sub semnatura presedintelui companiei actionare fara a exista si exemplarul legalizat al acestei imputerniciri.
Incepind cu anul 1993 si pina la data controlului in Registrul Companiei nu mai figureaza alte mentiuni cu privire la intilnirile Directorilor si hotaririle luate fata de rezultatele auditarii conturilor anuale ale Companiei la numirea si plata a auditorilor, la alegerea sau numirea anuala a Directorilor Companiei etc. desi statutul companiei prevedea aceste obligatii.
Astfel incepind din anul 1992 si pina la data controlului, compania a inregistrat pierderi in suma totala de 7.785.047,58 USD (anexa 143b) care conform prevederilor statutare trebuiau analizate in BOD si mentionate hotaririle luate cu acest prilej si informarea actionarilor, despre hotaririle luate si masurile dispuse.
Conform documentelor puse la dispozitie de organele de politie ce au fost ridicate de la Capitania Zonala Constanta, organul de control constata urmatoarele:
La data de 14.aug.1992,Capitania Zonala Constanta, prin scrisoarea nr.M/13396 (anexa 57) solicita Inspectoratului de Stat al navigatiei civile analiza si dispunerea transferului de proprietate asupra navei Baia de Arama de la Petromin SA Constanta la compania Baia de Arama Inc. din Liberia conform documentelor anexate la scrisoare.
Drept documente justificative a fost inaintat Ordinul MT nr.457 din 11.08.1992 (anexa 58) prin care in realitate se acorda dreptul de arborare a pavilionului roman unui numar de nave printre care si navei Baia de Arama proprietate a unei persoane juridice straine, Baia de Arama Inc.-Liberia pe perioada rambursarii creditului acordat de Cristiania Bank-Oslo si nu aprobarea transferului de proprietate a navei cum se solicita de Capitanie. Un alt document mentionat ca anexat este o Nota de vinzare (bill of sale) -anexa 59 din care rezulta ca transferul de propritate este datat in luna iulie 1992 cind transferul s-a facut pentru suma de 1 USD catre Compania Baia de Arama Inc.-Liberia.
De altfel la data de 12.08.1992 nava a fost predata Companiei Baia de Arama Inc. asa cum rezulta din Protocolul de predare -primire (anexa 60). La data de 02.noe.1992, Inspectoratul de stat al navigatiei civile a aprobat transferul de proprietate asupra navei catre compania Baia de Arama Inc.-Liberia incepind cu data de 12.08.1992, asa cum rezulta din scrisoarea nr.68.0/3889 (anexa 61). Acesta aprobare a fost inregistrata in Registrul matricol al navei (anexa 62). Nava Baia de Arama a navigat arborind pavilionul roman pina la data de 25.06.1999 cind a fost retras conform Ordinul MT nr.334 din data de 26.06.1999. (anexa 63)
7. Cu privire la infiintarea Companiei BANEASA Inc.-Liberia
Conform datelor inscrise in Registrul Companiei (Corporate Register) existent la data controlului la sediul CNM Petromin SA Constanta compania a fost inregistrata si functioneaza incepind cu data de 11 iunie 1992(anexa 5) avind un capital de 1000 USD. format din 100 actiuni a cite 10 USD per actiune emise in favoarea Petromin Overseas Inc.-Liberia. (anexa 8)
La data de 30 iunie 1992 au fost alesi pentru o perioada de un an primii directori ai companiei:
Virgil Toanchina
Cristina Romanescu
Luminita Iosif
Vasile Matei
Constantin Bobes
care la rindul lor aleg pe Virgil Toanchina in functia de Presedinte, pe Cristina Romanescu in functia de Secretar si pe Luminita Iosif in functia de Trezorier.
Tot la aceasi data a avut loc si prima sedinta a Bordului Directorilor al Companiei cind a fost aprobat Statutul Companiei, ce reprezenta cadrul legal de conducere si desfasurare a activitatilor comerciale . Analizind mentiunile existente in Registrul Companiei se constata ca desi in cuprinsul Sectiunii 3 a Articolului 5 din Statut se face referire la necesitatea deschiderii unui cont bancar prin care urma sa se deruleze activitatiile economico-financiare ale companiei, precum si desemnarea persoanelor imputernicite sa semneze si sa opereze in cont nu exista mentiuni cu privire la contul societatii si banca prin care se vor derula sumele aferente activitatiilor comerciale.
In sedinta Directorilor din 08 iulie 1992 au fost aprobate:
-punerea unei ipoteci primare pe nava Baneasa in favoarea bancii pentru efectuarea reparatilor si modernizarilor la nava dintr-un imprumut de 45 mil.USD, ce urma sa fie acordat de un sindicat bancar reprezentat de Cristiania Bank-Oslo.
-semnarea unui contract de management pentru nava Baneasa cu Compania Petromin Overseas Inc. –Liberia.
-acceptarea unei Note de vinzare (Bill of sale) din partea Petromin SA Constanta pentru nava Baneasa si sa execute sa negocieze sa aprobe si sa primeasca toate declaratiile de proprietate ce sint necesare pentru inregistrarea navei sub pavilion liberian, dar fara a se preciza care sint aceste documente,
-nominarea si numirea Directorilor Companiei ca imputerniciti impreuna si independenti sa semneze toate documentele necesare ducerii la indeplinire a celor aprobate conform unei imputerniciri.
Incepind cu anul 1993 si pina la data controlului in Registrul Companiei nu mai figureaza alte mentiuni cu privire la intilnirile Directorilor si hotaririle luate fata de rezultatele auditarii conturilor anuale ale Companiei la numirea si plata a auditorilor, la alegerea sau numirea anuala a Directorilor Companiei etc. desi statutul companiei prevedea aceste obligatii.
Astfel incepind din anul 1992 si pina la data controlului, compania a inregistrat pierderi in suma totala de 10.847.462,33 USD (anexa 143b) care conform prevederilor statutare trebuiau analizate in BOD si mentionate hotaririle luate cu acest prilej si informarea actionarilor despre hotaririle luate si masurile dispuse. Conform documentelor puse la dispozitie de organele de politie, ce au fost ridicate de la Capitania Zonala Constanta, organul de control constata urmatoarele: Prin scrisoarea M/11785 (anexa 72) solicita Inspectaratului de Stat al navigatiei civile, retragerea dreptului de arborare a pavilionului roman pentru nava Baneasa in conformitate cu prevederile art.19 din Decret 443/1972 mentionind drept documente justificative Ordinul MT 418 din 20.07.1992 (anexa 73) si un contract de bare – boat contract care conform scrisorii Capitaniei nr.7356/2001 nu a existat la dosarul cazier al navei (anexa 25a). Prin Ordinul 418/1992 se aproba dreptul de arborarea avilionului liberian unui numar de nave printre care si navei Baneasa din proprietatea Petromin SA Constanta pe perioada rambursarii creditului acordat SC Petrom SA Constanta de catre Cristiania Bank-Oslo.
Dupa cum s-a aratat anterior de credit a beneficiat Compania Petromin Overseas Inc.-Liberia semnatara contractului de imprumut si nu Petromin SA Constanta, cum se mentiona in Ordinul MT 418/1992.
In concluzie ,pentru aplicarea prevederilor Ordinului MT nr.418/1992 (anexa 26) era prevazut sa se utilizeze un contract de bare-boat, care in realitate nu exista.
Acest contract in forma lui “Standard” a fost emis de BIMCO si este cunoscut in practica maritima internationala sub numele de cod “BARECON 89″ si prevede in Partea V ca pe perioada derularii contractului navlositorul poate inregistra nava cu consimtamintul armatorului sa arboreze pavilionul altui stat (Liberia in cazul de fata) iar pavilionul (roman) Statului in care armatorul isi are resedinta (CNM Petromin) se suspenda armatorul (CNM Petromin) raminind proprietarul acesteia. La terminarea contractului nava revine la pavilionul initial (roman), armatorul (CNM Petromin) mentinindu-si in continuare proprietatea asupra navei. (anexa 27). In practica maritima internationala, contractul de bare-boat charter se traduce prin contract de inchiriere a navei “nude” prin care armatorul detine proprietatea navei dind posesia si controlul asupra acesteia, navlositorului chirias pentru o perioada de timp in schimbul primirii unei chirii. Utilizarea acestui tip de contract comercial in practica maritima este putin rezervata deoarece navlositorul poate sa realizeze datorii pe piata fata de diversii furnizori de servicii ceeace poate conduce la arestarea navei de acesti creditori conform principiului prin care “datoria urmeaza nava ” si astfel armatorul va fi nevoit sa achite datoriile navlositorului pentru a nu fi arestata nava urmind a se indrepta in justitie impotriva navlositorului pentru recuperarea datoriilor.
Cum s-a aratat mai sus Decretul 443/1972 nu continea prevederi privind posibilitatea suspendarii pavilionului roman sau navigarea sub un pavilion dublu sau de complezenta pentru nave de nationalitate romana fapt pentru care atit Inspectoratul de Stat al navigatiei civile cit si Capitania Zonala au facut inregistrari in dosare matricole ale navelor mentionate in Ordinul MT 418/1992 prin aplicarea prevederilor art.19 privind radierea.
La data de 20.07.1992 Inspectoratul de Stat al navigatiei civile comunica prin scrisoarea nr.68.0/2620 aprobarea pentru radierea navei Baneasa, in conformitate cu prevederile art.19 paragraf 2 din Decretul 443/1972 (anexa 74) eliberind si Certificatul de radiere necesar la inmatricularea navei in Liberia.
In realitate nava Baneasa a fost inregistrata in patrimoniul Companiei Baneasa Inc.-Liberia prin transfer de proprietate si nu prin contract de bare-boat asa cum rezulata din Certificatul de inregistrare provizorie (anexa 75). Nava a fost predata companiei Baneasa Inc.-Liberia la data de 20.07.1992 conform Potocolului de predare-primire (anexa 76). Aprobarea de radiere a navei Baneasa a fost inregistrata in registrul matricol al navei (anexa 77).
8. Cu privire la infii ntarea Companiei BAIA de CRIS Inc.-Liberia
Conform datelor inscrise in Registrul Companiei (Corporate Register) existent la data controlului la sediul CNM Petromin SA Constanta compania a fost inregistrata si functioneaza incepind cu data de 11 iunie 1992(anexa 5), avind un capital de 1000USD. format din 100 actiuni a cite 10 USD. per actiune emise in favoarea Petromin Overseas Inc.-Liberia. (anexa 8)
La data de 30 iunie 1992 au fost alesi pentru o perioada de un an primii directori ai companiei:
Virgil Toanchina
Cristina Romanescu
Luminita Iosif ; Vasile Matei
Constantin Bobes
care la rindul lor aleg pe Virgil Toanchina in functia de Presedinte, pe Cristina Romanescu in functia de Secretar si pe Luminita Iosif, in functia de Trezorier.
Tot la aceasi data a avut loc si prima sedinta a Bordului Directorilor al Companiei cind a fost aprobat Statutul Companiei ce reprezenta cadrul legal de conducere si desfasurare a activitatilor comerciale . Analizind mentiunile existente in Registrul Companiei se constata ca desi in cuprinsul Sectiunii 3 a Articolului 5 din Statut se face referire la necesitatea deschiderii unui cont bancar prin care urma sa se deruleze activitatiile economico-financiare ale companiei precum si desemnarea persoanelor imputernicite sa semneze si sa opereze in cont nu exista mentiuni cu privire la contul societatii si banca prin care se vor derula sumele aferente activitatiilor comerciale.
In sedinta Directorilor din 16 iulie 1992 au fost aprobate:
-punerea unei ipoteci primare pe nava Baia de Cris in favoarea bancii pentru efectuarea reparatilor si modernizarilor la nava, dintr-un imprumut de 45 mil.USD ce urma sa fie acordat de un sindicat bancar reprezentat de Cristiania Bank-Oslo.
-semnarea unui contract de management pentru nava Baia de Cris cu Compania Petromin Overseas Inc. –Liberia.
-acceptarea unei Note de vinzare (Bill of sale) din partea Petromin SA Constanta pentru nava Baia de Cris si sa execute, sa negocieze, sa aprobe si sa primeasca toate declaratiile de proprietate ce sint necesare pentru inregistrarea navei sub pavilion romanesc, dar fara a se preciza care sint acestea,
-nominarea si numirea Directorilor Companiei ca imputerniciti impreuna si independenti sa semneze toate documentele necesare ducerii la indeplinire a celor aprobate conform unei imputerniciri.
La Registrul Companiei nu exista decit imputernicirea sub semnatura presedintelui companiei actionare fara a exista si exemplarul legalizat al acestei imputerniciri.
Incepind cu anul 1993 si pina la data controlului in Registrul Companiei nu mai figureaza alte mentiuni cu privire la intilnirile Directorilor si hotaririle luate fata de rezultatele auditarii conturilor anuale ale Companiei la numirea si plata a auditorilor la alegerea sau numirea anuala a Directorilor Companiei etc. desi statutul companiei prevedea aceste obligatii.
Astfel incepind din anul 1992 si pina la data controlului, compania a inregistrat pierderi in suma totala de 7.670.226,19 USD (anexa 143b) care conform prevederilor statutare trebuiau analizate in BOD si mentionate hotaririle luate cu acest prilej si informarea actionarilor despre hotaririle luate si masurile dispuse.
Conform documentelor puse la dispozitie de organele de politie ce au fost ridicate de la Capitania Zonala Constanta, organul de control constata urmatoarele:
La data de 14.aug.1992 reprezentantii Capitaniei Zonale Constanta au transmis cu scrisoarea M/13387 la Inspectoratul de Stat al navigatiei civile documentele justificative pentru aprobarea transferului proprietatii asupra navei Baia de Cris (anexa 78).
Drept documente au fost transmise Nota de vinzare (bill of sale) prin care se transfera nava catre compania Baia de Cris Inc.-Liberia pentru suma de un dolar SUA intrind astfel in patrimoniul acestei companii incepind cu luna iulie 1992 (anexa79) si Ordinul MT nr.457 din data de 11.aug.1992 (anexa 8o) prin care se acorda dreptul de arborare a pavilionului roman unui numar de nave printre care si navei Baia de Cris, proprietate a companiei Baia de Cris Inc.-Liberia pe perioada rambursarii creditului si nu aprobarea transferului proprietatii asupra navei, cum se solicita prin scrisoarea Capitaniei (anexa78)
Aprobarea pentru transferul de proprietate a fost data de Inspectoratul de Stat al navigatiei civile la data de 02.noe.1992, conform scrisorii nr.68.0/3890 (anexa 81) aprobare ce figureaza inregistrata in Registrul matricol al navei (anexa 82).

9.Cu privire la infiintarea Companiei BALOTA Inc.- Liberia
Conform datelor inscrise in Registrul Companiei (Corporate Register) existent la data controlului la sediul CNM Petromin SA Constanta compania a fost inregistrata si functioneaza incepind cu data de 11 iunie 1992 (anexa 5) avind un capital de 1000USD. format din 100 actiuni a cite 10 USD per actiune emise in favoarea Petromin Overseas Inc.-Liberia. (anexa 8)
La data de 30 iunie 1992 au fost alesi pentru o perioada de un an primii directori ai companiei:
Virgil Toanchina
Cristina Romanescu
Luminita Iosif
Vasile Matei
Constantin Bobes
care la rindul lor aleg pe Virgil Toanchina in functia de Presedinte, pe Cristina Romanescu in functia de Secretar si pe Luminita Iosif in functia de Trezorier. Tot la aceasi data a avut loc si prima sedinta a Bordului Directorilor al Companiei cind a fost aprobat Statutul Companiei ce reprezenta cadrul legal de conducere si desfasurare a activitatilor comerciale . Analizind mentiunile existente in Registrul Companiei se constata ca desi in cuprinsul Sectiunii 3 a Articolului 5 din Statut se face referire la necesitatea deschiderii unui cont bancar prin care urma sa se deruleze activitatiile economico-financiare ale companiei precum si desemnarea persoanele imputernicite sa semneze si sa opereze in cont nu exista mentiuni cu privire la contul societatii si banca prin care se vor derula sumele aferente activitatiilor comerciale.
In sedinta Directorilor din 16 iulie 1992 au fost aprobate:
-punerea unei ipoteci primare pe nava Balota in favoarea bancii pentru efectuarea reparatilor si modernizarilor la nava dintr-un imprumut de 45 mil.USD, ce urma sa fie acordat de un sindicat bancar reprezentat de Cristiania Bank-Oslo.
-semnarea unui contract de management pentru nava Balota, cu Compania Petromin Overseas Inc. –Liberia.
-acceptarea unei Note de vinzare (Bill of sale) din partea Petromin SA Constanta, pentru nava Balota si sa execute sa negocieze, sa aprobe si sa primeasca toate declaratiile de proprietate ce sint necesare pentru inregistrarea navei sub pavilion romanesc, dar fara a se preciza care sint acestea,
-nominarea si numirea Directorilor Companiei ca imputerniciti impreuna si independenti sa semneze toate documentele necesare ducerii la indeplinire a celor aprobate conform unei imputerniciri.
La Registrul Companiei nu exista decit imputer-nicirea sub semnatura presedintelui companiei actionare fara a exista si exemplarul legalizat al acestei imputerniciri. Incepind cu anul 1993 si pina la data controlului in Registrul Companiei nu mai figureaza alte mentiuni cu privire la intilnirile Directorilor si hotaririle luate fata de rezultatele auditarii conturilor anuale ale Companiei la numirea si plata auditorilor la alegerea sau numirea anuala a Directorilor Companiei etc. desi statutul companiei prevedea aceste obligatii. Astfel incepind din anul 1992 si pina la data controlului, compania a inregistrat pierderi in suma totala de 7.322.742,17 USD (anexa 143b) care conform prevederilor statutare trebuiau analizate in BOD si mentionate hotaririle luate cu acest prilej si informarea actionarilor despre hotaririle luate si masurile dispuse. Conform documentelor puse la dispozitie de organele de politie ce au fost ridicate de la Capitania Zonala Constanta organul de control constata urmatoarele:
La data de 14.aug. 1992, reprezentantii Capitaniei Zonale Constanta prin scrisoarea M13393 (anexa 83) transmite la Inspectoratul de Stat al navigatiei civile documentele pentru aprobarea transferului proprietatii asupra navei Balota.
Printre aceste documente au fost transmise Nota de vinzare (bill of sale) prin care nava a fost transferata in patrimoniul companiei Balota Inc.-Liberia pentru suma de un dolar SUA, incepind cu luna iulie 1992 (anexa 84) si Ordinul MT nr.457 din 11.aug.1992 (anexa 85) care aproba dreptul de arborare a pavilionului roman pentru un numar de nave printre care si navei Balota si nu aprobarea transferului de proprietate cum se specifica in scrisoarea Capitaniei (anexa 86).
Aprobarea pentru transferul proprietatii asupra navei a fost acordata conform scrisorii Inspectoratui de Stat nr.68.0/3891 din 01.noe.1992 incepind cu data de 12.aug.1992 (anexa 87) cind a fost predata nava companie Balota Inc. Liberia prin intermediul companiei Petromin Overseas Inc.-Liberia care era managerul navei (anexa 88) aprobare ce figureaza inregistrata in Registrul matricol al navei (anexa 89).
10.Cu privire la infiintarea Companiei BICAZ Inc.- Liberia.
Conform datelor inscrise in Registrul Companiei (Corporate Register) existent la data controlului la sediul CNM Petromin SA Constanta,compania a fost inregistrata si functioneaza incepind cu data de 11 iunie 1992 (anexa 5) avind un capital de 1000USD. format din 100 actiuni a cite 10 USD/actiune emise in favoarea Petromin Overseas Inc.-Liberia.(anexa 8)
La data de 30 iunie 1992 au fost alesi pentru o perioada de un an, primii directori ai companiei:
Virgil Toanchina
Cristina Romanescu
Luminita Iosif
Vasile Matei
Constantin Bobes
care la rindul lor, aleg pe Virgil Toanchina in functia de Presedinte, pe Cristina Romanescu in functia de Secretar si pe Luminita Iosif in functia de Trezorier. Tot la aceeasi data a avut loc si prima sedinta a Bordului Directorilor al Companiei cind a fost aprobat Statutul Companiei ce reprezenta cadrul legal de conducere si desfasurare a activitatilor comerciale .
Analizind mentiunile existente in Registrul Companiei se constata ca desi in cuprinsul Sectiunii 3 a Articolului 5 din Statut se face referire la necesitatea deschiderii unui cont bancar prin care urma sa se deruleze activitatile economico-financiare ale companiei, precum si desemnarea persoanelor imputernicite sa semneze si sa opereze in cont nu exista mentiuni cu privire la contul societatii si banca prin care se vor derula sumele aferente activitatiilor comerciale.
In sedinta Directorilor din 16 iulie 1992 ,au fost aprobate:
-punerea unei ipoteci primare pe nava BICAZ in favoarea bancii pentru efectuarea reparatilor si modernizarilor la nava dintr-un imprumut de 45 mil.USD ce urma sa fie acordat de un sindicat bancar reprezentat de Cristiania Bank-Oslo.
-semnarea unui contract de management pentru nava BICAZ, cu Compania Petromin Overseas Inc. –Liberia.
-acceptarea unei Note de vinzare (Bill of sale) din partea Petromin SA Constanta pentru nava BICAZ si sa execute sa negocieze, sa aprobe, si sa primeasca toate declaratiile de proprietate ce sint necesare pentru inregistrarea navei sub pavilion romanesc, dar fara a se preciza care sint acestea,
-nominarea si numirea Directorilor Companiei ca imputerniciti impreuna si independenti sa semneze toate documentele necesare ducerii la indeplinire a celor aprobate conform unei imputerniciri.
La Registrul Companiei nu exista decit imputernicirea sub semnatura presedintelui companiei actionare fara a exista si exemplarul legalizat al acestei imputerniciri.
Incepind cu anul 1993 si pina la data controlului in Registrul Companiei nu mai figureaza alte mentiuni cu privire la intilnirile Directorilor si hotaririle luate fata de rezultatele auditarii conturilor anuale ale Companiei la numirea si plata a auditorilor, la alegerea sau numirea anuala a Directorilor Companiei etc. desi statutul companiei prevedea aceste obligatii. Astfel incepind din anul 1992 si pina la data controlului, compania a inregistrat pierderi in suma totala de 4.073.323,76 USD (anexa 143b) care conform prevederilor statutare trebuiau analizate in BOD si mentionate hotaririle luate cu acest prilej si informarea actionarilor despre hotaririle luate si masurile dispuse. Conform documentelor puse la dispozitie de organele de politie ce au fost ridicate de la Capitania Zonala Constanta, organul de control constata urmatoarele:
La data de 25.aug. 1992, reprezentantii Capitaniei Zonale Constanta prin scrisoarea M13997 (anexa 90) transmite la Inspectoratul de Stat al navigatiei civile documentele pentru aprobarea transferului proprietatii asupra navei Bicaz.Printre aceste documente au fost transmise Nota de vinzare (bill of sale) prin care nava a fost transferata in patrimoniul companiei Bicaz Inc.-Liberia, pentru suma de un dolar SUA, incepind cu luna iulie 1992 (anexa 91) si Ordinul MT nr.457 din 11.aug.1992 (anexa 92) care aproba dreptul de arborare a pavilionului roman pentru un numar de nave, printre care si navei Bicaz si nu aprobarea transferului de proprietate cum se specifica in scrisoarea Capitaniei (anexa 90).
Aprobarea pentru transferul proprietatii asupra navei a fost acordat conform scrisorii Inspectoratui de Stat nr.68.0/3887 din 02.noe.1992 incepind cu data de 25.aug.1992 (anexa 93) cind a fost predata nava companiei Bicaz Inc. –Liberia prin intermediul companiei Petromin Overseas Inc.-Liberia care era managerul navei (anexa 94).
Tot la Dosarul cazier al navei Bicaz, se afla si scrisoarea Capitaniei Zonale Constanta nr. 5778/c din 23.noe.1994 (anexa 95) prin care se solicita unele lamuriri Inspectoratului de Stat al navigatiei civile cu privire la transferul de proprietate asupra navelor facind apel la prevederile art12 si 13 din Decret 443/1972 si la prevederile HG nr.634/16.sept.1991 unde se pecizeaza ca pentru transferul proprietatii asupra navelor este necesara aprobarea Guvernului si a CIS/CIMS sau AGA. Documentul Bill of sale este in conformitate cu practica internationala un document de transfer asupra proprietatii navelor si sta la baza inregistrari lor in patrimoniul armatorilor la diferitele Registre pentru inmatriculari nave . Dupa cum s-a aratat mai sus Ordinul MT nr.457 din 11.aug.1992 nu aproba transferul de proprietate asupra navei Bicaz acordind doar dreptul pentru arborarea pavilionului roman. Nava a navigat sub pavilion roman pina la data de 29.noe.1994 cind dreptul de arborare a pavilionului pentru nava Bicaz a fost retras prin Ordinul MT nr.429 din data de 29.11.1994 (anexa 96), fapt confirmat de Inspectoratul de Stat al navigatiei civile prin scrisoarea nr.29/1474 din 29.noe.1994 (anexa 97). In Registrul matricol al navei figureaza inregistrate aceste aprobari (anexa 98).
11. Cu privire la infiintarea Companiei BIRLAD Inc.- Liberia
Conform datelor inscrise in Registrul Companiei (Corporate Register) existent la data controlului la sediul CNM Petromin SA Constanta compania a fost inregistrata si functioneaza incepind cu data de 11 iunie 1992 (anexa 5) avind un capital de 1000USD. format din 100 actiuni a cite 10 USD per actiune, emise in favoarea Petromin Overseas Inc.-Liberia (anexa 8). La data de 30 iunie 1992 au fost alesi pentru o perioada de un an, primii directori ai companiei:
Virgil Toanchina
Cristina Romanescu
Luminita Iosif
Vasile Matei
Constantin Bobes
care la rindul lor, aleg pe Virgil Toanchina in functia de Presedinte, pe Cristina Romanescu in functia de Secretar si pe Luminita Iosif in functia de Trezorier. Tot la aceasi data a avut loc si prima sedinta a Bordului Directorilor al Companiei cind a fost aprobat Statutul Companiei, ce reprezenta cadrul legal de conducere si desfasurare a activitatilor comerciale .
Analizind mentiunile existente in Registrul Companiei se constata ca desi in cuprinsul Sectiunii 3 a Articolului 5 din Statut se face referire la necesitatea deschiderii unui cont bancar prin care urma sa se deruleze activitatiile economico-financiare ale companiei, precum si desemnarea persoanelor imputernicite sa semneze si sa opereze in cont nu exista mentiuni cu privire la contul societatii si banca prin care se vor derula sumele aferente activitatiilor comerciale.
In sedinta Directorilor din 16 iulie 1992 au fost aprobate:
-punerea unei ipoteci primare pe nava Birlad in favoarea bancii pentru efectuarea reparatilor si modernizarilor la nava dintr-un imprumut de 45 mil.USD ce urma sa fie acordat de un sindicat bancar, reprezentat de Cristiania Bank-Oslo.
-semnarea unui contract de management pentru nava Birlad cu Compania Petromin Overseas Inc. –Liberia.
-acceptarea unei Note de vinzare (Bill of sale) din partea Petromin SA Constanta, pentru nava Birlad si sa execute, sa negocieze, sa aprobe si sa primeasca toate declaratiile de proprietate ce sint necesare pentru inregistrarea navei sub pavilion romanesc ,dar fara a se preciza care sint acestea,
-nominarea si numirea Directorilor Companiei ca imputerniciti impreuna conform unei imputerniciri si independenti sa semneze toate documentele necesare ducerii la indeplinire a celor aprobate. La Registrul Companiei ,nu exista decit imputernicirea sub semnatura presedintelui companiei actionare fara a exista si exemplarul legalizat al acestei imputerniciri. Incepind cu anul 1993 si pina la data controlului in Registrul Companiei nu mai figureaza alte mentiuni cu privire la intilnirile Directorilor si hotaririle luate fata de rezultatele auditarii conturilor anuale ale Companiei, la numirea si plata a auditorilor, la alegerea sau numirea anuala a Directorilor Companiei etc. desi statutul companiei prevedea aceste obligatii.
Astfel incepind din anul 1992 si pina la data controlului, compania a inregistrat pierderi in suma totala de 1.449.352,49 USD (anexa 143b) care conform prevederilor statutare trebuiau analizate in BOD si mentionate hotaririle luate cu acest prilej si informarea actionarilor despre hotaririle luate si masurile dispuse. Conform documentelor puse la dispozitie de organele de politie ce au fost ridicate de la Capitania Zonala Constanta, organul de control constata urmatoarele :
La data de 14.aug.1992 reprezentantii Capitaniei Zonale Constanta transmite cu scrisoarea nr.M/13399, (anexa 99) la Inspectoratul de Stat al anavigatiei civile documentele pentru transferul de proprietate asupra navei Birlad. Printre documentele transmise se afla Nota de vinzare (bill of sale) prin care in luna iulie 1992 nava a fost transferata in patrimoniul companiei Birlad Inc.-Liberia pentru suma de un dolar SUA (anexa 100) si Ordinul MT nr.457 din 11.aug.1992 prin care a fost aprobat dreptul de arborare a pavilionului roman unui numar de nave printre care si navei Birlad, proprietatea companiei Birlad Inc.-Liberia, pe perioada rambursarii creditului (anexa 101) si nu aprobarea transferului proprietatii navei ,cum se solicita prin adresa Capitaniei (anexa 99). Inspectoratul de Stat al navigatiei civile, aproba transferul de proprietate solicitat (anexa 102) incepind cu data de 11.aug.1992.
Nava Birlad a navigat sub pavilion roman pina la data de 17.mar.1999 ,cind prin Ordinul MT nr.153 din 17.mar.1999 a fost retras dreptul de arborare a pavilionului (anexa 103) aspect confirmat si de Inspectoratul de Stat al navigatiei civile prin scrisoarea nr.29/194 din 18.mar.1999 (anexa 104) cind nava este scoasa din evidenta.
In Registrul matricol al navei figureaza inregistrate toate aceste aprobari (anexa 105) .
12.Cu privire la infiintarea Companiei
CALLATIS Inc.-Liberia.
Conform datelor inscrise in Registrul Companiei (Corporate Register) existent la data controlului la sediul CNM Petromin SA Constanta, compania a fost inregistrata si functioneaza incepind cu data de 11 iunie 1992 (anexa 5) avind un capital de 1000USD. format din 100 actiuni a cite 10 USD per actiune, emise in favoarea Petromin Overseas Inc.-Liberia. (anexa 8)
La data de 30 iunie 1992 au fost alesi pentru o perioada de un an, primii directori ai companiei:
Virgil Toanchina
Cristina Romanescu
Luminita Iosif
Vasile Matei
Constantin Bobes
care la rindul lor aleg pe Virgil Toanchina in functia de Presedinte, pe Cristina Romanescu in functia de Secretar si pe Luminita Iosif in functia de Trezorier.
Tot la aceasi data a avut loc si prima sedinta a Bordului Directorilor al Companiei cind a fost aprobat Statutul Companiei ce reprezenta cadrul legal de conducere si desfasurare a activitatilor comerciale.
In sedinta Directorilor din 16 iulie 1992 au fost aprobate:
-punerea unei ipoteci primare pe nava Callatis in favoarea bancii pentru efectuarea reparatilor si modernizarilor la nava, dintr-un imprumut de 45 mil.USD, ce urma sa fie acordat de un sindicat bancar, reprezentat de Cristiania Bank-Oslo.
-semnarea unui contract de management pentru nava Callatis cu Compania Petromin Overseas Inc. –Liberia.
-acceptarea unei Note de vinzare(Bill of sale) din partea Petromin SA Constanta pentru nava Callatis si sa execute, sa negocieze, sa aprobe si sa primeasca toate declaratiile de proprietate ce sint necesare pentru inregistrarea navei sub pavilion romanesc, dar fara a se preciza care sint acestea,
-nominarea si numirea Directorilor Companiei ca imputerniciti impreuna si independenti sa semneze toate documentele necesare ducerii la indeplinire a celor aprobate conform unei imputerniciri.
La Registrul Companiei nu exista decit imputernicirea sub semnatura presedintelui companiei actionare fara a exista si exemplarul legalizat al acestei imputerniciri.
Incepind cu anul 1993 si pina la data controlului in Registrul Companiei nu mai figureaza alte mentiuni cu privire la intilnirile Directorilor si hotaririle luate fata de rezultatele auditarii conturilor anuale ale Companiei la numirea si plata a auditorilor, la alegerea sau numirea anuala a Directorilor Companiei etc. desi statutul companiei prevedea aceste obligatii.
Conform documentelor puse la dispozitie de organele de politie ce au fost ridicate de la Capitania Zonala Constanta, organul de control constata urmatoarele:
La data de 25.08.1992, Capitania Zonala Constanta, solicita Inspectoratului de Stat al navigatiei civile cu scrisoarea M/13998 (anexa 64) aprobarea transferului de proprietate asupra navei Callatis de la Petromin SA Constanta la Compania Callatis Inc.-Liberia mentionind drept documente justificative Ordinul MT nr.457 din 11.08.1992 (anexa 65) si Nota de vinzare (bill of sale) -anexa 66. In realitate prin Ordinul 457/1992 se acorda dreptul de arborare a pavilionului roman unui numar de nave printre care si navei Callatis din proprietatea persoanei juridice straine Callatis Inc.-Liberia pe perioada rambursarii creditului acordat de Cristiania Bank-Oslo si nicidecum aprobarea pentru transferul proprietatii navei, cum a solicitat Capitania.Totodata Capitania face si mentiunea ca a fost intocmit si un certificat de nationalitate roman pentru nava Callatis din proprietatea Callatis Inc.-Liberia (anexa 67). De altfel Nota de vinzare (bill of sale) este datata din luna iulie 1992 cind proprietatea navei s-a transferat pentru suma de 1 USD.
La data de 02.noe.1992 Inspectoratul de Stat al navigatiei civile a aprobat transferul de proprietate asupra navei Callatis de la Petromin SA Constanta la Compania Callatis Inc.-Liberia (anexa 68) incepind cu data de 25.08.1992 data ce figureaza si pe certificatul de nationalitate (anexa 67).
La data de 20.09.1994 Capitania Zonala Constanta solicita prin scrisoarea nr.M/12042 aprobarea pentru schimbarea numelui navei din Callatis proprietate a Companiei Callatis Inc.-Liberia in Histria Star pastrindu-se numele companiei proprietare, pavilionul proprietatea si portul de inregistrare (anexa 69).
Inspectoratul de Stat al navigatiei civile aproba schimbarea numelui navei Callatis in Histria Star (anexa 70) aprobare ce a fost inregistrata in Registrul matricol al navei Histria Star ex. Callatis (anexa 71).
13.Cuprivire la infiintarea Companiei BORZESTI Inc.- Liberia
Conform documentelor de infiintare a Companiei existente la sediul CNM Petromin SA Constanta la data controlului organul de control constata ca nu exista Registrul Companiei (Corporate Register) si numai copii dupa documentele de inregistrare ale Companiei BORZESTI Inc.-Liberia trimise prin intermediul unei case de avocati (anexa 5) din care rezulta ca Compania a fost infiintata si functioneaza incepind cu data de 11 iunie 1992 avind un capital de 1000 USD format din 100 actiuni a cite 10 USD/actiune.(anexa 8) .Nu exista alte mentiuni cu privire la Directorii Companiei, la intilnirile Bordului Director si hotaririle luate la auditarile anuale a conturilor companiei, la numirea si plata auditorilor, la conturile si banca unde acestea sint deschise, la alegerea sau numirea anuala a directorilor etc. desi statutul companiei prevedea aceste obligatii. Astfel incepind din anul 1992 si pina la data controlului, compania a inregistrat pierderi in suma totala de 3.734.539,05 USD (anexa 143b) care conform prevederilor statutare trebuiau analizate in BOD si mentionate hotaririle luate cu acest prilej si informarea actionarilor despre hotaririle luate si masurile dispuse.
Conform documentelor puse la dispozitie de organele de politie ce au fost ridicate de la Capitania Zonala Constanta, organul de control a constatat urmatoarele:
La data de 21 iulie 1992 Capitania Zonala Constanta solicita Inspectoratului de Stat al Navigatiei Civile retragerea dreptului de arborare a pavilionului romanesc acordat navei Borzesti (anexa 106) anexind si documentele justificative in acest sens.
Intre documentele jutificative se afla si Ordinul MT nr. 418 din 20.07.1992 (anexa 107) prin care se acorda dreptul de arborare a pavilionului Liberian pentru nava Borzesti pe perioada rambursarii creditului acordat SC Petrom SA Constanta de banca Cristiania Bank-Oslo.
Dupa cum s-a aratat anterior creditul a fost acordat Companiei Petromin Overseas-Liberia semnatara contractului de imprumut si nu CN Petromin SA Constanta.
Tot drept document justificativ este prezentat un contract de bare-boat, dar ulterior prin adresa nr7356/2001 (anexa 25a) Capitania Zonala Constanta precizeaza ca acest contract nu a existat la dosarul cazier al navei .
In concluzie pentru aplicarea prevederilor Ordinului MT nr.418/1992 (anexa 26) era prevazut sa se utilizeze un contract de bare-boat care in realitate nu exista.
Acest contract in forma lui “Standard” a fost emis de BIMCO si este cunoscut in practica maritima internationala sub numele de cod “BARECON 89″ si prevede in Partea V ca pe perioada derularii contractului navlositorul poate inregistra nava cu consimtamintul armatorului sa arboreze pavilionul altui stat (Liberia in cazul de fata), iar pavilionul (roman) Statului in care armatorul isi are resedinta (CNM Petromin) se suspenda armatorul (CNM Petromin) raminind proprietarul acesteia.
La terminarea contractului nava revine la pavilionul initial (roman) armatorul (CNM Petromin) mentinindu-si in continuare proprietatea asupra navei. (anexa 27).
In practica maritima internationala contractul de bare-boat charter se traduce prin contract de inchiriere a navei “nude” prin care armatorul detine proprietatea navei dind posesia si controlul asupra acesteia navlositorului chirias pentru o perioada de timp in schimbul primirii unei chirii.
Utilizarea acestui tip de contract comercial in practica maritima este putin rezervata deoarece navlositorul poate sa realizeze datorii pe piata fata de diversii furnizori de servicii ceeace poate conduce la arestarea navei de acesti creditori conform principiului prin care “datoria urmeaza nava ” si astfel armatorul va fi nevoit sa achite datoriile navlositorului, pentru a nu fi arestata nava urmind a se indrepta in justitie impotriva navlositorului, pentru recuperarea datoriilor.
Cum s-a aratat mai sus Decretul 443/1972 nu continea prevederi privind posibilitatea suspendarii pavilionului roman sau navigarea sub un pavilion dublu sau de complezenta, pentru nave de nationalitate romana fapt pentru care atit Inspectoratul de Stat al navigatiei civile cit si Capitania Zonala, au facut inregistrari in dosare matricole ale navelor mentionate in Ordinul MT 418/1992 prin aplicarea prevederilor art.19, privind radierea.La data de 14.aug.1992 ,Capitania solicita Inspecto-ratului de Stat al navigatiei civile Constanta cu scrisoarea nr.13392 (anexa 108) aprobare pentru transferul de proprietate asupra navei Borzesti anexind si documentele justificative Printre aceste documente se afla Ordinul MT nr.457 din 11.aug.1992 (anexa 109) prin care se acorda dreptul de arborare al pavilionului roman unui numar de nave printre care se afla si nava Borzesti proprietatea lui Borzesti Inc.-Liberia pe perioada rambursarii creditului acordat de Cristiania Bank-Oslo si nu aproba transferul de proprietate cum se solicita de Capitania Zonala Constanta (anexa 108) si Nota de vinzare (bill of sale) din luna iulie 1992 cind nava a fost trasferata in patrimoniul lui Borzesti Inc.-Liberia pentru suma de un dolar SUA (anexa 110) rezultind de altfel ca nava s-a transferat prin transfer de proprietate si nu prin contract de bare-boat.
De altfel din scrisoarea Capitaniei Zonale Constanta nr.M/15560 din 25.sept.1992 existenta la dosarul cazier al navei se recunoaste ca certificatul de nationalitate pe numele companiei Borzesti Inc.-Liberia se afla deja la bordul navei din data de 12.aug.1992 (anexa 111) fara ca mentiunea sa fi fost operata in dosarul cazier, unde figura ca armator al navei Petromin SA Constanta si nu Borzesti Inc.-Liberia.
Din continutul Ordinului MT nr.457/11.aug.1992 rezulta ca Bobilna Inc.-Liberia este prezentata ca o subunitate a Petromin Overseas Inc.-Liberia, iar acesta la rindul ei ca o filiala a CNM Petromin SA Constanta si nu ca o asociere cu o alta persoana juridica cum se justifica juridic in scrisoarea Capitaniei (anexa 111).
La data de 02.noe.1992 Inspectoratul de Stat al navigatiei civile aproba transferul de proprietate al navei Borzesti catre compania Borzesti Inc.-Liberia, incepind cu data de 12.08.1992 (anexa 112), iar cu data de 16 dec.1992, a fost eliberat Certificatul de radiere solicitat in vederea inmatricularii navei in Liberia si a fost aprobata radierea navei in conformitate cu prevederile art.19 din Decret 443/1972 (anexa 113) aprobari operate si in Registrul matricol al navei (anexa 114).
14. Cu privire la infiintarea Companiei BACESTI Inc.-Liberia.
Conform datelor inscrise in Registrul Companiei (Corporate Register) existent la sediul CNM Petromin SA Constanta, la data controlului Compania a fost inregistrata in Liberia si functioneaza incepind cu data de 14 sept . 1992 (anexa 5). Este de mentionat faptul ca la infiintarea companiei BACESTI INC. in Liberia nu a fost solicitata aprobarea CIS Petromin SA ( anexa 2) Compania are un capital de 1000 USD format din 100 actiuni a cite 10 USD/actiune emise in favoarea Companiei Petromin Overseas Inc.-Liberia . (anexa 8)
La data de 08.oct.1992 a avut loc numirea primilor Directori ai Companiei pe o perioada de un an :
Virgil Toanchina
Cristina Romanescu
Luminita Iosif
Vasile Matei
Constantin Bobes
care aleg la rindul lor pe Virgil Toanchina in functia de Presedinte, pe Cristina Romanescu in fuctia de Secretar, iar pe Hans Thomas Holbye in functia de Trezorier aprobindu-se totodata si Statutul Companiei ce reprezenta cadrul legal de conducere si desfasurare a activitatilor comerciale. Analizind mentiunile existente in Registrul Companiei se constata ca desi in cuprinsul Sectiunii 3 a Articolului 5 din Statut se face referire la necesitatea deschiderii unui cont bancar prin care urma sa se deruleze activitatiile economico-financiare ale companiei, precum si desemnarea persoanelor imputernicite sa semneze si sa opereze in cont nu exista mentiuni cu privire la, contul societatii si banca prin care se vor derula sumele aferente activitatilor comerciale.
In sedinta Directorilor,din data de 20.oct.1992 au fost aprobate: -punerea unei ipoteci primare pe nava Bacesti in favoarea bancii, pentru semnarea addendumului nr.1 la Contractul de imprumut din 07.aug.1992 semnat de Petromin Overseas Inc.-Liberia cu sindicatul bancar reprezentat de Cristiania Bank-Oslo. -incredintarea tuturor drepturilor ce decurg din asigurari, a tutuor incasarilor si a veniturilor Companiei in favoarea bancii, -incredintarea contului de exploatare si a sumelor ce intra in acest cont in favoarea bancii
-punerea in gaj de prim rang a subconturilor companiei Bacesti Inc. si a tuturor sumelor de bani care intra in cont la un moment dat,
-semnarea unui contract de management pentru nava Bacesti cu Compania Petromin Overseas Inc . Liberia, -acceptarea unei Note de vinzare (Bill of Sale) din partea Petromin SA Constanta pentru nava Bacesti si sa execute, sa negocieze, sa aprobe si sa primeasca toate declaratiile de proprietate, toate documentele ce sint necesare pentru inregistrarea navei sub pavilion Liberian si toate celelalte documente necesare pentru transferarea navei Bacesti de la Petromin SA Constanta. -toate actiunile ce sint necesare pentru inregistrarea navei ca proprietate a Companiei Bacesti Inc. la Consulatul General al Liberiei de la Oslo.
-nominarea si numirea lui Virgil Toanchina, Cristina Romanescu si John Osborne ca imputernicit impreuna si independenti pentru ducerea la indeplinire a celor aprobate mai sus . Imputernicirea a fost legalizata sub nr.87097 din 05 noe.1992 de reprezentantii Notariatului de Stat al Jud. Constanta. Incepind cu anul 1993 si pina la data controlului in Registrul Companiei nu mai exista alte mentiuni cu privire la intilnirile Bordului Directorilor si hotaririle luate la numirea si plata auditarilor la analiza rezultatelor auditarii anuale a conturilor Companiei la alegerea sau numirea anuala a directorilor etc. desi statutul companiei prevedea aceste obligatii. Astfel incepind din anul 1992 si pina la data controlului, compania a inregistrat pierderi in suma totala de 12.054.872,78 USD (anexa 143b) care conform prevederilor statutare trebuiau analizate in BOD si mentionate hotaririle luate cu acest prilej si informarea actionarilor despre hotaririle luate si masurile dispuse.
Conform documentelor puse la dispozitie de organele de politie ce au fost ridicate de la Capitania Zonala Constanta organul de control constata urmatoarele:
La data de 21 iun.1990 Compania Navrom solicita, prin scrisoare nr.12.614, Capitaniei Constanta eliberarea documentelor necesare pentru inregistrarea navei Bacesti sub pavilion Bahamas din care sa rezulte ca este libera de datorii si un certificat de radiere al navei care va intra in vigoare in momentul inregistrarii navei sub pavilion Bahamas (anexa 131a). Drept documente anexate la aceasta solicitare au fost anexate : -aprobarea Ministerului Transporturilor si -contractul de bare -boat din data de 23.05.1990. care in realitate nu a existat la dosarul cazier al navei
Analizind aceasta solicitare fata de prevederile Decretului 443/1972, privind navigatia civila rezulta ca in conforitate cu prevederile art.19,23,24 si 25 radierea din Registrul matricol al navelor se face prin pierderea nationalitatii romane care in conformitate cu prevederile art.13 era de competenta Guvernului. Posibilitatea aprobarii prin Ordin al ministrului Transportului pentru arborarea pavilionului altui stat de navele romanesti a fost reglementata prin art.4 din HG.nr.426/1991 publicat in MO 132 din 16.06.1992, deci ulterior solicitarii Navrom nr.12614/1990 adresata catre Capitania Constanta (anexa 131a) care a fost semnata de Dl.Calin Marinescu in calitate de Director, dar care la data aceea detinea functia de Primar al Municipiului Constanta asa cum se precizeaza in scrisoarea primariei (anexa 131b) calitate ce o avea si la data semnarii contractului de bare-boat cu firma Borom Shiping Ltd.
In baza acestei solicitari Capitania Portului Constanta prin scrisoarea M/13.303/03.iul.1990 (anexa 131) comunica solicitantului rezultatul analizei efectuate de reprezentantii sai asupra documentelor depuse privind transferul de proprietate asupra navei Bacesti si schimbarea pavilionului roman cu unul de “complezenta”.
In concluzie, pentru radierea navei era prevazut sa se utilizeze, un contract de bare-boat.
Acest contract in forma lui “Standard” a fost emis de BIMCO si este cunoscut in practica maritima internationala sub numele de cod “BARECON 89″ si prevede in Partea V ca pe perioada derularii contractului navlositorul poate inregistra nava cu consimtamintul armatorului sa arboreze pavilionul altui stat (Liberia in cazul de fata), iar pavilionul (roman) Statului in care armatorul isi are resedinta (CNM Petromin) se suspenda armatorul (CNM Petromin) raminind proprietarul acesteia.
La terminarea contractului nava revine la pavilionul initial (roman), armatorul (CNM Petromin) mentinindu-si in continuare proprietatea asupra navei. (anexa 27).
In practica maritima internationala contractul de bare-boat charter se traduce prin contract de inchiriere a navei “nude” prin care armatorul detine proprietatea navei dind posesia si controlul asupra acesteia navlositorului chirias pentru o perioada de timp in schimbul primirii unei chirii. Utilizarea acestui tip de contract comercial in practica maritima este putin rezervata deoarece navlositorul poate sa realizeze datorii pe piata fata de diversii furnizori de servicii ceeace poate conduce la arestarea navei de acesti creditori conform principiului prin care “datoria urmeaza nava ” si astfel armatorul va fi nevoit sa achite datoriile navlositorului pentru a nu fi arestata nava urmind a se indrepta in justitie impotriva navlositorului pentru recuperarea datoriilor. Cum s-a aratat mai sus Decretul 443/1972 nu continea prevederi privind posibilitatea suspendarii pavilionului roman sau navigarea sub un pavilion dublu sau de complezenta, pentru nave de nationalitate romana fapt pentru care atit Inspectoratul de Stat al navigatiei civile cit si Capitania Zonala au facut inregistrarea in dosarul matricol al navei prin aplicarea prevederilor art.19 privind radierea.De altfel partile semnatare ale contractului de bare-boat din data de 23 mai 1990 au convenit in conformitate cu prevederile clauzei suplimentare la contract cl.42 ca armatorul va intreprinde si va obtine pe cheltuiala navlositorului toate aprobarile necesare pentru schimbarea pavilionului navei si a fost confirmata obtinerea consimtamintelor si aprobarilor necesare pentru schimbarea pavilionului (anexa 131) . Pentru indeplinirea obligatiilor asumate prin cl.42 din contractul de bare-boat Capitania Constanta a eliberat la data de 03 iul.1990 la solicitarea Navrom, Certificatul din care rezulta ca nava Bacesti nu are datorii (anexa 131c) si care a fost utilizat la inregistrarea navei la data de 20.02.1991in Registrul de inmatriculari nave din Bahamas (anexa 131d) . Confirmarea inregistrarii navei Bacesti sub pavilion Bahamas rezulta din Certificatul de armator pe numele CNM Petromin companie infiintata prin HG.494 din 1990 managerul navei fiind compania Bolton Shipping si din Certificatul provizoriu din data de 20.02.1991 pentru inregistrarea navei sub pavilion Bahamas care expira la 31.aug.1991 (anexa 131e) inregistrare confirmata si prin scrisoarea CNM Petromin din 21.08.1991 prin crae a fost solicitata radierea navei din Registrului matricol. In sprijinul acestei solicitari Directorul CNM Petromin SA Constanta anexeaza aprobarea Secretariatului de stat pentru transporturile navale semnata de Dl.Traian Basescu in calitate de Subsecretar de Stat si Certificatul de inregistrare provizorie al navei in Bahamas (anexa 131). Trebuie precizat ca la data de 21.aug.1991 data solicitarii pentru radierea navei Dl Traian Basescu avea calitatea de Ministru si nu de Subsecretar de Stat asa cum rezulta din Hotaririle Adunarii Deputatilor si a Senatului Romaniei nr.6 din data de 30.04.1991 ce au fost publicate in MO 97 din 06.05.1991 si respectiv MO 102 din 14.05.1991.
Totusi la data de 21.aug1991 cu scrisoarea M/15647 Capitania comunica Inspectoratului de Stat al navigatiei civile documentele prezentate de CNM Petromin SA Constanta si solicita aprobarea pentru retragerea dreptului de arborare a pavilionului roman in conformitate cu prevederile art.19 din Decret 443/1972 privind radierea (anexa 132). Inspectoratul de stat al navigatiei civile la rindul sau aproba prin scrisoarea nr.68.0/22.08.1991. (anexa 132a) radierea navei Bacesti in conformitate cu prevederile art.19 si art.24 din Decret 443 din 1972.(anexa 133) .Aceasta aprobare a fost operata in Registrul matricol al navei Bacesti (anexa 134) desi asa cum s-a aratat mai sus prin utilizarea contractului de bare-boat nu se pierde proprietatea navei aspect ce a fost avut in vedere de legiuitor la art.19 din Decret 443/1972 motiv pentru care nu se putea radia nava in baza contractului de bare-boat in conformitate cu prevederile art.19 si art.24 din Decret 443/1972.
15.Cu privire la infiintarea Companiei BREAZA Inc.- Liberia.
Conform datelor inscrise in Registrul Companiei (Corporate Register) existent la data controlului la sediul CNM Petromin SA Constanta compania a fost inregistrata si functioneaza incepind cu data de 11 iunie 1992 (anexa 5) avind un capital de 1000USD. format din 100 actiuni a cite 10 USD per actiune emise in favoarea Petromin Overseas Inc.-Liberia. (anexa 8) .La data de 30 iunie 1992 au fost alesi pentru o perioada de un an primii directori ai companiei:
Virgil Toanchina
Cristina Romanescu
Luminita Iosif
Vasile Matei
Constantin Bobes
care la rindul lor aleg pe Virgil Toanchina in functia de Presedinte, pe Cristina Romanescu in functia de Secretar si pe Luminita Iosif in functia de Trezorier.Tot la aceasi data a avut loc si prima sedinta a Bordului Directorilor al Companiei cind a fost aprobat Statutul Companiei ce reprezenta cadrul legal de conducere si desfasurare a activitatilor comerciale ale Companiei.
In sedinta Directorilor din 16 iulie 1992 au fost aprobate:
-punerea unei ipoteci primare pe nava Breaza in favoarea bancii pentru efectuarea reparatilor si moderni-zarilor la nava dintr-un imprumut de 45 mil.USD ce urma sa fie acordat de un sindicat bancar reprezentat de Cristiania Bank-Oslo.
-semnarea unui contract de management pentru nava Breaza cu Compania Petromin Overseas Inc. –Liberia.
-acceptarea unei Note de vinzare(Bill of sale) din partea Petromin SA Constanta pentru nava Breaza si sa execute sa negocieze sa aprobe si sa primeasca toate declaratiile de proprietate ce sint necesare pentru inregistrarea navei sub pavilion romanesc, dar fara a se preciza care sint acestea,
-nominarea si numirea Directorilor Companiei ca imputerniciti impreuna si independenti sa semneze toate documentele necesare ducerii la indeplinire a celor aprobate conform unei imputerniciri.
La Registrul Companiei nu exista decit imputernicirea sub semnatura presedintelui companiei actionare fara a exista si exemplarul legalizat al acestei imputerniciri. Incepind cu anul 1993 si pina la data controlului in Registrul Companiei nu mai figureaza alte mentiuni cu privire la intilnirile Directorilor si hotaririle luate fata de rezultatele auditarii conturilor anuale ale Companiei la numirea si plata a auditorilor la alegerea sau numirea anuala a Directorilor Companiei etc. desi statutul companiei prevedea aceste obligatii. Conform documentelor puse la dispozitie de organele de politie ce au fost ridicate de la Capitania Zonala Constanta organul de control constata urmatoarele: La Dosarul cazier al navei Breaza se afla scrisoare nr.68.0 din 02.noe.1992 a Inspectoratului de Stat al navigatiei civile prin care a fost aprobat transferul de proprietate asupra navei Breaza catre compania Breaza Inc.Liberia (anexa 125). Nava a fost transferata la data de 25.aug.1992 in conformitate cu Protocolul de predare-primire si a Certificatului de inmatriculare (anexa 126). In anul 1994 CNM Petromin SA Constanta solicita in numele companiei Breaza Inc.-Liberia schimbarea numelui navei Breaza in Histria Sun fara a se schimba numele armatorului Breaza Inc.-Liberia (anexa 127) solicitatre inaintata de Capitania Constanta, prin scrisoarea M/6683 din data de 18.mai.1994 (anexa 128) la Inspectoratul de Stat al navigatiei civile care la rindul sau o aproba conform scrisorii nr.456 din 19.mai.1994 (anexa 129) aprobare care afost operata in Registrul matricol al navei (anexa 130).
16.Cu privire la infiintarea Companiei 22 Decembrie Inc.- Liberia.
Conform datelor inscrise in Registrul Companiei (Corporate Register) existent la data controlului la sediul CNM Petromin SA Constanta compania a fost inregistrata si functioneaza incepind cu data de 11 iunie 1992 (anexa 5) avind un capital de 1000USD. format din 100 actiuni a cite 10 USD per actiune emise in favoarea Petromin Overseas Inc.-Liberia. (anexa8)
La data de 30 iunie 1992 au fost alesi pentru o perioada de un an primii directori ai companiei:
Virgil Toanchina
Cristina Romanescu
Luminita Iosif
Vasile Matei
Constantin Bobes
care la rindul lor aleg pe Virgil Toanchina in functia de Presedinte, pe Cristina Romanescu in functia de Secretar si pe Luminita Iosif in functia de Trezorier. Tot la aceasi data a avut loc si prima sedinta a Bordului Directorilor al Companiei cind a fost aprobat Statutul Companiei ce reprezenta cadrul legal de conducere si desfasurare a activitatilor comerciale .
In sedinta Directorilor din 16 iulie 1992 au fost aprobate:
-punerea unei ipoteci primare pe nava 22 Decembrie in favoarea bancii, pentru efectuarea reparatilor si modernizarilor la nava dintr-un imprumut de 45 mil.USD ce urma sa fie acordat de un sindicat bancar reprezentat de Cristiania Bank-Oslo.
-semnarea unui contract de management pentru nava 22 Decembrie cu Compania Petromin Overseas Inc. – Liberia. -acceptarea unei Note de vinzare(Bill of sale) din partea Petromin SA Constanta pentru nava 22 Decembrie si sa execute, sa negocieze, sa aprobe, si sa primeasca toate declaratiile de proprietate ce sint necesare pentru inregistrarea navei sub pavilion romanesc, dar fara a se preciza care sint acestea,
-nominarea si numirea Directorilor Companiei ca imputerniciti impreuna si independenti sa semneze toate documentele necesare ducerii la indeplinire a celor aprobate conform unei imputerniciri.
La Registrul Companiei nu exista decit imputernicirea sub semnatura presedintelui companiei actionare fara a exista si exemplarul legalizat al acestei imputerniciri. Incepind cu anul 1993 si pina la data controlului in Registrul Companiei nu mai figureaza alte mentiuni cu privire la intilnirile Directorilor si hotaririle luate fata de rezultatele auditarii conturilor anuale ale Companiei la numirea si plata a auditorilor la alegerea sau numirea anuala a Directorilor Companiei etc. desi statutul companiei prevedea aceste obligatii. Astfel incepind din anul 1992 si pina la data controlului compania a inregistrat pierderi in suma totala de 10.892.333,07 USD (anexa 143b) care conform prevederilor statutare trebuiau analizate in BOD si mentionate hotaririle luate cu acest prilej si informarea actionarilor despre hotaririle luate si masurile dispuse. Conform documentelor puse la dispozitie de organele de politie ce au fost ridicate de la Capitania Zonala Constanta organul de control constata urmatoarele:
La dosarul cazier al navei se afla Ordinul MT nr.457 din 11.aug.1992 (anexa 115) prin care a fost acordat dreptul de arborare a pavilionului roman unui numar de nave printre care si navei 22 Decembrie prezentata ca fiind proprietatea companiei 22 Decembrie Inc.-Liberia o subunitatate a companiei Petromin Overseas Inc.-Liberia pe perioada rambursarii creditului acordat de Cristiania Bank-Oslo. Din analiza Permisului provizoriu de arborare a pavilionului roman si de navigatie emis de Capitania Constanta la data de 21 mai 1993 (anexa 116) rezulta ca la data aceea armatorul navei era SN Constanta si nu compania 22 Decembrie Inc.-Liberia cum se prezenta in Ordinul MT nr.457/1992 (anexa 115) pentru ca la data de 16.iun.1993 Registrul Naval Roman (RNR) in Raportul nr.10/995 privind inspectia la nava 22 Decembrie, pentru avizarea parcurgerii programului probelor de mare, sa fie mentionat ca armator al navei Petromin Inc., iar ca port de inmatriculare portul Monrovia nava avind pavilion Liberia. (anexa117). Constatind aceste neconcordante cu privire la armatorul navei la portul de inmatriculare si la pavilionul navei Capitania Constanta solicita prin scrisoarea M/9989 companiei Petromin SA materialul juridic existent privind transferul navei in patrimoniul companiei 22 Decembrie Inc.-Liberia. (anexa 118). Conform documentelor de la Dosarul cazier al navei rezulta ca Receptia generala a navei 22 Decembrie de beneficiarul CNM Petromin SA de la constructorul acesteia SN Constanta a fost efectuata la data de 30.07.1993 (anexa 119), iar transferul in patrimoniul companiei 22 Decembrie Inc. a fost realizat in luna septembrie 1993 pentru suma de un dolar SUA asa cum rezulta din Nota de vinzare (bill of sale)-anexa120 prezentata Capitaniei Constanta cu ocazia solicitarii schimbarii numelui navei si a transferului de proprietate (anexa121). Tot la Dosarul cazier al navei se afla si Ordinul MT nr.64 din 23.feb.1994 prin care a fost aprobata radierea din Registrul matricol al navei Fortune ex. 22 Decembrie proprietate a companiei 22 Decembrie Inc. si retragerea pavilionului roman (anexa 122) aspecte confirmate si de Inspectoratul navigatiei civile prin scrisoarea nr.148 din 23.feb.1994 adresata Capitaniei Constanta (anexa 123) aprobari ce au fost operate in Registrul matricol al navei Fortune (anexa 124) . Radierea navei a fost facuta in baza Ordinului MT nr.457/1992 din 23.02.1994. In concuzie desi in Ordinul MT nr.457/1992 nava 22 Decembrie figureaza ca fiind proprietatea companiei 22 Decembrie Inc.-Liberia o subunitate a companiei Petromin Overseas Inc-Liberia transferul catre aceasta a fost realizat in luna septembrie l993, conform Notei de vinzare (bill of sale) -anexa120.
In concluzie : Infiintarea companiei Petromin Overseas Inc.-Liberia si a celor 15 companii subsidiare s-a facut fara respectarea prevederilor Decretului Nr.52/1975 a Regulamentului BNR nr.1/1991 si a art.16 din Decret 210/1960. Deasemenea infintarea companiei Bacesti Inc.-Liberia s-a facut fara a fi adusa la cunostiinta CIS (anexa 2) aprobarea Guvernului si fara a fi fost mentionata in materialul documentar transmis de Ministerul Transporturilor la Ministerul Economiei si Finantelor (anexa 3) pentru analiza si avizare in conformitate cu prevederile art.28 lit.b din Decret 52 din 1975 . De altfel si infiintarea acestei companii incalca prevederile Decretului 52/1975 a Regulamentului BNR nr.1/1991 si a art.16 din Decret 210/1960 toate aceste acte normative fiind in vigoare, la data infiintarii companiilor in Liberia.
Despre necesitatea respectarii prevederilor acestor acte normative reprezentantii CNM Petromin SA si ai CIS aveau cunostiinta prin referirea la aceste acte normative in diferitele intilniri ale CIS (anexa 1 si 3a).
Practica juridica in materie privind transferul de proprietate asupra navelor prin utilizarea documentului Bill of sale (Nota de vinzare) pentru suma de 1 dolar SUA a fost invocata ca nelegala chiar de avocatii CNM Petromin SA care au solicitat instantei constatarea nulitatii absolute a acestui document prin referire la prevederile art.1303 Cod civil unde se precizeaza ca pretul trebuie sa fie serios. Judecatoria sectorului 1 Bucuresti prin Sentinta civila nr.24230/2000 (anexa 135) hotareste nulitatea absoluta a Notelor de vinzare (bill of sale ) in care se mentioneaza drept pret al transferului de proprietate asupra navelor suma de 1 dolar. Pentru realizarea transferului de proprietate asupra navelor catre companiile de unica nava din Liberia reprezentantii CNM Petromin au solicitat Capitaniei Constanta eliberarea documentelor necesare conform practicilor maritime internationale prevazute la pct.8 din MOA (Memorandum of agreement) anexa 136 pentru inregistrarea in Liberia a navelor. Documentul MOA aferent navelor transferate companiilor de unica nava nu a fost prezentat organului de control motivindu-se lipsa acestuia ca de altfel si a facturilor externe (Invoice) a Declaratiilor vamale de export (DVE) si a Declaratiilor de incasare valutare (DIV) intocmite in conformitate cu prevederile Normelor BNR nr.V/32/1 din 10 ian.1992 cu aplicare de la 01.feb.1992. In practica maritima internationala documentul Bill of sale este utilizat drept document solicitat prin MOA (pct.8) practica dovedita si utilizata chiar de reprezentantii CNM Petromin SA Constanta pentru reintoarcerea navei Birlad in patrimoniul societatii (anexa 137). Prin transferarea proprietatii asupra navelor de la CNM Petromin SA Constanta catre companiile de unica nava inregistrate in Liberia aspect confirmat si de Capitania Zonala Constanta prin mentionarea transferului de proprietate in Registrul matricol al navelor rezulta ca CNM Petromin SA nemaifiind proprietar nu mai avea dreptul sa le evidentieze contabil in patrimoniul si sa mai calculeze amortizarea aferenta. In realitate CNM Petromin SA Constanta avea numai calitatea de actionara cu 100% din actiunile companiei Petromin Overseas Inc. din Liberia companie care la rindul sau detinea 100% din actiunile companiilor subsidiare de unica nava inregistrate tot in Liberia si nu calitatea de armator (proprietar ) al acestor nave calitate ce ar fi permis sa evidentieze navele in patrimoniul contabil al societatii si sa calculeze amortizarea aferenta. In evidenta CNM Petromin nu se pot identifica cheltuielile efectuate pentru plata onorariilor si a taxelor pentru infiintarea companiilor in Liberia pentru obtinerea certificatelor provizorii si permanente pentru inmatricularea navelor si inregistrarea ipotecilor pentru taxele anuale pe tonajul navelor etc. sume ce se plateau catre agentul de inmatriculare International Trust Company of Liberia. Compania Petroklav Management Inc.-Liberia a fost infiintata la data de 11.iun.1992 avind un capital de 100 actiuni fara valoare care sint la purtator si la data controlului (anexa 8).
CU PRIVIRE LA VINZAREA DE NAVE :

1. Vinzarea navei BICAZ :
Asa cum s-a aratat mai sus,transferul proprietatii navei Bicaz de la CNM Petromin SA Constanta catre compania Bicaz Inc.-Liberia a fost operata in Registrul matricol incepind cu data de 25.aug.1992 (anexa 137) in conformitate cu scrisoarea Capitaniei Constanta nr.M/13997 (anexa 138) a Ordinului MT nr.457/11.aug.1992 (anexa 139) a Notei de vinzare (Bill of sale) din luna iulie 1992 (anexa 140) a aprobarii Inspectoratului de Stat al navigatiei civile nr.68.0/3887 din 02.noe.1992 (anexa 141) si a Protocolului de predare-primire din data de 25 aug.1992 prin care se certifica transferul navei Bicaz, proprietatea companiei Bicaz Inc.-Liberia de la CNM Petromin la compania Petromin Overseas Inc.-Liberia care era managerul navei (anexa 142). Desi transferul proprietatii navei Bicaz a fost facut pentru suma de un dolar SUA asa cum rezulta din Nota de vinzare (bill of sale) -anexa 140 in patrimoniul companiei Bicaz Inc.-Liberia nava a fost inregistrata la valoarea de intrare de 5.170.000 USD (anexa 143). Transferul proprietatii navei de la CNM Petromin catre subsidiara din Liberia a fost operata in Registrul matricol incepind cu data de 25.08.1992 avind la baza OMT nr.457 din 11.08.1992 Nota de vinzare (bill of sale) din luna iulie 1992 si a altor documente prezentate mai sus. La data de 19.noe.1994 (anexa 143 a) la Oslo a fost emis un certificat prin care au fost nominalizati ca membri BOD ai Companiei Bicaz Inc.-Liberia si anume:
Marin Lupu – presedinte
Cristina Romanescu – secretar si
Hans Thomas Holbie – trezorier ,anexindu-se la acest certificat si o hotarire a actionarilor de la compania Bicaz Inc. ce a fost tinuta la Oslo la 19 dec 1994 din care rezulta ca Presedintele informeaza despre scopul intilnirii care este aprobarea vinzarii navei Bicaz si transferarea proprietatii asupra acesteia catre CNM Petromin SA Constanta. Astfel la data de 15.11.1994 a fost intocmita Nota de vinzare (bill of sale) care a fost semnata de dl.Marin Lupu si a carei semnatura a fost legalizata la Oslo la data de 15.dec.1994. La dosarul existent la CNM Petromin SA nu au fost identificate documentele din care sa rezulte ca nava Bicaz a fost indigenizata (importata) de CNM Petromin intocmindu-se Decalaratia vamala de import (DVI) conform reglementarilor vamale. In vederea vinzarii navei Bicaz firma Coopers & Lybrand a intocmit Raportul de evaluare din 20 mai 1994 (anexa 144) prin care a fost exprimata opinia, privind vinzarea navei la pretul de piata de 2.500.000 dolari SUA. Conform scrisorii CNM Petromin nr.3712/31 mai 1994 prin care se solicita aprobarea vinzarii navei Bicaz rezulta ca aceasta apartinea la acea data “subsidiarei Petromin din Oslo” (anexa 145), desi din Registrul matricol al navei apartinea companiei Bicaz Inc.-Liberia (anexa 137) . Prin scrisoarea FPS nr.120/2011/08.aug.1994 a fost aprobat pretul de incepere al licitatiei pentru vinzarea navei Bicaz la nivelul sumei de 2.500.000 dolari SUA (anexa 146) pret care a fost aprobat si de FPP Transilvania asa cum rezulta din scrisoarea nr.9175/29 aug.1994 (anexa 147). La data de 16.noe.1994 comisia de licitatie aproba vinzarea navei Bicaz catre compania TIGER SHIPPING -Liberia pentru suma de 3.400.000 dolari SUA (anexa 148).
In urma cistigarii licitatiei a fost semnat documentul Memorandum of Agreement (MOA) cod.SALEFORM 1987 elaborat de BIMCO (anexa 149) din partea vinzatorului CNM Petromin de Dl.Viorel Stanila si Dl Rusen Mitica conform imputernicirii acordate (anexa 150).
Din documentele existente la dosarul privind vinzarea navei Bicaz nu rezulta ca a fost intocmita Declaratia de incasare valutara (DIV) aferenta facturii externe intocmite pentru vinzarea navei si nici a Declaratiei vamale de export (DVE) aferenta vinzarii la export a navei Bicaz.
CNM Petromin solicita Capitaniei Constanta retragerea pavilionului roman si radierea navei Bicaz din Registrul matricol care la rindul sau solicita Inspectoratului de Stat al navigatiei civile unele precizari avind in vedere prevederile art.13 din Decretul 443/1972 unde se arata expres necesitatea aprobarii Guvernului pentru vinzarea navelor ale prevederilor art.55 din Legea 58/1991 si ale prevederilor art.10 din HG634 din 1991 (anexa 151).
Prin Ordinul MT nr.429/29 noe.1994 (anexa 152) a fost aprobata retragerea dreptului de arborare a pavilionului roman navei Bicaz vinduta companiei Tiger Shipping-Liberia.
In acest ordin se face mentiunea ca CNM Petromin este proprietarul navei desi din Registrul matricol al navei (anexa137) rezulta ca la data emiterii acestui ordin cit si la data vinzarii proprietar al navei Bicaz era compania Bicaz Inc.-Liberia.
La dosarul navei Bicaz de la CNM Petromin se afla si Nota de vinzare (bill of sale) -anexa 153 prin care nava Bicaz a fost transferata de la Bicaz Inc.-Liberia, la CNM Petromin Constanta pentru suma de un dolar SUA, la data de 15.noe.1994 document ce a fost legalizat la Oslo la data de 15.dec.1994. Acest document nu figureaza inregistrat in Registrul matricol al navei Bicaz (anexa 137) rezultind ca la data de 15 dec.1994 armator (proprietar) al navei era compania Bicaz Inc.-Liberia conform mentiunii din data de 10 noe.1992. Nava Bicaz a fost predata cumparatorului compania Tiger Shipping -Liberia, la data de 22 dec.1994 conform Protocolului de predare-primire (anexa 154), iar Inspectoratul de Stat al navigatiei civile a aprobat retragerea dreptului de arborare a pavilionului roman si radierea navei (anexa 155) aprobarea fiind operata in Registrul matricol al navei (anexa 137). Asa cum a fost prezentat mai sus valoarea de intrare a navei Bicaz in patrimoniul companiei liberiene Bicaz Inc. a fost evaluata la suma de 5.170.000 USD (anexa 143) din care in perioada 1992 si pina la vinzarea navei a fost facturata cu titlu de amortizare catre managerul Petroklav suma de 334.791,91 USD din care CNM Petromin a primit suma de 101.355 USD, iar pentru diferenta in suma de 233.436,91 USD au fost dispuse plati in contul unor datorii ale CNM Petromin, cum rezulta din Situatia intocmita de reprezentantii CNM Petromin si prezentata organului de control (anexa 143b). Pentru vinzarea navei Bicaz CNM Petromin a incasat in contul de la BANCOREX suma de 3.400.000 USD asa cum rezulta din Situatia privind vinzarile de nave intocmita de reprezentantii CNM Petromin si predata organului de control (anexa 143 b)
Rezulta :
- valoarea de intrare 5.170.000 ,00 USD
- valoare amortizata 334.791,91
- valoare ramasa 4.835.208,09
- valoare incasata 3.400.000,00
DIFERENTE -1.435.208,09 USD 2.Vinzarea navei BALOTA :
Nava Balota a fost transferata de la CNM Petromin SA Constanta la compania Balota Inc.-Liberia incepind cu data de 18.aug.1992
In patrimoniul companiei Balota Inc.-Liberia nava a fost inregistrata la valoarea de intrare de 10.500.000 USD asa cum rezulta din auditarea conturilor companiei intocmita la sfirsitul anului 1992 de auditorul numit care a transmis actionarilor companiei Raportul intocmit cu aceasta ocazie in vederea analizei si hotaririlor de urmat (anexa 156 a) desi nava a fost transferata initial pentru suma de un dolar USA (anexa 84). Adunarea Generale a Actionarilor de la CNM Petromin SA Constanta (AGA) a aprobat prin hotarirea din data de 10.feb.1997 vinzarea navei Balota pentru stingerea datoriilor catre banca finantatoare a reparatiilor si retehnologizarilor imputernicind totodata managerii CNM Petromin sa intocmeasca sa aprobe si sa semneze documentele necesare pentru vinzarea navei. (anexa 156)
Prin Raportul de evaluare intocmit de SC Navexim Galati a fost recomandat drept pret pentru inceperea licitatiei valoarea de 5.900.000 dolari SUA (anexa 157). In sedinta licitatiei din data de 05.noe.1997 nava Balota a fost adjudecata pentru suma de 5.124.000 USD de catre firma Deiulemar Compania di Navigationi-Napoli Italia (anexa 158), iar la data de 24.noe.1997 a fost semnat documentul Memorandum of Agreement (MOA)-anexa 159 de reprezentantul vinzatorului Balota Inc.-Liberia si nu de reprezentantul CNM Petromin, iar la cumparator de reprezentantul companiei Recoten Ltd.-Dublin Irlanda indicindu-se totodata drept banca pentru plata contravalorii navei sucursala de la Londra a lui Cristiania Bank –Oslo La data de 20 ian.1998 a avut loc intilnirea actionarilor de la compania Balota Inc. cind s-a hotarit alegerea Dlui Marin Lupu in calitatea de presedinte si Dlui Helmut Bogdan in calitatea de secretar, dar si vinzarea navei Balota cartre compania Clerence Trading Nasau (anexa 159 a).
La data de 11.feb.1998 , nava Balota a fost predata (anexa 160) de reprezentantii companiei armatoare Balota Inc.-Liberia catre compania Clarence Trading Inc.-Nassau Bahamas noul cumparator conform addendumului nr.1 la MOA din 24.11.1997, (anexa 161) prin care a fost schimbat atit contul bancar, banca si beneficiarul sumei de 5.124.000 USD. In conformitate cu Imputernicirea din 29 ian.1998, acordata de actionarii companiei Balota Inc.-Liberia (nexa 162) a fost intocmita si semnata Nota de vinzare (bill of sale) din data de 26 ian.1998 pentru vinzarea navei Balota cu suma de 5.124.000 USD catre compania Clarence Trading Inc.-Nassau Bahamas . Documentul a fost autentificat la data de 29.ian.1998 prezentind si Apostilla din data de 02.feb.1998 dupa care a fost inregistrat la data de 07 feb.1998 la Consulatul general al Liberiei de la Oslo (anexa 163) intocmindu-se de asemenea factura (Invoice ) aferenta documentului MOA si Nota de vinzare-Bill of sale (anexa 164). Pentru ducerea la indeplinire a celor stipulate la pct.8 din MOA (anexa 159) a fost solicitat si eliberat de catre Capitania Constanta un Certificat din care rezulta ca nava era inregistrata sub pavilion roman, iar armatorul navei (proprietarul) era compania Balota Inc.-Liberia (anexa 165). Un alt document stipulat la pct.8 din MOA din 24.noe.1997 (anexa 159) era Certificatul de radiere din evidenta portului de pavilion al navei pentru inregistrarea acesteia pe numele cumparatorului. Cum solicitarea de eliberare a acestui certificat a fost facuta de CNM Petromin SA Constanta si nu de armatorul navei compania Balota Inc.-Liberia aceasta a fost respinsa fapt ce a determinat pe reprezentantii CNM Petromin sa se adreseze atit Ministerului Finantelor cit si Directiei Generale a Vamilor pentru eliberarea Declaratiei Vamale de Export (DVE) pentru vinzarea navei Balota.
Prin raspunsul Directiei Generale Juridice din Ministerul Finantelor Nr.327/30/iun.1998 (anexa 166) se confirma cele prezentate mai sus in sensul ca documentul Bill of sale este un document prin care se face dovada vinzarii unei nave si nu numai a transferului de patrimoniu, cum se sustine de catre reprezentantii CNM Petromin, (se recunoaste astfel ca prin intocmirea documentului bill of sale navele nu mai erau in patrimoniul sau) fapt pentru care operatiunea de vinzare a navelor catre companiile subsidiare de unica nava din Liberia din anul 1992 trebuia insotita de forma vamala de export (DVE). Obtinerea documentelor vamale de export la data solicitarii adresate este vazuta ca imposibila deoarece mai intii trebuia reimportata nava si apoi intocmite documentele vamale de export dar acest lucru nu poate fi facut retoroactiv cu anul 1992 cind navele au fost vindute companiilor subsidiare de unica nava din Liberia.
Desi se recunoaste ca prin documentul Bill of Sale s-a facut transferul proprietatii navelor catre companiile de unica nava a celor 16 nave acestea au fost pastrate in patrimoniul CNM Petromin SA Constanta fara a mai fi proprietarul (armatorul) acestora calitate care ar fi permis societatii sa calculeze amortizarea aferenta. De altfel si Directia Generala a Vamilor raspunzind solicitarilor CNM Petromin precizeaza ca pentru intocmirea Declaratiei vamale de export este necesara prezentarea Declaratiei de incasare valutare (DIV), in cazul cind exportatorul este CNM Petromin desi din documentele prezentate BNR rezulta ca vinzatorul este o persoana juridica straina in speta compania Balota Inc.-Liberia ceea ce face inutila intocmirea DIV care este un document obligatoriu numai in cazul exporturilor realizate de rezidenti. (anexa 167) Daca se are in vedere faxul CNM Petromin din data 07.oct.1998 (anexa 168) atunci rezulta ca exportatorul este prezentat a fii CNM Petromin conform facturii externe (Invoice) nr.14/05.mar.1998 si a DIV seria D nr.0005843 intocmita in baza acestei facturi ,desi asa cum s-a prezentat mai sus nu era parte in contractul de vinzare al navei Balota si nici nu avea calitatea de armator (proprietar) al acesteia .(anexa 160-165) Prin scrisoarea Departamentului Transporturilor Navale din Ministerul Transporturilor nr.37/1914 din 5.oct.1998 comunicata de reprezentantii CNM Petromin unei case de avocati (anexa 169), se confirma ca exportul navei “Balota s-a facut in 1992 odata cu “vinzarea” catre Balota Inc.-Liberia”, iar pentru obtinerea declaratiei vamale de export CNM Petromin trebuie “sa isi readuca nava in patrimoniu propriu …si sa refaca actul de vinzare-cumparare incheiat intre Balota Inc. si Deiulemar cu un act de vinzare intre Petromin SA si Deiulemar”.
Din aceasta scrisoare rezulta ca punctul de vedere al Departamentului Transporturilor Navale a fost “apostilat” si de Ministrul Transporturilor . Pornind de la acest raspuns reprezentantii CNM Petromin se adreseaza Ministrului Transporturilor de la acea data prin faxul din data de 23.oct.1998 solicitind sprijinul si dispunerea eliberarii certificatul de radiere al navei Balota (anexa170) lucru realizat prin emiterea Ordinului MT nr.637 din 27.10.1998.
Ordinul MT nr.637/1998 a stat la baza aprobarii de radiere si de retragere a dreptului de arborare a pavilionului roman pentru nava Balota emisa de Inspectoratului de Stat al navigatiei civile nr.29/2291 din 27.oct.1998 aprobare ce a facut posibila emiterea la solicitarea CNM Petromin a Certificatului de radiere nr.8760/27.oct.1998. (anexa171) desi asa cum a fost prezentat mai sus nu avea calitatea de armator al navei. Aprobarea de retragere a pavilionului roman si de radiere a fost mentionta in Registrul matricol al navei Balota (anexa 89). Pentru faptul ca nava Balota figura la data vinzarii acesteia de catre compania Balota Inc.-Liberia in evidenta contabila a CNM Petromin, desi nava a fost transferata inca din anul 1992 in patrimoniul companiei de unica nava din Liberia, reprezentantii CNM Petromin intocmesc factura fiscala nr. 1301333 din data de 28 10.1998 (anexa 172) pentru scoaterea navei din evidenta contabila a societatii in conditiile in care nu era vinzatorul navei si nici parte semnatara a actului de vinzare (MOA) din 24.noe.1997 (anexa159).
Asa cum a fost prezentat mai sus valoarea de intrare a navei Balota in patrimoniul companiei liberiene Balota Inc. a fost evaluata la suma de 10.500.000 USD (anexa 156) din care in perioada 1992 si pina la vinzarea navei a fost facturata cu titlu de amortizare catre managerul Petroklav suma de 954.813.,18 USD din care CNM Petromin a primit suma de 564.769 USD, iar pentru diferenta in suma de 390.043,68 USD au fost dispuse plati in contul unor datorii ale CNM Petromin cum rezulta din Situatia intocmita de reprezentantii CNM Petromin si prezentata organului de control (anexa 143 b).
Pentru vinzarea navei Balota contra sumei de 5.124.000 USD CNM Petromin a incasat in contul de la BANCA BUCURESTI suma de 1.000.000 USD diferenta de 4.124.000 USD figureaza ca incasata de Petromin Overseas Inc.-Liberia, asa cum rezulta din Situatia privind vinzarile de nave intocmita de reprezentantii CNM Petromin si predata organului de control (anexa 143 b)
Rezulta :
- valoarea de intrare 10.500.000,00 USD
- valoare amortizata 954.813,18
- valoare ramasa 9.545.186,82
- valoare incasata 5.124.000,00
DIFERENTE – 4.421.186,82 USD
3.Vinzarea navei Baia de Arama :
Proprietatea navei Baia de Arama a fost transferata catre compania Baia de Arama Inc.-Liberia la data de 12.aug.1992 ,asa cum rezulta din scrisoarea Inspectoratului de Stat al navigatiei civile nr.68.0/3889 din 02.nov.1992 (anexa 61) si din Registrul matricol al navei (anexa 62). Nava a fost predata de reprezentantul CNM Petromin SA catre reprezentantul companiei Petromin Overseas Inc.-Liberia la data de 12.aug.1992 (anexa 60). Desi proprietatea navei Baia de Arama a fost transferata pentru suma de un dolar SUA (anexa 59) aceasta a fost inregistrata in patrimoniul companiei Baia de Arama Inc.-Liberia la valoarea de 11.000.000 USD cum rezulta din raportul intocmit de auditor cu ocazia auditarii conturilor companiei de la sfirsitul anului 1992 si transmis actionarilor in vederea analizei si a hotaririlor de urmat in viitor (anexa 173). Nava care se afla in rada portului ETA (China Range) din data de 24.10.1998 avind certificat de clasificare navala cu termen de valabilitate pina in luna ianuarie 1999 a fost scoasa la vinzare prin Bursa maritima si de Marfuri Constanta (BMMC) la data de 21.oct.1998 pentru un pret de incepere al licitatiei de 3.500.000 USD (anexa 174).
Pretul de incepere al licitatiei avea in vedere oferta de vinzare a navei Baia de Arama conform principiului “AS SHE IS, WHERE SHE IS” (asa cum este unde este sau asa cum se afla unde se afla) mentionat la pctul 7 din Regulamentul pentru licitatii de oferte inregistrate aprobat de AGA de la BMMC la data de 25.mar.1998. (anexa175). Vinzarea navelor conform acestui principiu este utilizat in practica maritima internationala la vinzarea navelor la mina a doua (second hand) si are in vedere starea tehnica a navei existenta la data vinzarii exonerind astfel pe vinzator pentru eventualele defecte latente. (anexa 176).
Din documentele existente la data controlului la sediul CNM Petromin SA si puse la dispozite in vederea verificarii acestora rezulta ca nava a fost adjudecata pentru suma de 2.650.000 USD (anexa 177), dar fara a exista si un proces verbal de adjudecare. Pretul adjudecat de 2.650.000 USD a stat la baza intocmirii si semnarii contractului de vinzare (MOA cod.SALEFORM 1993) din data de 06.ian.1998 (anexa 178) document ce a fost aprobat in sedinta directorilor de la compania Baia de Arama Inc.-Liberia din data de 13.ian.1999 (anexa 179) in calitatea sa de proprietara si vinzatoare a navei fapt urmat de intocmirea Notei de vinzare (bill of sale) pentru suma de 2.650.000 USD in favoarea cumparatorului, compania chineza Hebei Ocean Shipping (anexa 180) . Nava a fost predata de vinzatorul Baia de Arama Inc.-Liberia, catre cumparatorul Hebei Oceanic Shipping la data 23 ian.1999 (anexa181).
La data de 13 ian.1999 in Constanta a avut loc intilnirea BOD de la compania Baia de Arama Inc.-Liberia unde au fost prezenti Dnii Werner Kauntz si Ragalie I, iar Helmut Bogdan a participat prin telefon. Dnii Helmut Bogdan si Ragalie I au fost autorizati sa semneze documentele cu privire la Minuta intilnirii al carei scop a fost sa se aprobe vinzarea navei Baia de Arama catre compania chineza Hebei Ocean Shipping sau catre cei nominati de aceasta la pretul de 2.650.000 USD conform MOA din data de 06.ian.1999 (anexa 178), dar fara a fi precizat motivul sau documentatia care a stat la baza hotaririi de vinzare a navei. Acest document a fost materializat in Procura intocmita pentru vinzarea navei pentru Dl Helmut Bogdan din data de 12.01.1998 care a fost autentificata la Oslo la data de 02.iun.1998 (anexa 178). La data de 31.03.1998 AGA de la CNM Petromin a aprobat vinzarea navei Baia de Arama ,iar la data de 07.06.1998 La data de 31.03.1998 AGA de la CNM Petromin a aprobat vinzarea navei Baia de Arama, iar la data de 07.06.1998 a fost aprobat pretul de incepere al licitatiei pentru suma de 4.490.000 USD (anexa 178). Pentru vinzarea navei Baia de Arama prin BMMC a fost emisa catre CNM Petromin SA Constanta factura fiscala nr.1050347 din 10.02.1999 in suma de 193.918.725 lei echivalentul a 15.925 USD reprenzentind contravaloarea comisionului de 0,35% datorat pentru vinzarea navelor Baia de Arama si Bujoreni suma de 15.925 USD a fost achitata de compania Petromin Overseas Inc.-Liberia asa cum rezulta din extrasul de cont al BMMC din data de 08.02.1999 si din comunicarea interbancara SWIFT din data de 04.02.1999 (anexa 181a). Desi nava fusese vinduta de compania Baia de Arama Inc.-Liberia reprezentantii CNM Petromin SA au intocmit factura fiscala nr.1308357 din 20.04.1999 in valaoare de 2.650.000 USD echivalentul a 39.466.450.000 lei reprezentind contravaloarea navei Baia de Arama fara a avea calitatea de proprietar (armator) si de vinzator al acesteia in vederea scoaterii navei din evidenta contabila a societatii, desi proprietatea a fost transferata de la CNM Petromin SA Constanta la compania Baia de Arama Inc.-Liberia din anul 1992, dar fara a scoate la acea data nava din patrimoniul CNM Petromin SA.
Din comunicarea privind banca si contul in care sa se faca plata pentru vinzarea navei nu figura ca beneficiar al sumei CNM Petromin SA (anexa182) .Avind in vedere cele de mai sus precum si faptul ca la data vinzarii nava se afla inregistrata sub pavilion romanesc conform Ordinului MT nr.457 din data de 11.aug.1992 (anexa 58) au fost intimpinate greutati in eliberarea Certificatului de radiere al navei din registrul matricol necesar si solicitat prin pct.8 din MOA din 06.ian.1999 (anexa 178) pentru inregistrarea navei pe numele cumparatorului fapt ce a determinat reprezentantii CNM Petromin SA Constanta sa se adreseze Ministrului Transporturilor de la acea data Dl.Traian Basescu pentru acordarea sprijinului in obtinerea certificatului de radiere (anexa183).
Ministrul Transporturilor emite Ordinul nr.334 din 25.06.1999 care a stat la baza aprobarii de radiere a navei Baia de Arama din registrul matricol si de retragere a dreptului de arborare a pavilionului roman acordata de Inspectoratul de Stat al navigatiei civile prin scrisoarea nr.29/433 din data de 25.06.1999. Este de mentionat ca in Certificatul de radiere al navei (anexa184) se face referire pe linga la aprobarile de mai sus si la baza legala care a stat la baza efectuarii radierii si a mentiunilor din Registrul matricol al navei Baia de Arama (anexa 62) respectiv la prevederile art.26 alin 3 din Ordonanata 42/1997, dar aceste prevederi au in vedere pe de o parte cererile armatorului (in speta a companiei Baia de Arama Inc.-Liberia si nu ale CNM Petromin SA Constanta), iar pe de alta parte prevederile art.24 din acelasi act normativ. Nava Baia de Arama nu se incadra in prevederile art.24 lit.b deoarece cererea nu era a unei filiale cu sediul in Romania in calitate de armator (proprietar) al navei aspect confirmat prin precizarile facute in Ordinul MT nr.457 din 11.aug.1992 (anexa 58) unde se specifica ca sediul companiei proprietare a navei Baia de Arama se afla in Monrovia – Liberia si nu se incadra nici la prevederile art.24 lit.c deoarece nava Baia de Arama nu era inchiriata de o persoana juridica romana. Pina la data controlului nu a fost aprobat de Guvernul Romaniei Regulamentul de aplicare a Ordonantei 42/1997 prevazut la art 103 din actul normativ, desi Capitaniile zonale opereaza in registrele matricole ale navelor in temeiul acestui act normativ. Totodata Comisia juridica din Senat-Parlamentul Romaniei analizind continutul Ordonantei 42/1997 aprecieaza ca acesta ordonanta nu-si poate produce efecte in mod legal deoarece face parte din categoria legilor organice reglementind regimul juridic al proprietatii navelor si pe cale de consecinta a fost emisa de Guvern prin depasirea competentei acordate de Parlament prin Legea 134/1997. (anexa ) .De altfel acordarea dreptului de arborare a pavilionului roman unor nave proprietate a unor persoane juridice straiane a fost reglementata pentru prima data in cuprinsul Sectiunii a IV -a privind Nationalitatea navei si dreptul de a purta pavilion roman din Ordonanta 42/1997 ceea ce conduce la concluzia ca la data emiterii Ordinului MT nr.457/11.aug.1992 (anexa 58) acordarea dreptului de arborare a pavilionului roman unui numar de nave (printre care si navei Baia de Arama) din proprietatea unor persoane juridice straine a fost contrara prevederilor Decretului 443/1972 privind navigatia civila deoarece prin transferul proprietatii navei catre o persoana juridica straina se pierdea nationalitatea romana in conformitate cu prevederile art.24 si nu mai putea arbora pavilionul roman,in conformitate cu prevederile art.25. aspect confirmat ulterior emiterii Ordinului MT 457/1992 si prin Metodologia privind evidenta, inmatricularea si scoaterea din evidenta a navelor sub pavilion roman care a fost aprobata prin Ordinul MT nr.327 din 14.sept.1994.
Radierea navei Baia de Arama a fost operata in registrul matricol la data de 25/06/1999 (anexa 62) pentru a fi opozabila tertilor conform prevederilor art.21 din Ordonanta 42/1997. Asa cum a fost prezentat mai sus valoarea de intrare a navei Baia de Arama in patrimoniul companiei liberiene Baia de Arama Inc. a fost evaluata la suma de 11.000.000 USD (anexa 173) din care in perioada 1992 si pina la vinzarea navei a fost facturata cu titlu de amortizare catre managerul Petroklav suma de 1.129.072 USD din care CNM Petromin a primit suma de 638.750 USD, iar pentru diferenta in suma de 490.322 USD au fost dispuse plati in contul unor datorii ale CNM Petromin cum rezulta din Situatia intocmita de reprezentantii CNM Petromin si prezentata organului de control (anexa 143 b). Pentru vinzarea navei Baia deArama contra sumei de 2.650.000 USD CNM Petromin nu a incasat nici o suma aceasta figureaza ca incasata de Petromin Overseas Inc.-Liberia, asa cum rezulta din Situatia privind vinzarile de nave intocmita de reprezentantii CNM Petromin si predata organului de control (anexa 143 b)
Rezulta :
- valoarea de intrare 11.000.000,00 USD
- valoare amortizata 1.129.072,00
- valoare ramasa 9.870.928,00
- valoare incasata 2.650.000,00
DIFERENTE – 7.220.928,00
4.Vinzarea navei Bujoreni:
Proprietatea navei Bujoreni a fost transferata de la CNM Petromin SA catre compania Bujoreni Inc.-Liberia la data de 12.aug.1992 asa cum este mentionat in Registrul matricol al navei (anexa49) in baza aprobarii acordate de Inspectoratul de Stat al navigatiei civile nr.68.0/3886 din o2.noe.1992 (anexa 48). Desi acest transfer a fost realizat in baza unei Note de vinzare (bill of sale) pentru suma de un dolar USA ( anexa 46) in patrimoniul companiei Bujoreni Inc.-Liberia nava a fost inregistrata la valoarea de 9.730.000 USD (anexa 185). La data de 08.12.1998 a avut loc sedinta actionarilor companiei Bujoreni Inc.-Liberia cu participarea Dlor Helmut Bogdan Ragalie I, iar Werner Kauntz a fost reprezentat prin imputernicire de Helmut Bogdan unde a fost hotarita vinzarea navei Bujoreni catre compania chineza Hebei Ocean Shipping sau catre nominalizatii acesteia la pretul de 1.900.000 USD in conformitate cu MOA din 02.12.1998 (anexa 188). Documentul nu a fost semnat de Dl.Ragalie si a fost autentificat la Oslo la data de 02.06..1999 (anexa 188) din acest document nu rezulta motivul sau documentatia care a stat la baza hotariri de vinzare a navei si nu figureaza in Registrul Companiei (Corporate Registre). La data de 31.03.1998,AGA de la CNM Petromin a aprobat vinzarea navei, iar la data de 07.06.1998 AGA stabileste pretul de incepere al licitatiei pentru vinzarea navei la suma de 3.440.000 USD (anexa 188).
Nava Bujoreni a fost scoasa la vinzare prin Bursa Maritima si de Marfuri Constanta (BMMC) la data de 21.oct.1998 pentru pretul de incepere al licitatiei de 2.500.000 USD (anexa 186). Conform Procesului verbal al licitatiei din data de 04.dec.1998 adjudecarea navei Bujoreni a fost facuta pentru suma de 1.900.000USD (anexa 187) in favoarea companiei chineze Hebei Ocean Shipping. Contractul de vinzare al navei Bujoreni MOA (cod Saleform 1993) a fost semnat la data de 02.dec.1998 intre compania Bujoreni Inc.-Liberia in calitate de armator (proprietar) si vinzator al navei si compania Hebei Oceanic Shipping pentru suma de 1.900.000 USD (anexa 188) intocmindu-se Nota de vinzare (bill of sale) -anexa 189 la data de 10.ian.1999 .Nava fiind predata cumparatorului conform protocolului de Predare -Primire (anexa 190) . In baza acestui contract de vinzare CNM Petromin SA emite factura fiscala nr.1308345/13.04.1999 pentru suma de 1.900.000 USD (anexa 191) fara a fi parte semnatara a contractului de vinzare fara a fi armatorul (proprietarul) navei, dar fiind necesara pentru scoaterea navei din evidenta contabila a societatii care a pastrat-o in evidenta, desi proprietatea a fost transferata din anul 1992 cum rezulta din mentiunile facute in Registrul matricol al navei (anexa 49) si in Certificatul de radiere emis de Capitania Constanta la data de 25.06.1999 . (anexa 192).
Din continutul acestui certificat rezulta ca radierea a fost facuta confom Ordinului MT nr.333/25.06.1999 si a aprobarii Inspectoratului de Stat al navigatiei civile nr.29/433 din 25.06.1999, in conformitate cu prevederile art.19 si ale art.26 alin 3 din Ordonanta 42/1997 la cererea CNM Petromin si nu a armatorului Bujoreni Inc.Liberia. Consideratiile facute mai sus la vinzarea navei Baia de Arama fata de efectuarea radierii in conformitate cu prevederile art.19 si art.26 alin 3 din Ordonanta 42/1997, precum si fata de acordarea dreptului de arborare a pavilionului roman navei Bujoreni al carui armator (proprietar) era compania Bujoreni Inc.-Liberia sint valabile si in cazul navei Bujoreni. Confom intelegeri dintre partiile participante la vinzarea navei Bujoreni au fost agreate comisioanele ce se vor platii la vinzarea navelor (anexa 193), fapt pentru care BMMC a emis factura fiscala nr.1050347 din 10.02.1999 (anexa181) pentru suma de 15.925 USD echivalentul a 193.918.725 lei aferenta comisionului de 0,35% ,perceput CNM Petromin. Perceperea comisionului este prevazuta la punctul 12 din Regulamentul pentru licitatii de oferte inregistrate (anexa 175), dar prevederea de la punctul 13 din Regulament ar fi fost in masura ca reprezentantii BMMC sa constate incheierea contractului de vinzare si totodata faptul ca armatorul navei nu este CNM Petromin SA Constanta destinatarul facturii de comision. De alfel contavaloarea facturii reprezentind comisionul pentru vinzarea navelor Baia de Arama si Bujoreni in suma de 15.925 USD a fost achitata anterior emiterii acesteia de compania actionara a armatorului Bujoreni Inc.-Liberia respectiv Baia de Arama Inc.-Liberia si nu de Petromin SA Constanta, asa cum rezulta din extrasul de cont si din documentul de transmitere interbancar “SWIFT” (anexa 175). Dupa radierea navelor Bujoreni si Baia de Arama CNM Petromin a solicitat si radirea din declaratia pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport a navelor Baia de Arama si Bujoreni, desi asa cum s-a aratat mai sus proprietatea asupra acestor nave fusese transferata unor companii liberiene inca din anul 1992, data de la care CNM Petromin SA Constanta nu mai era proprietarul (armatorul) acestor nave si pe cale de consecinta, nu mai trebuiau incluse in Declaratiile anuale pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport ale contribuabililor persoane juridice (anexa 194).
Radierea navei Bujoreni a fost facuta in baza Ordinului MT nr.333/25.06.1999. Asa cum a fost prezentat mai sus valoarea de intrare a navei Bujoreni in patrimoniul companiei liberiene Bujoreni Inc. a fost evaluata la suma de 9.730.000 USD (anexa 185) din care in perioada 1992 si pina la vinzarea navei a fost facturata cu titlu de amortizare catre managerul Petroklav suma de 982.302,08 USD , din care CNM Petromin a primit suma de 592.750 USD, iar pentru diferenta in suma de 389.552,08 USD au fost dispuse plati in contul unor datorii ale CNM Petromin cum rezulta din Situatia intocmita de reprezentantii CNM Petromin si prezentata organului de control (anexa 143 b). Pentru vinzarea navei Bujoreni contra sumei de 1.900.000 USD CNM Petromin nu a incasat nici o suma aceasta figureaza ca incasata de Petromin Overseas Inc.-Liberia asa cum rezulta din Situatia privind vinzarile de nave intocmita de reprezentantii CNM Petromin si predata organului de control. (anexa 143 b)
Rezulta :
- valoarea de intrare 9.730.000,00 USD
- valoare amortizata 982.302,08
- valoare ramasa 8.747.697,92
- valoare incasata 1.900.000,00
DIFERENTE – 6.847.697.92
5.Vinzarea navei Barbosi :
Proprietatea navei Barbosi a fost transferata la data de 23 iulie 1992 asa cum rezulta din mentiunile facute in Registrul matricol al navei (anexa 34) de la CNM Petromin catre compania Barbosi Inc.-Liberia.
In patrimoniul companiei liberiene nava a fost inregistrata la valoarea de 17.500.000 USD, asa cum rezulta din Raportul intocmit de auditor asupra conturilor companiei la sfirsitul anului 1992 ce a fost transmis actionarilor firmei pentru analiza si a celor de urmat in viitor. (anexa 195) In luna iunie 1999 a avut loc intilnirea BOD de la compania Barbosi Inc. care a adoptat si aprobat MOA din data de 18.05.1999 semnat de Dl Helmut Bogdan si reprezentantul cumparatorului pentru vinzarea navei la pretul de 5.000.000 USD documentul a fost semnat de Dl Helmut Bogdan in calitate de presedinte, de Dl Ragalie I in calitate de secretar si de Dl. Werner Kauntz in calitate de trzorier al companiei fiind legalizat la Oslo la data de 07.iun.1999 si la Constanta la data de 09.06.1999 (anexa 198). Nava Barbosi a fost scoasa la vinzare de CNM Petromin SA Constanta care nu era armatorul (proprietarul ) navei prin Bursa Maritima si de Marfuri (BMMC) pentru un pret de incepere al licitatiei de 8.500.000 USD, nava avind certificat de clasificare navala valabil pina la data de 27.febr.2001 fiind construit la Santierul Naval Mangalia in anul 1991 (anexa 196). Conform Procesului Verbal din 18.mai.1999 (anexa 197) al BMMC se recomanda inceperea negocierilor cu ofertantul “ÉGON OLDENDORFF” care a oferit suma de 5.000.000 USD net drept pret minim ofertat pentru cumpararea navei Barbosi (anexa 198). La aceasi data a fost semnat contractul de vinzare , tip MOA (cod SALEFORM 1993) al navei Barbosi de reprezentantul companiei Barbosi Inc.-Liberia in calitate de vinzator si de reprezentantul companiei Stafford Shipping Corporation-Monrovia Liberia pentru vinzarea – cumpararea navei Barbosi pentru suma de 5.000.000 USD contract contrasemnat si de reprezentantul BMMC care astfel a putut constata ca nu CNM Petromin SA Constanta este semnatarul contractului, proprietarul (armatorul) navei si vinzatorul acesteia (anexa 198).
Nota de vinzare (bill of sale) a fost intocmita la data de 07.iunie.1999 de catre reprezentantul companiei Barbosi Inc.-Liberia pentru vinzarea navei Barbosi la pretul de 5.000.000 USD (anexa 199) nava fiind predata cumparatorului la data de 11.iun.1999, conform Protocolului de Predare-Primire. (anexa 200). Desi asa cum s-a aratat mai sus CNM Petromin SA Constanta nu era la data vinzarii navei armatorul (proprietarul) navei si nici vinzatorul acesteia, totusi a fost emisa factura fiscala nr.1308497/16.06.1999 in care se mentioneaza ca aceasta a fost intocmita pentru incasarea sumei de 5.000.000 USD reprezentind contravaloarea navei Barbosi, vinduta conform contractului din data de 18.05.1999 (anexa 201). Avind in vedere ca contractul MOA din 18.05.1999 nu a fost semnat de CNM Petromin in calitate de vinzator al navei Barbosi factura fiscala a fost intocmita in scopul scoaterii din evidenta contabila a societatii a navei Barbosi care figura in patrimoniu desi proprietatea asupra acesteia fusese transferata catre compania Barbosi Inc.-Liberia inca din anul 1992. Directia Gestiune Actionariat Cesiuni din cadrul Fondului Proprietatii de Stat (FPS) a emis la data de 14.05.1999 (anexa 202) un Mandat Special pentru vinzarea navei Barbosi prin intermediul BMMC la pretul de vinzare pentru inceperea licitatiei de 10.000.000 USD cu respectarea legislatiei in vigoare care prin scrisoarea FPS -Constanta nr.3146 din 15.06.1998 era OG 88/1997, HG55/1998 si OMP 60/1998 .(anexa 203).
La data de 04.06.1999 AGA de la CNM Petromin aproba vinzarea cu plata integrala prin licitatie a navei Barbosi la pretul de incepere al licitatiei de 10.000.000 USD fara TVA. (anexa 204) Asa cum a fost prezentat mai sus valoarea de intrare a navei Barbosi in patrimoniul companiei liberiene Barbosi Inc. a fost evaluata la suma de 17.500.000 USD (anexa 195) din care in perioada 1992 si pina la vinzarea navei a fost facturata cu titlu de amortizare catre managerul Petroklav suma de 1.222.020 USD, din care CNM Petromin a primit suma de 680.166 USD, iar pentru diferenta in suma de 541.854 USD au fost dispuse plati in contul unor datorii ale CNM Petromin cum rezulta din Situatia intocmita de reprezentantii CNM Petromin si prezentata organului de control (anexa 143 b) .
Pentru vinzarea navei Barbosi contra sumei de 5.000.000 USD CNM Petromin nu a incasat nici o suma aceasta figureaza ca incasata de Petromin Overseas Inc.-Liberia, asa cum rezulta din Situatia privind vinzarile de nave intocmita de reprezentantii CNM Petromin si predata organului de control (anexa 143 b)
Rezulta :

- valoarea de intrare 17.500.000,00 USD
- valoare amortizata 1.022.020,00
- valoare ramasa 16.477.980,00
- valoare incasata 5.000.000,00
DIFERENTE – 11.477.980,00

In concluzie, nava Barbosi a fost scoasa la vinzare prin BMMC inca din data de 21.oct.1998 (anexa 196) pentru pretul de incepere al licitatiei de 8.500.000 USD fara a avea aprobarea AGA ( aprobarea a fost acordata la data 04.06.1999, dar pentru pretul de incepere al licitatiei de 10.000.000 USD), iar contractul de vinzare tip MOA a fost semnat la data de 18.05.1999 pentru suma de 5.000.000 USD (anexa 2o1) in numele vinzatorului Barbosi Inc.-Liberia ceea ce rezulta ca atit Aprobarea AGA (anexa 204) cit si Mandatul Special acordat de FPS pentru vinzarea navei Barbosi (anexa 202) au fost fara obiect deoarece armatorul (proprietarul) si vinzatorul navei a fost persoana juridica straina Barbosi Inc.-Liberia, iar contractul fusese deja semnat. (anexa 201). Totodata este de mentionat ca in conformitate cu prevederile art.2 din Conventia Natiunilor Unite asupra contractelor de vinzare internationala de marfuri incheiata la Viena la 11 aprilie 1980 la care Romania a aderat la data de 06.03.1991, prin Legea nr.24/ 1991, navele, vapoarele , aeroglisoarele si aeronavele , nu sint considerate marfuri si de aceea nu fac obiectul Conventiei si pe cale de cosecinta nu puteau fi tranzactionate prin Bursele de maruri a caror activitate este reglementata de prevederile Ordonantei nr.69 din 29.08.1997 in care la art.1 este precizat obiectul de activitate al Burselor de marfuri si unde nu se regaseste vinzarea vapoarelor, navelor si aeronavelor, rezultind pe cale de consecinta ca orice activitate de tip bursa de marfuri, trebuia sa respecte aceste prevederi legale. Acestea sint considerate in practica juridica si datorita specificului lor, bunuri de natura imobilelor, care pot fi inchiriate, vindute, ipotecate si urmarite silit (capitolul I din Jurisprudenta Maritima Romana 1887-2001 de Marin Voicu si Maria Veriotii editura Lumina lex -2001). Aceste consideratii cu privire la vinzarea navelor prin Bursa maritima si de marfuri Constanta (BMMC) sint pentru toate navele vindute astfel, deci si pentru navele Bujoreni si Baia de Arama a caror vinzare a fost prezentata mai sus.

6.Vinzarea navei Birlad: Proprietatea navei Birlad a fost transferata la data de 11.aug.1992, asa cum rezulta din mentiunile facute in Registrul matricol al navei (anexa 105) pentru suma de un dolar SUA conform Notei de vinzare (bill of sale) din luna iulie 1992 (anexa 100) de la CNM Petromin SA Constanta catre compania Birlad Inc.-Liberia. In patrimoniul companiei liberiene nava a fost inregistrata la valoarea de 4.670.000 USD conform evaluarii facute de auditorul conturilor anuale ale companiei la sfirsitul anului 1992 care a fost prezentata in Raportul intocmit si transmis actionarilor pentru analiza si a hotarilor de urmat evaluare care a fost agreata si de banca finantatoare a reparatiilor si retehnologizarilor la nava prin primirea acestui Raport.(anexa 205) .La data de 31.03.1998 AGA de la CNM Petromin a aprobat preturile de vinzare prin licitatie a unor nave printre care si a navei Birlad la pretul de pornire al licitatie de 2.110.000 USD, dar trebuie precizat ca atit la data tinrii sedintei AGA in 31.03.1998, cit si la data avizarii documentatiei pentru vinzarea navei de catre reprezen-tantii FPS Constanta (anexa 210) nava era in patrimoniul companiei Birlad Inc.-Liberia si nu in cel al CNM Petromin asa cum rezulta din mentiunile facute in Registrul matricol al navei (anexa 105) fapt pentru care reducerile de pret operate cu ocazia licitatiei pentru vinzarea navei Birlad nu aveau obiect deoarece CNM Petromin la data aceia nu era armatorul proprietarul si deci vinzatorul navei.
Vinzarea navei de catre CNM Petromin catre compania Daglia Maritime a facut obiectul sedintei BOD de la compania Birlad Inc. din data de 30.oct.1998 (anexa 206) cind a fost aprobata vinzarea acesteia catre cumparatorul Daglia Maritime. In conformitate cu Hotarirea din data de 30.oct.1998 a Bordului Directorilor de la compania Birlad Inc. (anexa 207) si care dupa cum a fost prezentat mai sus la punctul cu privire la infiintare companiei Birlad Inc.-Liberia nu figureaza in registrul companiei (Corporate Register) a fost semnat contractul de vinzare tip MOA (cod Saleform 1993 elaborat de BIMCO) din data de 01.11.1998 pentru vinzarea navei Birlad de la compania Birlad Inc.-Liberia catre CNM Petromin pentru suma de un dolar SUA conform principiului practicat in shippingul international “asa cum se afla unde se afla” (anexa 208). In conformitate cu documentele prezentate la pct.8 din contractul de vinzare MOA vinzatorul a intocmit si transmis cumparatorului Nota de vinzare (bill of sala), factura externa (Invoice) Protocolul de predare primire al navei, certificatul privind datoriile navei, iar pentru faptul ca nava se afla inregistrata sub pavilion roman la Capitania Constanta nu a mai fost solicitat de vinzator si prezentat cumparatorului
Certificatul de radiere al navei desi conform reglementarilor legale privind navigatia civila era necesar deoarece se schimba armatorul (proprietarul navei), iar nava trebuia inregistrata pe numele cumparatorului CNM Petromin. (anexa 209).I n Registrul matricol al navei Birlad de la Capitania Constanta a fost operata la data de 19.02.1999 modificarea privind schimbarea armatorului (proprietarului navei) pe numele CNM Petromin SA Constanta, asa cum rezulta din mentiunile facute in registru (anexa105). Desi mentiunea in Registrul matricol prin care CNM Petromin devine proprietar al navei (armator) a fost facuta in data de 19.02.1999 reprezentantii FPS-Directia Teritoriala Constanta prin scrisoarea nr.2297 din 04.05.1998 (anexa 210), “avizeaza documentatia depusa….in vederea vinzarii navelor” printre care se afla si nava Birlad cu precizarea ca “vinzarea se va realiza prin licitatie publica in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare” si care conform anuntului publicitar al licitatiei pentru vinzarea unor nave pentru data de 26.05.1998 erau OUG.88/1997, Legea 44/1998 si HG 55/1998 . Plecind de la aceste precizari privind cadrul legal ce trebuia respectat se poate constata ca pentru a fi in masura sa se vinda active o conditie esentiala era ca aceste active (nave) sa apartina societatilor comerciale la care statul este actionar majoritar -anexa 210 (a se vedea prevederile atr.1 pct.2 lit.b din Anexa 1 la HG.55 din 02.feb.1998 prin care au fost aprobate Normele metodologice privind privatizarea societatiilor comerciale si vinzarea de active, dar si ale HG 450 din 10.iun.1999 care in Anexa la art 2 litb combinat cu prevederile art.3 d specifica tot activele din patrimoniul societatiilor comerciale). Nava Birlad a fost adjudecata de compania DAGLIA MARITIME cu sediul in Pireu-Grecia pentru suma de 663.200 USD, asa cum rezulta din Procesul Verbal din data de 24.11.1998 (anexa 211) . Dupa adjudecarea licitatiei pentru vinzarea -cumpararea navei Birlad a fost semnat la data de 25.11.1998, contractul de vinzare – cumparare nr.15.832 tip MOA (anexa 212) in care conform punctului 16 lit c), casuta 281 din MOA, se face precizarea ca toate divergentele se vor rezolva dupa prevederile legii Romane, dar cum a fost prezentat mai sus contractul tip MOA utilizat in practica maritima internationala a fost adoptat de Consiliul Baltic si International Maritim de la Oslo in anul 1993 nefiind reglementat de legea romana.
In conformitate cu prevederile pct.8 din MOA au fost intocmite documentele solicitate de cumparator pentru inregistrarea navei pe numele noului proprietar (armator) la Registrul de inregistrari nave dorit, factura externa (Invoice ) nr.30 din 11.01.1999 protocolul de predare-primire al navei Birlad Actul de vinzare (bill of sale) din data de 28.01.1999 certificatul de armator din data 08.01.1999 din care rezulta ca armatorul (proprietarul) navei Birlad la acea data inregistrat in evidenta de la Capitania Constanta era compania liberiana Birlad Inc. si nu CNM Petromin declaratia de incasare valutara aferenta facturii externe nr.30/1999 intocmita in conformitate cu prevederile BNR si Declaratia vamala de export DVE pentru vinzarea la export a navei Birlad (anexa 213). La solicitarea CNM Petromin nr.658 din data de 28.01 1999, Capitania Constanta transmite Inspectoratului de Stat al navigatiei civile (anexa 214) documentele in vederea obtinerii acordului pentru transferarea navei Birlad din proprietatea companiei liberiene Birlad Inc. in proprietatea CNM Petromin, ceeace confirma cele prcizate mai sus, in sensul ca la data licitatiei a acordarii aprobarilor AGA si FPS si la data incheierii contractului MOA, CNM Petromin nu se inregistrase ca proprietar al navei Birlad la Capitania Constanta .De altfel la data de 19.03.1999 CNM Petromin nu predase la capitanie actele de bord si certificatul de nationalitate al navei Birlad care sa permita radirea navei din evidenta. (anexa 215). Nava la data controlului figureaza ca radiata din Registrul matricol (anexa 105). Asa cum a fost prezentat mai sus valoarea de intrare a navei Birlad in patrimoniul companiei liberiene Birlad Inc. a fost evaluata la suma de 4.670.000 USD (anexa 205) din care in perioada 1992 si pina la vinzarea navei a fost facturata cu titlu de amortizare catre managerul Petroklav suma de 405.375 USD din care CNM Petromin a primit suma de 128.545 USD, iar pentru diferenta in suma de 276.830 USD au fost dispuse plati in contul unor datorii ale CNM Petromin cum rezulta din Situatia intocmita de reprezentantii CNM Petromin si prezentata organului de control (anexa 143 b). Pentru vinzarea navei Birlad contra sumei de 663.200 USD CNM Petromin nu a incasat nici o suma aceasta figureaza ca incasata de Petromin Overseas Inc.-Liberia, asa cum rezulta din Situatia privind vinzarile de nave intocmita de reprezentantii CNM Petromin si predata organului de control (anexa 143,b), Nava Birlad a fost angajata si intr-un contract de bare-boat cu firma SC TSM SRL Constanta facturind cu titlu de chirie suma de 1.529.948,05 USD din care CNM Petromin a incasat suma de 975.725,72 USD, iar pentru diferenta in suma de 554.222,33 USD au fost dispuse plati in contul unor cheltuieli CNM Petromin (anexa 143 b).
Rezulta :
- valoarea de intrare 4.670.000,00 USD
- valoare amortizata 405.375,00
- valoare ramasa 4.264.625,00 -valoare chirie bare-boat 1.529.948,05 incasata
- valoare incasata din vinzare 663.200,00
DIFERENTE – 2.071.476,95
In concluzie:
Asa cum a fost prezentat la capitolul privind infiintarea in Liberia a companiilor de unica nava cele 16 nave au fost transferate in patrimoniul acestora fara respectarea prevederilor legale in vigoare la acea data si care obligau societatiile comerciale ca la transferul proprietatii catre persoane juridice straine sa intocmeasca documentatia necesara pentru exportul navelor cum a fost in cazul vinzarii de catre reprezentantii CNM Petromin a navei Birlad si prezentat mai sus.
7.Vinzarea navei Borzesti:
Nava Borzesti a fost transferata pentru suma de un dolar SUA din patrimoniul CNM Petromin catre compania de unica nava Borzesti Inc.-Liberia (anexa 110) incepind cu data de 12.aug.1992 (anexa 114), dar conform evaluarii facute cu prilejul auditarii anuale asupra conturilor companiei Borzesti Inc. aceasta a fost inclusa in patrimoniu la suma de 10.070.000 USD asa cum rezulta din Raportul auditorilor de la sfirsitul anului 1992 ce a fost transmis actionarilor companiei in vederea analizari acestuia si a luarii hotaririlor si masurilor de urmat in viitor (anexa 216). Evaluarea navei la suma de 10.070.000 USD la sfirsitul anului 1992 a fost acceptata si de banca finantatoare Cristiania Bank-Oslo care a solicitat de fapt aceasta evaluare avuind in vedere ca aceasta nava alaturi de toate cele 15 nave din patrimoniul companiilor de unica nava analizate in prezenta Nota de constatare erau sub managementul companiei Petroklav Management Inc. La data de 19.03.1997 in sedinta BOD de la compania Borzesti Inc.-Liberia la care au participat Dnii Marin Lupu ca presedinte , Helmut Bogdan in calitate de secretar prin procura de la Dna Cristina Romanescu si Vasile Matei ca trezorier si unde a fost aprobata vinzarea navei sub pavilion liberian catre compania Telmar Shipping -Panama si radierea navei din Registrul liberian fara a se preciza motivul pentru hotarirea de vinzare a navei.
La data de 17.martie.1997 nava Borzesti a fost vinduta pentru suma de 5.100.000 USD de compania Borzesti Inc.-Liberia catre compania Telmar Shipping-Panama, conform Memorandum of Agreement (MOA) cod. Saleform 1993 semnat la aceiasi data (anexa 217). Dintre documentele solicitate de cumparator la pct.8 din MOA au fost regasite in evidenta CNM Petromin la data prezentului control numai a Notei de vinzare (bill of sale) din data de 20.martie.1997 si Protocolul de predare-primire a navei din data de 24.martie.1997 (anexa 218), dar dintr-o corespondenta interne a compartimentelor societatii rezulta ca suma aferenta vinzarii navei Borzesti a fost incasata in contul Petromin Overseas Inc.-Liberia de la Cristiania Bank-Oslo (anexa 219) din care a rezultat o balanta cash in suma neta de 2.040.000 USD (anexa 220). La data controlului nava Borzesti figureaza in Registrul matricol al navei ca radiata (anexa114). Asa cum a fost prezentat mai sus valoarea de intrare a navei Borzesti in patrimoniul companiei liberiene Borzesti Inc. a fost evaluata la suma de 10.070.000 USD (anexa 216) din care in perioada 1992 si pina la vinzarea navei a fost facturata cu titlu de amortizare catre managerul Petroklav , suma de 775.510,78 USD din care CNM Petromin a primit suma de 478.625 USD, iar pentru diferenta in suma de 296.885,78 USD au fost dispuse plati in contul unor datorii ale CNM Petromin cum rezulta din Situatia intocmita de reprezentantii CNM Petromin si prezentata organului de control (anexa 143 b). Pentru vinzarea navei Borjesti contra sumei de 5.100.000 USD CNM Petromin a incasat suma de 2.040.000 USD iar suma de 3.060.000 USD figureaza ca incasata de Petromin Overseas Inc.-Liberia asa cum rezulta din Situatia privind vinzarile de nave intocmita de reprezentantii CNM Petromin si predata organului de control (anexa 143 b)
Rezulta :
- valoarea de intrare 10.070.000,00 USD
- valoare amortizata 775.510,78
- valoare ramasa 9.294.489.22
- valoare incasata 5.100.000,00
DIFERENTE – 4.194.489.22
8.Vinzarea navei Baia de Cris :
Asa cum s-a aratat mai sus transferul proprietatii navei Baia de Cris de la CNM Petromin SA Constanta catre compania de unica nava Baia de Cris Inc.-Liberia a fost facut la data de 12.aug.1992 (anexa 82) pentru suma de un dolar SUA (anexa 79), dar in conformitate cu evaluarea navei de la sfirsitul anului 1992, efectuat de auditori care au intocmit Raportulul transmis actionarilor companiei in vederea analizarii si luarii hotaririlor de urmat nava Baia de Cris a fost inclusa in patrimoniul companiei la valoarea de 11.920.000 USD evaluare cunoscuta si de banca finantatoare a reparatiilor si retehnologizarii navei care a solicitat efectuarea auditarii rezultatelor companiei a carei nava se afla in managementul companiei Petroklav Management Inc. (anexa 222 a). La data de 09.07.1999 reprezentantii FPS ai Directiei Gestiune Actionariat si Cesiuni prin semnatura Dlui. Banica Octavian-Director a comunicat Mandatul special catre reprezentantii sai in AGA de la CNM Petromin pentru vinzarea navei Baia de Cris prin licitatie publica la pretul de pornire de 4.500.000 USD fara TVA cu respectarea prevederilor OUG 88/1997 si HG 450/1999. (anexa 222) .
La data de 08.07.1999 AGA de la CNM Petromin a aprobat vinzarea navei Baia de Cris prin licitatie publica la un pret de pornire al licitatiei in suma de 4.500.000 USD fara TVA (anexa 222). Confom evaluarii facute de firma Galbraith`s din Londra valoarea de piata a navei Baia de Cris a fost stabilita la nivelul sumei de 2.500.000 USD (anexa 223), dar opinia acestor evaluatori este relativa dovada a acestui fapt o constituie si valoarea la care a fost vinduta ulterior nava. Desi la data de 09.07.1999 la care a fost anuntata vinzarea prin licitatie prin Bursa Maritima si De Marfuri Constanta (BMMC) -anexa 224 armatorul (proprietarul) navei Baia de Cris era persoana juridica straina Baia de Cris Inc. (anexa 82) si nu CNM Petromin care din acesta cauza nu indeplinea calitatea de vinzator, in sensul celor precizate la art.2 combinat cu prevederile art.3 lit.d1 pct.2 lit b, din Anexa la HG450/10.iunie 1999, deoarece activul nava Baia de Cris nu se afla in patrimoniul societatii la acea data. De altfel asa cum s-a aratat mai sus, conform Legii nr.24 din 1991 Romania a ratificat Conventia Natiunilor Unite asupra contractelor de vinzare internationale de marfuri si unde la art.2 se prevede ca “prezenta conventie nu cirmuieste vinzarile de nave, vapoare aeroglisoare si aeronave”. Acest fapt este dotorat si cerintelor de inmatriculare a acestor nave in diferitele Registre internationale precum si datorita faptului ca de cele mai multe ori in practica juridica sint tratate ca “imobile” care pot fi ipotecate si urmarite in instanta si nu drept marfuri.Trebuie precizat ca la art.1 din Ordonanta Guvernului nr.69/1987 privind Bursele de marfuri nu este prevazuta si vinzarea de vapoare, iar vinzarea navelor prin BMMC a fost facuta in temeiul Regulamentului pentru licitatii de oferte, aprobat de Consiliul de Administratie al BMMC al carui Presedinte este Dl Viorel Pana (anexa 175) si a principiului de la pct.7 din Regulament aplicat in vinzarile de nave “AS SHE IS,WHERE SHE IS”(asa cum se afla unde se afla)-anexa 176. La data de 28.iulie 1999 a fost semnat contractul de vinzare-cumparare Memorandum of Agreement (MOA) prin care nava Baia de Cris a fost vinduta pentru suma de 3.450.000USD companiei chineze Qinhuangdao Shipping de catre compania Baia de Cris Inc.-Liberia si nu de CNM Petromin care a ofertat nava prin bursa (anexa 225). Pretul de vinzare a fost mai mare decit evaluarea facuta de firma engleza Galbraith’s pentru vinzarea navei Baia de Cris la valoarea de 2.500.000 USD (anexa 223)fapt ce face ca aceste evaluari sa fie considerate ca relative. Dintre documentele solicitate de cumparator la pct.8 din MOA au fost regasite in evidenta de la CNM Petromin numai Nota de vinzare (bill of sale), factura externe, protocolul de predare-primire al si Certificatul de radiere al navei Baia de Cris din Registrul matricol al navei, din toate aceste documente rezultind ca armatorul (proprietarul) si vinzatorul navei a fost persoana juridica straina Baia de Cris Inc.-Liberia (anexa 226) si nu CNM Petromin SA Constanta asa cum a fost prezentat in Procesul verbal al comisiei de licitatie al BMMC (anexa 224). La data de 02.08.1999 a avut loc la Constanta sedinta BOD de la compania Baia de Cris Inc. si au participat Dnii Werner Kauntz prin procura de la Helmut Bogdan ,Werner Kauntz si Mitica Rusen care au hotarit vinzarea navei catre compania Qinhuangdao Shipping fara a se preciza motivul vinzarii si fara a exista acest document in Registrul Companiei (Corporate Register)-anexa 222. Asa cum a fost prezentat mai sus valoarea de intrare a navei Baia de Cris in patrimoniul companiei liberiene Baia de Cris a fost evaluata la suma de 11.920.000 USD (anexa 221) din care in perioada 1992 si pina la vinzarea navei a fost facturata cu titlu de amortizare catre managerul Petroklav suma de 1.110.104,17 USD din care CNM Petromin a primit suma de 638.861,05 USD iar pentru diferenta in suma de 471.243,12 USD au fost dispuse plati in contul unor datorii ale CNM Petromin cum rezulta din Situatia intocmita de reprezentantii CNM Petromin si prezentata organului de control (anexa 143 b). Pentru vinzarea navei Baia de Cris contra sumei de 3.450.000 USD CNM Petromin a incasat suma de 500.000 USD suma de 2.950.000 USD figureaza ca incasata de Petromin Overseas Inc.-Liberia asa cum rezulta din Situatia privind vinzarile de nave intocmita de reprezentantii CNM Petromin si predata organului de control (anexa 143 b).
Rezulta :
- valoarea de intrare 11.920.000,00 USD
- valoare amortizata 1.110.104,17
- valoare ramasa 10.809.895,83
- valoare incasata 3.450.000,00
DIFERENTE – 7.359.895,83

9.Vinzarea navei ex.Callatis ,la data controlului Histria Star :
Nava Callatis a fost transferata de la CNM Petromin SA catre compania Callatis Inc.-Liberia la data de 25.08.1992 (anexa 71) pentru suma de un dolar SUA (anexa 66), iar incepind cu data de 22.09.1994 numele navei Callatis a fost schimbat in Histria Star (anexa 70). In patrimoniul companiei liberiene de unica nava , valoarea navei Callatis a fost evaluata la suma de 6.000.000 USD conform Raportului intocmit cu ocazia auditarii conturilor companiei la sfirsitul anului 1992 raport ce a fost transmis actionarilor pentru analiza si luarea hotaririlor de urmat in viitor (anexa 227). Valoarea navei Callatis a fost agreata si de banca finantatoare a reparatiilor si retehnologizarilor la nava prin solicitarea auditarii rezultatelor companiei a carei nave era in managementul companiei Petroklav Management Inc.` care performa sau nu creditul acordat companiei Petromin Overseas Inc.-Liberia.
In conformitate cu Memorandum of Agreement (MOA) din data de 05.01.1999 nava Callatis a fost vinduta pentru suma de un dolar SUA de compania Callatis Inc.-Liberia catre CNM Petromin SA Constanta (anexa 228) intocmindu-se Nota de vinzare (bill of sale) si factura externa (Invoice) solicitind la Capitania Constanta in baza acestor documente schimbarea proprietarului (armatorului) navei pe numele CNM Petromin SA (anexa 230). Este de precizat faptul ca la data licitatiei pentru vinzarea navei Histria Star ex.Callatis din data de 22.12.1998 cit si la data emiterii Mandatului special pentru reprezentantii FPS in AGA de la CNM Petromin SA aceasta societate nu era proprietara navei deoarece, atit factura externa contractul de vinzare MOA, Nota de vinzare (bill of sale) si solicitarea de schimbare a proprietarului navei Histria Star, au fost intocmite si semnate ulterior datei de 22.12.1998 cind nava a fost adjudecata pentru suma de 150.000 USD de SC TSM SRL Constanta (anexa 231). De altfel si semnarea addendumului la contractul de bare boat din 29.12.1993 prin care CNM Petromin a preluat contractul de la compania Callatis Inc.-Liberia a fost facuta tot ulterior datei la care a fost adjudecata vinzarea navei Histria Star ex.Callatis (anexa 232). Fata de cele de mai sus rezulta ca la data emietrii Mandatului Special al reprezentantiilor FPS si la data desfasurarii licitatiei au fost incalcate prevederile art 1.pct.2 lit.b din HG 55/1998 prin care se stabilea posibilitatea vinzarii numai a activelor detinute (in patrimoniu) de societatile comerciale, ori asa cum s-a prezentat mai sus nava Callatis era in patrimoniul persoanei juridice straine Callatis Inc.-Liberia si nu in patrimoniul CNM Petromin. La data de 09.01.1999 a fost semnat Contractul de Vinzare -Cumparare nr. 2201 prin care nava Histria Star ex.Callatis a fost vinduta de CNM Petromin SA Constanta pentru suma de 150.000 USD fara TVA catre SC TSM SRL Constanta (anexa 233) intocmindu-se cu acest prilej factura fiscala aferenta (anexa 234). Conform inregistrarilor existente la data controlului in Registrul matricol al navei Histria Star ex.Callatis se constata ca trecerea navei in proprietatea CNM Petromin a fost facuta la data de 10.02.1999.(anexa 71) .Asa cum a fost prezentat mai sus valoarea de intrare in patrimoniul companiei liberiene Callatis Inc. a navei Histria Star ex. Callatis a fost evaluata la suma de 6.000.000 USD (anexa 227) din care in perioada 1992 si pina la vinzarea navei a fost facturata cu titlu de chirie bare-boat catre navlositorul SC TSM SRL suma de 1.930.545,34 USD din care CNM Petromin a primit suma de 1.338.631,20 USD, iar pentru diferenta in suma de 591.914,14 USD au fost dispuse plati in contul unor datorii ale CNM Petromin cum rezulta din Situatia intocmita de reprezentantii CNM Petromin si prezentata organului de control (anexa 143 b).
Pentru vinzarea navei Histria Star ex.Callatis contra sumei de 150.000 USD, CNM Petromin a incasat aceasta suma, asa cum rezulta din Situatia privind vinzarile de nave intocmita de reprezentantii CNM Petromin si predata organului de control (anexa 143b) si a intocmit factura fiscala nr.1308089/11.01.1999.
Rezulta :
- valoarea de intrare 6.000.000,00 USD
- valoare chirie bare-boat 1.930.545,34
- valoare ramasa 4.069.454,66
-pret de vinzare incasat 150.000,00
DIFERENTE – 3.919.454,66
10.Vinzarea navei ex. Breaza , la data controlului Histria Sun :
Nava Breaza a fost transferata in patrimoniul companiei liberiene Breaza Inc. la data de 25.08.1992 (anexa130) fiind evaluata la suma de 5.670.000 USD conform Raportului intocmit cu ocazia auditarii anuale a conturilor companiei de la sfirsitul anului 1992 care a fost transmis actionarilor companiei pentru analiza si luarea hotaririlor si masurilor de urmat. (anexa 235) Auditarea conturilor companiei a fost solicitata si de banca finantatoare a reparatiilor si retehnologizarilor necesare la nava Breaza deoarece aceasta se afla sub managementul companiei Petroklav Management Inc. care urma sa performeze creditul acordat de Cristiania Bank-Oslo. Nava Breaza a facut obiectul contractului de vinzare Memorandum of Agreement (MOA) din data de 05.01.1999 prin care compania Breaza Inc.-Liberia vinde nava contra sumei de un dolar SUA companiei CNM Petromin SA Constanta (anexa 236) intocmindu-se la aceiasi data Nota de vinzare (bill of sale), factura externa (Invoice) si protocolul de relivrare a navei care a fost predata fizic la data de 09.01.1999 (anexa 237), documente ce au stat la baza solicitarii CNM Petromin din data de 09.01.1999, adresata Capitaniei Constanta pentru schimbarea armatorului (proprietarului) navei pe numele CNM Petromin (anexa 238). Este de precizat ca la data de 22.12.1998 cind a avut loc licitatia pentru vinzarea navei Histria Sun ex. Breaza pentru suma de 214.000 USD fara TVA, catre SC TSM SRL Constanta cit si la data emiterii Mandatului special al FPS (anexa 239) CNM Petromin nu avea calitatea de vinzator in sensul celor precizate la art.1 pct.2 litb din HG.55/1998 unde se precizeaza ca pot fi vindute numai activele detinute (in patrimoniu) de societatile comerciale deoarece la data aceia armatorul (propritarul) care avea nava in patrimoniu era persoana juridica straina Breaza Inc.-Liberia. De altfel si preluarea contractului de bare-boat din 29.12.1993 a fost facuta de CNM Petromin la data de 05.01.1999 cind a fost semnat un addendum la contract deci ulterior adjudecarii prin licitatie a navei (anexa240) .
La data de 09.01.1999 a fost semnat contratul de vinzare cumparare nr. 2201 intre CNM Petromin SA si SC TSM SRL pentru vinzarea navei Histria Sun contra sumei de 214.000 USD fara TVA (anexa 241) intocmindu-se si factura fiscala aferenta (anexa 242).
Conform mentiunilor existente in Registrul Matricol al navei Histria Sun ex.Breaza transferul proprietatii navei de la compania Breaza Inc. Liberia la CNM Petromin a fost solicitata de CNM Petromin SA Constanta la data de 09.01.1999. (anexa 238) si a fost transcrisa la data de 10.02.1999 (anexa 130) odata cu operarea vinzarii navei catre noul armator al navei SC TSM SRL Constanta. Asa cum a fost prezentat mai sus valoarea de intrare a navei Histria Sun ex. Breaza in patrimoniul companiei liberiene Breaza Inc. a fost evaluata la suma de 5.670.000 USD (anexa 235) din care in perioada 1992 si pina la vinzarea navei a fost facturata cu titlu de chirie bare-boat catre navlositorul SC TSM SRL suma de 2.037.303,06 USD din care CNM Petromin a primit suma de 1.501.832,77 USD, iar pentru diferenta in suma de 535.470,29 USD au fost dispuse plati in contul unor datorii ale CNM Petromin cum rezulta din Situatia intocmita de reprezentantii CNM Petromin si prezentata organului de control (anexa 143 b). Pentru vinzarea navei Histria Sun ex.Breaza contra sumei de 214.000 USD, CNM Petromin a incasat aceasta suma si a emis factura fiscala nr.1308090/11.01.1999, asa cum rezulta din Situatia privind vinzarile de nave intocmita de reprezentantii CNM Petromin si predata organului de control (anexa 143 b).
Rezulta :
- valoarea de intrare 5.670.000,00 USD
- valoare chirie bare-boat 2.037.303,06
- valoare ramasa 3.632.696,94
-pret de vinzare incasat 214.000,00
DIFERENTE – 3.418.696,94
11.Vinzarea navei Baneasa :
Nava Baneasa a fost transferata in patrimoniul companiei Baneasa Inc.-Liberia incepind cu data de 20.07.1992, (anexa 77) pentru suma de un dolar SUA, conform Notei de vinzare (bill of sale) -anexa 75 si nu conform contractului bare- boat cum se mentioneaza in scrisoarea Capitaniei Constanta (anexa 72) si a fost evaluata la suma de 12.170.000 USD de auditorii conturilor companiei la sfirsitul anului 1992. La data de 24.09.1999 a avut loc la Constanta sedinta BOD de la compania Baneasa Inc.-Liberia la care au participat Dnii Helmut Bogdan, prin procura de la Werner Kauntz, Mitica Rusen si Werner Kauntz (anexa 244) unde a fost aprobata vinzarea navei Baneasa catre compania din Panama si sa radieze nava din Registrul liberian, dar fara a se mentiona motivul vinzarii si fara a exista acest document in Registrul Companiei (Corporate Register).
La data de 08.07.1999 AGA de la CNM Petromin aproba vinzarea navei la pretul de pornire a licitatiei in suma de 4.500.000 USD desi Mandatul special al FPS este datat ulterior , in data de 09.07.1999 si a fost inregistrat la CNM Petromin SA la data de 15.07.1999. (anexa 244) si face referire la prevederile legale pentru desfasurarea licitatiei,in speta la prevederile HG 450/1999 unde la art.2 combinat cu art.3 lit d se precizeaza ca “activele inseamna bunuri sau ansambluri de bunuri din patrimoniul unei societati comerciale…” .Nava Baneasa a fost scoasa la licitatie prin Bursa Maritima si de Marfuri Constanta, comisia de licitatie declarind drept cistigatoare pentru cumpararea navei Baneasa “apartinind” CNM Petromin SA, firma chineza Zhejiang Shipping (anexa 245) . Referitor la vinzarea navei prin BMMC s-a constatat ca au fost incalcate atit prevederile art 2 combinat cu art.3 lit.d din HG 450 din 1999 pentru motivul ca CNM Petromin nu putea fi vinzatorul navei Baneasa deoarece nu era armatorul (proprietarul) asa cum rezulta din mentiunile din registrul matricol al navei (anexa 77) din contractul de vinzarea navei pentru suma de 3.200.000 USD incheiat de armatorul (proprietarul) compania liberiana Baneasa Inc. (anexa 246) cu firma cistigatoare a licitatie si din factura externa (Invoice) si Protocolul de predare-primire al navei (anexa 247).
Totodata este de mentionat ca in conformitate cu prevederile art.2 din Conventia Natiunilor Unite asupra contractelor de vinzare internationala de marfuri incheiata la Viena la 11 aprilie 1980 la care Romania a aderat la data de 06.03.1991 conform Legii nr.24/ 1991 navele,vapoarele, aeroglisoarele si aeronavele, nu sint considerate marfuri si de aceea nu fac obiectul Conventiei si pe cale de consecinta nu puteau fi tranzactionate prin Bursele de marfuri . Activitatea Burselor de marfuri este reglementata de prevederile Ordonantei nr.69 din 29.08.1997 in care la art.1 este precizat obiectul de activitate al acestor institutii unde nu se regaseste vinzarea vapoarelor, navelor si aeronavelor . De altfel navele sint considerate in practica juridica datorita specificului lor bunuri de natura imobilelor care pot fi inchiriate, vindute, ipotecate si urmarite silit (capitolul I din Jurisprudenta Maritima Romana 1887-2001 de Marin Voicu si Maria Veriotii editura Lumina lex -2001). In Conventia Natiunilor Unite asupra contractelor de vinzare internationale de marfuri unde la art.2 se prevede ca “prezenta conventie nu cirmuieste vinzarile de nave, vapoare aeroglisoare si aeronave” si pe cale de cosecinta rezulta ca acestea nu sint considerate marfuri. Acest fapt este dotorat cerintelor de inmatriculare a acestor nave in diferitele Registre internationale, precum si faptului ca, pot fi ipotecate, urmarite in instanta si executate silit, ceeace nu se intimpla in cazul marfurilor. Trebuie precizat ca desi la art.1 din Ordonanta Guvernului nr.69 din 1987 privind Bursele de marfuri nu este prevazuta si vinzarea de vapoare, totusi navele au fost vindute prin BMMC temeiul Regulamentului pentru licitatii de oferte aprobat de Consiliul de Administratie al BMMC al carui Presedinte este Dl Viorel Pana (anexa 175) si a principiului de la pct.7 din Regulament aplicat la vinzarile de nave “AS SHE IS,WHERE SHE IS”(asa cum se afla, unde se afla)-anexa 176. Si in acest caz a fost solicitata evaluarea navei Baneasa de catre firma engleza Galbraith’h care a emis o opinie cu privire la valoarea de piata a navei la nivelul sumei de 2.500.000 USD, dar vinzarea s-a facut pentru suma de 3.200.000 USD, ceeace arata inca o data ca aceste evaluari au caracter relativ aspect dovedit si mai sus cind a fost tratata vinzarea navei Baia de Cris. (anexa 248)
Pentru faptul ca in mod eronat CNM Petromin a mentinut in patrimoniul sau nava Baneasa, desi proprietatea asupra ei fusese transferata la data de 27.07.1992 (anexa 77) si pe cale de consecinta nu mai exista temei legal pentru calcularea amortizarii aferente a fost emisa (in mod gresit) factura fiscala nr.6482767 din 18.10.1999 prin care s-a urmarit de fapt scaderea din evidenta contabila (din patrimoniu) a navei Baneasa (anexa 249). De altfel la data controlului nava Baneasa nu figureaza radiata din Registrul matricol al navei ca urmare a vinzarii acesteia ultima mentiune fiind din data de 27.07.1992 cind nava a fost transferata catre compania de unica nava din Liberia aspect confirmat si de viza pentru conformitate aplicata de Capitania Constanta la data de 08.10.2001 (anexa 77).
Asa cum a fost prezentat mai sus,valoarea de intrare a navei Baneasa in patrimoniul companiei liberiene Baneasa a fost evaluata la suma de 12.170.000 USD (anexa 243) din care in perioada 1992 si pina la vinzarea navei a fost facturata cu titlu de amortizare catre managerul Petroklav suma de 1.131.500 USD din care CNM Petromin a primit suma de 638.7501 USD, iar pentru diferenta in suma de 492.750 USD au fost dispuse plati in contul unor datorii ale CNM Petromin cum rezulta din Situatia intocmita de reprezentantii CNM Petromin si prezentata organului de control (anexa 143 b). Pentru vinzarea navei Baneasa contra sumei de 3.200.000 USD, CNM Petromin a incasat suma de 500.000 USD, suma de 2.700.000 USD figureaza ca incasata de Petromin Overseas Inc.-Liberia, asa cum rezulta din Situatia privind vinzarile de nave intocmita de reprezentantii CNM Petromin si predata organului de control (anexa 143 b).
Rezulta :
- valoarea de intrare 12.170.000,00 USD
- valoare amortizata 1.131.500,00
- valoare ramasa 11.038.500,00
- valoare incasata 3.200.000,00
DIFERENTE – 7.838.500,00
12.Vinzarea navei Bacesti:
Nava Bacesti a fost transferata in patrimoniul companiei Bacesti Inc.- Liberia incepind cu data de 21.08.1992 (anexa 134) pentru suma de un dolar SUA conform Notei de vinzare (bill of sale) – anexa si nu conform contractului bare- boat si a fost evaluata la suma de 12.500.000 USD de auditorii conturilor companiei la sfirsitul anului 1992. Raportul intocmit cu aceasta ocazie a fost transmis actionarilor companiei pentru analiza si luarea hotaririlor si masurilor de urmat in viitor (anexa 250) si bancii finantatoare a reparatiilor si retehnologizarilor la nava pentru analiza rezultatelor companiei, care avea nava in management, compania Petroklav Management Inc., care trebuia sa performeze creditul acordat companiei Petromin Overseas Inc.-Liberia. In conformitate cu prevederile contractului de bare-boat din 23.05.1990 armatorul avea obligatia suportarii cheltuielilor cu reparatiile numai pentru defectele latente ce erau definite in anexa la contract. (anexa 251 )
Reprezentantii CNM Petromin SA Constanta nu au fost in masura sa prezinte si sa puna la dispozitia controlului aceasta anexa motivindu-se lipsa acesteia.
In concluzie, suportarea pe cheltuiala societatii CNM Petromin SA Constanta a sumei de 866.992 USD reprezentind contravaloarea unor reparatii facute in Malta pentru nava Bacesti prin compensare acestei sume cu chiria datorata de navlositor a fost facuta fara a exista (si deci fara a se prezenta la control) documentele justificative (anexa 252 ). Transferul proprietatii navei de la CNM Petromin SA la compania Bacesti Inc. -Liberia pentru suma de un dolar SUA conform Notei de vinzare Bill of Sale din luna octombrie 1992 (anexa 253) document care nu figureaza operat in Registrul matricol al navei, nava fiind radiata conform aprobarii Inspectoratului de stat al navigatiei civile nr.68.0/2485/22.08.1991 (anexa134). Inregistrarea navei sub pavilion Liberia pentru armatorul (proprietarul) compania Bacesti Inc. a fost confirmata si de agentul de inmatriculari nave in Liberia care a eliberat Certificatul de inregistrare din data de 12.noe.1992 (anexa 254) din care rezulta si inregistrarea unei ipoteci primare pe nava in favoarea Cristiania Bank pentru garantarea unui imprumut de 49.000.000 USD.
La data de 28.sept.1992 a fost semnat un acord intre CNM Petromin SA si compania United Dutch Shipping Borom NV Willemstadt (UDSB) prin care intre altele a fost convenit sa fie achitata suma de 3.250.000 USD pentru rezilierea contractului de bare-boat cu compania Borom (anexa 255). La data de 24.09.1992 dl.Virgil Toanchina a semnat in numele POI-Liberia, Nota de tragere din contul POI a sumei de 4.000.000. USD (anexa 256) din care in favoarea companiei United Dutch Shipping -Londra suma de 3.250.000 USD pentru terminarea contractului de bare-boat si plata reparatiilor si retehnologizarilor la nava Bacesti si a sumei de 750.000 USD cu titlu de onorarii. Prin faxul din 25.09.1992, (anexa 257) transmis si semnat de Directorul CNM Petromin SA a fost autorizata remiterea sumei de 4.000.000 USD din imprumutul acordat de Cristiania Bank catre: -United Dutch Shipping UK. 3.250.000 USD -Sinclair roche &Temperley 250.000 -Clubul P&I UK. 500.000 4.000.000 Conform faxului din data de 28.09.1992 al firmei Torvald Klavenes Group (anexa 258 ) semnat de Thomas Holbye (care avea si calitatea de trezorier al companiei Bacesti Inc.-Liberia) si adresat bancii Kreditkassen din Osloa fost ordonata plata sumei de 4.000.000 USD aferenta Notei de tragere (anexa 256), dar se constata ca platile au fost facute catre alte firme decit cele nominate in Nota de tragere , astfel:
-Sinclair Roche&Temperley 250.000,00 USD
-Petroklav Inc.-Bahamas 500.000,00
-Oceanic Finance Co. Ltd. 3.150.608,26 3.900.608,26 Neconcordanta intre beneficiarii sumelor mentionati in documentele de mai sus se poate explica conform celor precizate in cercetarea facuta de firma MRC la solicitarea companiei Petroklav din care rezulta ca o companie cu numele de United Dutch Shipping -London nu exista (anexa 259) motiv pentru care plata sumei de 3.150.608,26 USD a fost dispusa in contul firmei Oceanic Finance Co.Ltd. si nu in contul United Dutch Shipping -London.
Tot o neconcordanta este si faptul ca suma de 500.000 USD a fost platita cu titlu de credit companiei Petroklav Inc.-Bahamas si nu Clubului P&I (anexa 257-258), desi incepind cu data de 20.07.1992 acesta companie nu a mai desfasurat nici o activitate asa cum rezulta din faxul Petroklav (anexa 260). Din documentele prezentate de reprezentantii CNM Petromin SA Constanta nu rezulta existenta documentelor justificative, pentru incasarea cu titlu de credit si cheltuirea sumei de 500.000 USD aprobata prin faxul din data de 25 .09.1992 (anexa 257).
Conform pct. 73 din Statutul companiei Petroklav Inc.-Bahamas directorii companiei de la acea data, Dnii Virgil Toanchina si Traian Basescu si directorii partii norvegiene aveau obligatia sa hotareasca destinatia acestei sume, iar aceasta hotarire sa fie mentionata in Corporate Register al Petroklav Inc-Bahamas. Fata de cele de mai sus rezulta ca pentru suma de 500.000 USD acordata cu titlu de credit din imprumutul suplimentar de 4.000.000 USD obtinut de POI-Liberia de la Cristiania Bank nu exista documente justificative. Compania Petroklav Inc.-Bahamas a fost infiintata la data de 25.iul.1991 ca o societate mixta (joint venture) intre CNM Petromin si Klaveness Chartering Co. conform intelegerii dintre parti din data de 14.mai.1991.
Conform statutului companiei 2 directori erau numiti sau alesi din partea CNM Petromin si 2 directori din partea companiei Klaveness Chatering, iar presedintele companiei era numit sau ales din partea CNM Petromin SA Constanta.
Primi directori ai companiei mixte Petroklav Inc.-Bahamas din partea CNM Petromin au fost aprobati de Ministrul Transporturilor, Dl.Traian Basescu(anexa 261) in persoana Dlor.:
-Virgil Toanchina – Director adj. CNM Petromin SAConstanta – Traian Basescu Prin cele hotarite cu ocazia sedintei comitetului director (BOD) din data de 11.dec.1991 au fost transferate actiunile companiei de la membri fondatori catre actionarii societatii mixte CNM Petromin SA si Torvald Klaveness Co. transferul a fost confirmat de directorii companiei care au semnat documentul intilnirii. Din partea CNM Petromin SA Constanta, semnarea documentului a fost facuta de dl.Virgil Toanchina si dl.Basescu Traian in calitatea lor de director si respectiv de presedinte in compania mixta Petroklav Inc.-Bahamas din partea partii romane. Dl.Traian Basescu ca presedinte al companiei mixte a fost inlocuit cu dl.Romanuel Posedaru, asa cum rezulta din cele hotarite in sedinta BOD din luna octombrie 1992 care a fost tinuta la Constanta (anexa 262). In sedinta CIS de la CNM Petromin SA Constanta din data de 05.12.1992 (anexa 263) au fost aprobati noii directori ai companiei Petroklav Inc.-Bahamas, in persoanele:
-Romanuel Posedaru -presedinte
-Traian Basescu -membri
-Constantin Bobes -Mariana Musat -Nilsen -Nordby -Holdbye fara a se putea verifica si hotaririle luate in acest sens de Comitetul director (BOD) al Companiei Petroklav Inc.-Bahamas. Nava Bacesti a fost vinduta de la Bacesti Inc.-Liberia companiei Rushey Business Inc.-Bahamas pentru suma de 6.713.000 USD, conform MOA (Memorandum of Agreement) din data de 25.iul.1997 (anexa 264) fara a fi mentionata hotarirea dirctorilor companiei si motivul pentru care a fost vinduta nava in Registrul companiei (Corporate Registre) . Semnarea contractului de vinzare MOA din data de 25.iul.1997 a fost facuta fara a exista Hotarirea BOD de numire a directorilor companiei Bacesti Inc.-Liberia sau imputernicirea pentru semnarea acestui contract. Pentru faptul ca in mod eronat nava a fost mentinuta in patrimoniul CNM Petromin SA cu toate ca transferul proprietatii asupra acesteia fusese facut inca din anul 1992, au fost intocmite facturile fiscale nr.6341356/04.03.1998 si nr.130827/17.03.1999 pentru scoaterea navei din evidenta contabila a societatii.(anexa 265) Asa cum a fost prezentat mai sus valoarea de intrare a navei Bacesti in patrimoniul companiei liberiene Bacesti a fost evaluata la suma de 12.500.000 USD (anexa 250) din care in perioada 1992 si pina la vinzarea navei a fost facturata cu titlu de amortizare catre managerul Petroklav suma de 960.500 USD, din care CNM Petromin a primit suma de 616.125 USD, iar pentru diferenta in suma de 344.375 USD au fost dispuse plati in contul unor datorii ale CNM Petromin, cum rezulta din Situatia intocmita de reprezentantii CNM Petromin si prezentata organului de control (anexa 143 b). Pentru vinzarea navei Bacesti contra sumei de 6.713.000 USD, CNM Petromin a incasat suma de 1.000.000 USD, iar suma de 5.713.000 USD figureaza ca incasata de Petromin Overseas Inc.-Liberia, asa cum rezulta din Situatia privind vinzarile de nave intocmita de reprezentantii CNM Petromin si predata organului de control (anexa 143 b).
Rezulta :
- valoarea de intrare 12.500.000,00 USD
- valoare amortizata 960.500,00
- valoare ramasa 11.539.500,00
- valoare incasata 6.713.000,00
DIFERENTE – 4.826.500,00
13. Vinzarile navelor, Comanesti ,Bobilna, Carbunesti si 22 Decembrie:
Nava Bobilna a fost transferata in patrimoniul companiei Bobilna Inc. Liberia incepind cu data de 12.oct.1992, (anexa 42) pentru suma de un dolar SUA, conform Notei de vinzare (bill of sale) -anexa 38 si nu conform contractului bare boat si a fost evaluata la suma de 10.070.000 USD de auditorii conturilor companiei la sfirsitul anului 1992. Raportul intocmit cu aceasta ocazie a fost transmis actionarilor companiei pentru analiza si luarea hotaririlor si masurilor de urmat in viitor (anexa 266) si bancii finantatoare a reparatiilor si retehnologizarilor la nava pentru analiza rezultatelor companiei care avea nava in managementul, compania Petroklav Management Inc. care trebuia sa performeze creditul acordat companiei Petromin Overseas Inc.-Liberia.
Nava Comanesti a fost transferata in patrimoniul companiei Comanesti Inc. Liberia incepind cu data de 23.iul.1992 (anexa 56) pentru suma de un dolar SUA conform Notei de vinzare (bill of sale) – anexa si nu conform contractului bare boat si a fost evaluata la suma de 32.830.000 USD de auditorii conturilor companiei la sfirsitul anului 1992. Raportul intocmit cu aceasta ocazie a fost transmis actionarilor companiei pentru analiza si luarea hotaririlor si masurilor de urmat in viitor (anexa 268) si bancii finantatoare a reparatiilor si retehnologizarilor la nava pentru analiza rezultatelor companiei care avea nava in management compania Petroklav Management Inc. care trebuia sa performeze creditul acordat companiei Petromin Overseas Inc.-Liberia.
Nava Carbunesti a fost transferata in patrimoniul companiei Carbunesti Inc. Liberia incepind cu data de 12.oct.1992 (anexa 28) pentru suma de un dolar SUA, conform Notei de vinzare (bill of sale) –anexa 269 si nu conform contractului bare boat si a fost evaluata la suma de 35.170.000 USD de auditorii conturilor companiei la sfirsitul anului 1992. Raportul intocmit cu aceasta ocazie a fost transmis actionarilor companiei pentru analiza si luarea hotaririlor si masurilor de urmat in viitor (anexa 270) si bancii finantatoare a reparatiilor si retehnologizarilor la nava pentru analiza rezultatelor companiei care avea nava in management compania Petroklav Management Inc. care trebuia sa performeze creditul acordat companiei Petromin Overseas Inc.-Liberia.
Nava 22 Decembrie a fost transferata in patrimoniul companiei 22 Decembrie Inc. Liberia incepind cu data de 24.02.1994 (anexa 124) pentru suma de un dolar SUA conform Notei de vinzare (bill of sale) – anexa 120 si a fost evaluata la suma de 33.000.000 USD de auditorii conturilor companiei la sfirsitul anului 1993.
Raportul intocmit cu aceasta ocazie a fost transmis actionarilor companiei pentru analiza si luarea hotaririlor si masurilor de urmat in viitor (anexa 271) si bancii finantatoare a reparatiilor si retehnologizarilor la nava pentru analiza rezultatelor companiei care avea nava in management compania Petroklav Management Inc. care trebuia sa performeze creditul acordat companiei Petromin Overseas Inc.-Liberia.
Cele patru nave au fost sub pavilion exclusiv liberian pe intreaga perioada cuprinsa intre intrarea in proprietatea companiilor liberiene de unica nava si vinzarea lor. In Nota AGA din 10 oct.1998 (anexa 272) se face referire pentru prima data la performantele nesatisfacatoare obtinute de managerul Klaveness manager impus prin contractul de credit semnat de POI-Liberia cu sindicatul bancar reprezentat de Cristiania Bank motiv pentru care conducerea executiva a CNM Petromin a fost imputernicita sa poarte tratative cu orice alta banca dispusa sa preia in termeni mai buni, finantarea balantei ramase din imprumutul cu Cristiania Bank si contractarea unui management de reputatie internationala pentru navele din contractul cu Klaveness. Fata de cele de mai sus rezulta clar ca performantele obtinute de firma Klaveness in managementul celor 16 nave (minus Callatis si Breaza care au fost in contracte de bare-boat cu SC TSM SRL Constanta) au fost neastisfacatoare fapt pentru care compania POI -Liberia a obtinut la finele anului 2000 o pierdere in suma de 139.861.451 USD in conditiile in care managerul a incasat in aceasi perioada suma de 13.221.893 USD cu titlu de taxa de management, asa cum este prezentat in Situatia contului de profit si pierdere (consolidat) al companiilor liberiene in contractul de management cu AS Klaveness (anexa 143b). La data de 02.11.1998 reprezentantii serviciului Cooperare, informeaza Consiliul de administratie despre situatia navelor din managementul Klaveness propunind renuntarea la acasta forma comerciala de exploatare a navelor si inlocuirea acestora cu contracte de bare-boat (inchiriere) care ar asigura armatorului un profit sigur rezultat din incasarea chiriei spre deosebire de contractul de management care nu asigura si nu garanta armatorului obtinerea unui profit. (anexa 273)
Apare de neinteles indecizia conducerilor executive ale CNM Petromin din toata aceasta perioada cind navele au fost in contract de management cu firma Klaveness in a lua o hotarire cu privire la situatia anuala a rezultatelor financiare obtinute ca urmare a managementului neperformant al acestei firme si mentionate in Rapoartele cu privire la auditarile anuale asupra conturilor companiilor liberiene, rapoarte care au fost transmise actionarilor .
La data de 07.11.1998 Serv.Cooperare prezinta propunerea de refinantare a balantei creditului de la Cristiania Bank si preluare unor nave in contract de bare-boat transmisa de firma Corona Shipping Ltd. pe care a prezentat-o in sedinta AGA . AGA la rindul sau imputerniceste conducerea executiva sa negocieze cu firma Corona, preluarea navelor din managementul companiei Klaveness. (anexa 274 ) . La data de 02.12.1998, reprezentantii FPS au aprobat terminarea contractului de management cu Klaveness conform avizului dat de firma de avocati (anexa 275).
La data de 21.01.1999 Directorul comercial dl. Mihai Andrei, informeaza Consiliul de administratie despre, conditiile negociate cu compania Corona Shipping International SRL pentru preluarea navelor tip Panamax si Capesize in contracte de bare-boat si terminarea contractului de management cu firma Klaveness. Totodata se face inca o data mentiunea ca managementul firmei Klaveness firma care in Nota de fundamentare din 1992 pentru necesitatea infiintarii celor 16 companii in Liberia si transferarea navelor catre acestea, era prezentata ca fiind de renume si recunoastere internationala in materie de management nave si ca urmare va conduce la obtinerea unui profit estmat la 23,5 milioane dolari SUA in conditiile pastrarii in proprietatea CNM Petromin a tuturor navelor reparate si retehnologizate . Managementul acestei companii norvegiene a adus CNM Petromin in perioada 1992-1999 pierderi financiare enorme precum si pierderea prin vinzare a 5 nave tip Panamax pentru acoperirea pierderilor ocazionate de slaba performare a contractului de mangement. Se face totodata precizarea ca pentru cazul in care navele se vor vinde catre navlositor lucrarile de modernizare vor fi scazute, numai daca acestea se vor face de navlositor. (anexa 276)
In proiectul de adresa catre Conducerea FPS, cu privire la analiza contractului de management cu compania Klaveness sint prezentate practicile neloiale ale acestui partener care au generat “pierderi catastrofale” pentru acoperirea carora au fost vindute 6 nave, reiesind destul de clar intelegerea intre manager si banca Cristiania Bank , iar realizarea reparatiilor la nave a fost facuta, in porturi si santiere foarte scumpe, unde erau si actionari, dar cu rezultate foarte proaste pentru navele reparate in aceste conditii, conducind dupa parerea managerului la necesitatea unei noi retehnologizari in anul 1999 pentru 6 nave, in suma de 5.814.000 USD. Totodata a fost facuta si precizarea ca din luna august 1998 managerul a incetat platile cu titlu de amortisment catre CNM Petromin.
Pe accest document s-a pus rezolutia pentru transmiterea proiectului initial al adresei si nu aceasta varianta probabil pentru ca ar fi implicat astfel conducerile executive ale societatii din toata aceesta perioada de contract pentru indecizie in relatia cu Klaveness fata de rezultatele si pierderile mari rezultate in urma acestui management. (anexa 277 ).
La data de 07.06.1999 a avut loc selectia de oferte pentru contractarea in bare-boat a navelor tip Capesize si Panamax cind a fost selectionata compania Corona Shipping International SRL Constanta (anexa 278) sedinta fiind tinuta in conformitate cu scrisoarea FPS din 16.04.1999 (anexa 279), desi in realitate contractele de bare – boat erau deja incheiate cu SC Corona Shipping International SRL Constanta inca din data de 28.03.1999 (anexa 280) .
Rezulta ca selectarea ofertelor a fost facuta pentru legalizarea relatiei contractuale incheiate la data de 28.03.1999 cu SC Corona Shipping Intrenational SRL Constanta, iar inchierea contractelor de bare-boat la data de 14.06.1999 identice prin continut cu cele din 28.03.1999 intre companiile proprietare de unica nava din Liberia si Corona Shipping International SRL Constanta nu mai aveau obiect. Prin aceste contracte avind si clauze suplimentare care acorda navlositorului dreptul de cumparare a navelor la sfirsitul sau in timpul derularii contractelor de bare-boat in conditiile in care navlositorul se obliga sa refinanteze balanta creditului de la Cristiania Bank-Oslo navele Comanesti, Carbunesti, Bobilna si 22 Decembrie, au fost inchiriate pentru o perioada de 7 ani. (anexa 281)
Proiectul acestor contracte de bare-boat a fost aprobat in sedinta Consiliului de Administratie din data de 06.03.1999 asa cum rezulta din materialul din data de 16.03.1999 prezentat la AGA pentru trecerea navelor din contract de management cu firma Klaveness in contracte de bare – boat cu SC Corona Shipping International SRL Constanta (anexa 282) demonstrind astfel preferinta CNM Petromin pentru incheierea contractelor cu aceasta firma chiar inainte de tinerea negocierii pentru selectia de oferte. Proiectul contractului a fost elaborat sub asistenta companiei Ince & Co. care, a comunicat si amendamentele pentru Cl.29-31 si 36, ale proiectului de contract.
Astfel, conform cl.29 navlositorii aveau obligatia sa obtina un credit de refinantare a imprumutului de la Cristiania Bank din data de 02.02.1995 contractul de bare-boat intrind in vigoare numai atunci cind refinantarea era efectiva . Armatorii urmau sa semneze acest contract de refinantare care era garantat prin ipotecarea navelor. Valoarea navelor pentru stabilirea nivelului ipotecilor a fost stabilita sa fie facuta ca o medie a valorii apreciate de 3 brokeri cu recunoastere internationala agreati atit de armatori cit si de navlositori evaluarea urmind sa fie facuta asupra navelor in stare buna de functionare si de navigabilitate si cu certificat de clasificare in termen. Replata imprumutului era o obligatie exclusiva a navlositorului care urma in conformitate cu cl.30 sa suporte si costurile eventualelor modernizari ce ar fi fost solicitate de banca finantatoare. Prin cl.31 a fost stabilita optiunea de cumparare a navei in timpul sau la sfirsitul contractului de bare-boat daca armatori vor dori acest lucru armatorului revenindu-i obligatia obtinerii aprobarilor necesare pentru vinzarea navelor in conformitate cu legea tarii de domiciliu a navlositorului. Aceasta prevedere a fost completata si prin cele mentionate la cl.33 prin care navlositorul avea dreptul sa schimbe numele si pavilionul navei in conditiile in care armatorului ii revenea obligatia de radiere a navei de sub numele si pavilionul existent. Asa cum a fost stabilit la cl.26. rambursarea creditului de refinantare atit a ratelor cit si a dobinzilor urma sa se faca din veniturile realizate prin operarea navelor ca parte a chiriei de bare-boat .
Din documentele prezentate de de reprezentantii CNM Petromin SA rezulta ca acest contract de refinantare nu este in posesia societatii si nici eventualele contracte semnate de companiile subsidiare de unica nava din Liberia in calitatea lor de armatoare ale acestora. (anexa 283)
Desi CNM Petromin solicita ulterior incheierii contractelor emiterea unui mandat special de catre FPS pentru contractarea in bare-boat a navelor cu compania Corona Shipping International SRL,FPS prin adresa nr.304/ 2150 din 16.06.1999 (anexa 284) comunica ca nu mai este necesar un astfel de mandat de vreme ce contractele au fost incheiate anterior inca din data de 28.03.1999. (anexa 280) .
Din faxul CNM Petromin din data de 26.01.2000 (anexa 285) semnat de administratorul unic dl. Bardas Marcel si adresat Chestorului Parlamentului Romaniei de la acea data, dl.Tanase Barde rezulta ca imprumutul de 20.000.000 USD nu acoperea balanta creditului de la Cristiania Bank si valoarea de cumparare a navelor, ceea ce conduce la constatarea ca singura solutie era cumpararea acestora prin negociere directa cu plata in rate si nicidecum cu plata integrala . Din acest motiv a fost necesara modificarea cl.31 prin introducerea unei prevederi in care se stipula ca in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a contractului de bare-boat navele vor fi vindute respectiv cumparate de utilizatorul acestora. Faptul ca creditul de refinantare nu acoperea si plata navelor la cumparare reiese si din scrisoarea SC Corona Shipping International SRL din 26.01.2000 (anexa 286). Totodata din aceasta scrisoare mai rezulta si faptul ca navele vor fi vindute de catre actualele companii liberiene de unica nava armatoarele navelor catre alte companii de unica nava la un pret rezonabil si nu pentru 1 USD actiunile acestor companii urmind sa fie proprietatea CNM Petromin.
La data de 09.02.2000 in informarea conducerii executive a CNM Petromin SA catre AGA se propune acordarea aprobarii pentru modificarea printr-un act aditional la contract a clauzi 31 privind vinzarea – cumpararea navei la terminarea contractului in care sa se prevada cumpararea navelor in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a contractului si totodata considerarea drept investitii efectuate de navlositor a sumelor preluate de la Cristiania Bank reprezentind balanta creditului, pretul de vinzare fiind ca o diferenta intre pretul de piata la momentul vinzarii si valoarea investitiilor efectuate . AGA a aprobat aceasta propunere in sedinta din data de 09.02.2000 prin Hotarirea nr.2/18.02.2000 (anexa 287) . Introducerea acestei clauzea fost aprobata si de FPS asa cum rezulta din scrisoarea nr.151/134/17.02.2000 si nr 151/273 din 07.03.2000 (anexa 288).Avind in vedere cele prezentate mai sus la data de 28.03.2000 au fost semnate addendumurile la contracte prin care a fost modificata cl.31 privind optiunea de vinzare a navelor in sensul asumarii obligatiei navlositorului de a cumpara navele in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare (anexa 281 ). Navele au fost predate incepind cu data de 24 si 25 aprilie 2000 conform Protocoalelor de predare -primire (anexa 289) . La data de 09.05.2000 SC Corona Shipping International comunica la CNM Petromin SA sumele achitate in contul balantei creditului de la Cristiania Bank in valoare totala de 11.570.535 USD ce urmeaza sa fie luate in considerare drept investitii la negocierea pretului de vinzare pentru cele 4 nave (anexa 290). Aceasta valoare alaturi de evaluarile preturilor de piata a navelor efectuate de diferite firme de brokeraj a fost prezentata de conducerea executiva a CNM Petromin SA in sedinta AGA din data de 11.05.2000 care prin Hotarirea nr.1 din aceasi data aproba intre altele valoarea investitiilor pe fiecare nava si pretul mediu de piata al navelor ce vor fi avute in vedere la negocierea directa pentru vinzarea acestora. (anexa 291)
La data de 17.05.2000 administratorul unic al CNM Petromin dl. Marcel Bardas trimite la FPS documentatia pentru emiterea mandatului special pentru reprezentantii FPS in AGA, privind vinzarea prin negociere directa cu plata in rate, a navelor Carbunesti, Comanesti, Bobilna si 22 decembrie catre compania Corona Shipping International SRL Constanta (anexa 292) . Dl.Mihai Stefan Pelinel directorul Directiei gestiune, actionariat, cesiuni din FPS a solicitat la data de 12.06.2000 ca CNM Petromin sa prezinte suplimentar documentatiei transmise prin care erau avute in vedere vinzarea navelor prin contracte de tipul leasingului imobiliar cu clauza irevocabila de vinzare (confirmindu-se astfel cele prezentate mai sus cu privire la considerarea din punct de vedere juridic a navelor ca imobile si nu ca marfuri datorita specificului lor) a unor documente traduse in limba romana privind:
-actele constitutive ale companiilor liberiene de unica nava, proprietare a navelor, precum si a companiei Petroklav Management Inc.
-acordul banci unde sint ipotecate navele -evidentierea in rapoartele de evaluare pentru fiecare nava in parte, a valorii investitiilor efectuate, in conformitate cu prevederile OUG 88 din 1997 modificata si completata prin Legea nr.99 din 1999, precum si a HG.450/1999
-precizarea faptului ca navele sint in patrimoniul CNM Petromin sau al companiilor subsidiare de unica nava din Liberia. (anexa 293)
Tot aceiasi directie din FPS solicita la data de 13.06.2000, Directiei restructurare si pregatirea privatizarii din FPS clarificari cu privire la considerarea sumei de 11.570.535 USD (ce reprezenta de fapt , balanta creditului de la Cristiania Bank) drept investiti facute de SC Corona Shipping International SRL avind in vedere ca aceasta plata nu poate fi considerata ca investitie in sensul actelor normative in vigoare la acea data, respectiv OUG 88/1997, Legea 99/1999 si HG 450/1999. (anexa 294) .In raspunsul dat in data de 23.06.2000 la acesta solicitare Directia restructurare si pregatirea privatizarii nu clarifica cele solicitate comunicind acordul pentru inceperea procedurilor de vinzare urmind ca AGA si CNM Petromin sa constate printr-o comisie numita volumul investitiilor efectuate. (anexa 295) .Cum vinzarea prin negociere directa cu plata in rate nu era reglementata la acea data, Directia gestiune, actionariat, cesiuni, comunica la data de 19.06.2000 acest aspect la CNM Petromin propunind vinzarea prin negociere directa cu plata integrala sau incheierea de contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vinzare (anexa 296). CNM Petromin prin administratorul unic dl. Marcel Bardas, transmite la data de 20.06.2000 documentele suplimentare solicitate de FPS si face totodata precizarea ca navele sint in patrimoniul sau contabil inregistrate ca imobilizari corporale si reevaluate la HG 500/1994 in conformitate cu Procesul verbal nr.12486 din 30.11.1995 al Curtii de conturi Constanta. (anexa 297)
CNM Petromin prin faxul din data de 22.06.2000 (anexa 298) comunica comunica la FPS punctul de vedere privind vinzarea navelor si solicita acordul pentru emiterea unui mandat special reprezentantilor FPS in AGA pentru vinzarea navelor catre SC Corona prin negociere directa cu plata in rate in conditiile indeplinirii prevederilor de la art.12.1.a din legea 133/1999 si confirma ulterior ca SC Corona Shipping International SRL Constanta se incadreaza in categoria Intreprinderilor Mici si Mijlocii -IMM (anexa 299). Cum SC Corona Shipping International SRL Constanta nu prezentase documentele doveditoare incadrarii in categoria intreprinderilor mici si mijlocii, Directia Gestiuni Actionariat Cesiuni din FPS se adreseaza la data de 26.06.2000 Directiei Juridice din FPS solicitind clarificari si un punct de vedere autorizat in acest sens (anexa 300) pe care il primeste la data de 04.07.2000 (anexa 301) si prin care se precizeaza ca SC Corona Shipping International SRL trebuie sa prezinte documentele doveditoare incadrarii in categoria IMM-urilor de la Registrul Comertului conform prevederilor de la art.9 alin2 din legea 133/1999 pentru ca astfel sa poata beneficia de prevederile art.27 si 28 din OUG nr.88 din 1997.
Din actele depuse de reprezentantii CNM Petromin privind incadrarea SC Corona Shipping International SRL in categoria IMM-urilor (anexa 302) se constata ca declararea ca disponibile a navelor Carbunesti, Comanesti, Bobilna si 22 Decembrie in sensul celor prevazute la art.13 din legea 133/1999 nu era reala si de actualitate, deoarece aceste nave se aflau in contracte de bare-boat ca forma de exploatare comerciala practicata in shippingul international prin preluarea lor din contract de management ca alta forma de exploatare comerciala a navelor rezultind ca afisarea lor la sediile Camerei de Comert si publicarea acestora prin presa a fost avuta in vedere pentru liberul acces al reprezentantilor IMM-urilor la inchirierea concesioanarea sau luarea in leasing a acestor active disponibile (art.12 e) nu era conforma cu realitatea.
Totodata in anul 1999 SC Corona Shipping International SRL nu a desfasurat activitati economice care sa conduca la realizare unei cifre de afaceri anuale echivalenta cu pina la 8 mil euro, iar drept salariati societatea a avut un numar scriptic de 4 colaboratori cu conventie civila (art.2 din L.130/1999) care nu erau salariati in sensul celor precizate la art .1 din legea 130/1999 Este de precizat ca Normele metodologice de aplicare a legii 133/1999 au aparut si au fost aprobate ulterior prin HG.244 din 15.feb.2001.
Prin faxul CNM Petromin din data de 26.07.2000 (anexa 303) au fost solicitate precizari de la FPS cu privire la perceperea unei dobinzi la rate avind in vedere ca contractele de vinzare al navelor vor fi incheiate cu SC Corona de catre companiile subsidiare, persoane juridice straine infiintate in conformitate cu legile liberiene la care sint inregistrate fiecare din cele 4 nave. Pe cale de consecinta nu mai erau indeplinite conditiile prevazute de legea 133/1999 si mai ales negocierea directa a pretului de vinzare cu plata in rate cu diminuarea pretului prin scaderea investitiilor considerate ca efectuate de navlositor in sensul celor precizate in OUG.88 din 1997, L.99/1999 si HG 450/1999. FPS a raspuns la aceste solicitari cu scrisoarea 304/1571 din 02.08.2000 (anexa 304) prin care a fost comunicata baza legala care trebuie respectata la vinzarea navelor, aceiasi baza legala a fost mentionata si in mandatul special (anexa 305) acordat in acest sens.
De altfel si in aprobarea AGA din data de 21.07.2000 se face referire la respecterea prevederilor art.12 alin.3 din Legea 133/1999. (anexa 306)
FPS Bucuresti aproba Nota privind solicitarea CNM Petromin SA Constanta pentru emiterea unui mandat special reprezentantului FPS in AGA in vederea vinzarii prin negociere directa a 4 nave (anexa 305 ) care se vor vinde cu plata in rate. In conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Privatizarii nr. 62/1998 transferul proprietatii asupra activului urma sa se faca odata cu plata ultimei rate. In cazul de fata propritarul (armatorul ) celor patru nave era companiile subsidiare liberiene de unica nava,de la data radierii navelor si a transferului de proprietate operat in Registrul matricol al navelor in 1992-1993, iar prin vinzarea lor s-a transferat proprietatea lor la data incheierii contractului si radierea si respectiv inregistrarea lor pe numele cumparatorului in calitate de armator .
Calitatea acestor companii subsidiare liberiene de proprietar si armator al acestor nave rezulta si din Nota FPS aprobata in Consiliul de directie la 13.07.2000 (anexa 307) in conformitate cu Hotarirea Consiliului de Administratie privind masurile de restructurare in vederea privatizarii CNM Petromin aprobata la 07.03.2000 (anexa 308 ) si unde se precizeaza ca cele 4 nave sint in contracte de bare-boat si apartin unor societati straine subsidiare din Liberia. Totodata si Tribunalul Arbitral de pe linga Camera de Comert Industrie Navigatie si Agricultura Constanta prin Hotarirea nr.3 din 27.03.2001 (anexa 309) confirma calitatea de proprietar a companiilor subsidiare liberiene , asupra celor 4 nave .
La data de 14.07.2000 FPS emite Mandatul special nr.304/987 din 14.07.2000 prin care a fost acordat reprezentantului FPS in AGA mandatul pentru vinzarea navelor Bobilna, 22 Decembrie, Comanesti si Carbunesti prin negociere directa cu plata in rate catre utilizatorul acestora respectiv SC Corona Shipping International SRL Constanta aprobind totodata si preturile de incepere a negocierii care au fost exclusiv TVA (anexa 310).
Preturile de incepere a negocierii aveau in vedere si investitia utilizatorului astfel ca la data de 25.07.2000 a avut loc negocierea directa pentru vinzarea navelor incheindu-se cu aceasta ocazie procesul verbal al negocierii (anexa 310 a) pentru vinzarea navelor cu plata in rate din care rezulta ca au fost obtininute urmatoarele valori:
-Bobilna s-a vindut pentru suma de 2.870.535 USD fata de 3.500.000 USD valoare de incepere a negocierii din care 1.470.535 USD reprezinta investitia considerata ca facuta de utilizator;
-22 Decembrie s-a vindut pentru suma de 8.500.000 USD fata de 15.500.000 USD valoare de incepere a negocierii din care 4.000.000 USD reprezinta investitia considerata ca facuta de utilizator;
-Comanesti s-a vindut pentru suma de 7.100.000 USD fata de 12.000.000 USD valoare de incepere a negocierii din care 3.100.000 USD reprezinta investitia considerata ca facuta de utilizator;
-Carbunesti s-a vindut pentru suma de 7.100.000 USD fata de 13.000.000 USD valoare de incepere a negocierii din care 3.000.000 USD reprezinta investitia considerata ca facuta de utilizator.
Este de precizat ca la data acestui proces verbal in care se face mentiunea ca navele vor fi vindute de companiile subsidiare din Liberia cele 4 nave au fost deja vindute inca din luna aprilie a anului 2000 de catre aceste companii subsidiare din Liberia catre alte companii persoane juridice straine din Malta si Liberia (anexa 311) intocmindu-se si documentele mentionate la punctul 8 din MOA, respectiv : factura externa, Bill of Sale, certificatul de radiere al navelor etc. Rezulta ca negocierea cu SC Corona Shipping International SRL pentru acordarea in bare-boat a navelor negocierea cu aceeasi firma pentru vanzarea cu plata in rate a acestor nave diminuarea pretului de vanzare cu valoarea investitiilor (care in realitate nu au fost facute cu utilizatorul contractului de bare-boat SC Corona Shipping International SRL suma reprezentand balanta unui credit restant de la Christiania Bank) incheierea contractelor de vanzare (MOA cod. Saleform)- anexa 312 au ramas fara obiect deoarece CNM Petromin SA ca actionar la POI-Liberia nu este actionar si la:
-Pearl Light Shipping Company Limited, Liberia
-Pearl Luck Shipping Company Limited, Malta -Pearl Fury Shipping Company Limited, Malta
-Pearl Fortune Shipping Company Limited, Malta. La data controlului, CNM Petromin SA nu are in evidenta actiunile la noile companii subsidiare din Malta si Liberia parti semnatare ale MOA din aprilie 2000 si contractul de vanzare in rate a acestor nave, iar asa cum se precizeaza in scrisoarea catre Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie (anexa 283 ) CNM Petromin nu a incheiat un astfel de contract si nici nu este in posesia contractului de refinantare incheiat cu Banca De Nationale Investeringsbank NV din Haga si a Notelor de tragere nemaiavand totodata nici controlul comercial asupra celor patru nave. Pentru faptul ca in mod eronat nava Comanesti a fost mentinuta in patrimoniul CNM Petromin SA ,cu toate ca transferul proprietatii asupra acesteia fusese facut inca din anul 1992 a fost intocmita factura fiscala aferenta ratelor nr.378.7274 din 08.08.2000 pentru scoaterea navei din evidenta contabila a societatii ,fara a fi parte in contractul MOA din 03.08.2000 si fara a exista contract de vinzare in rate incheiat de CNM Petromin SA
Pentru emiterea facturilor aferente ratelor fara ca CNM Petromin sa fie parte in contract, conducerea executiva a societatii a inaintat la IGP plangerea penala nr.23612 din 26.02.2002 impotriva persoanelor responsabile. Totodata reprezentantii CNM Petromin au solicitat Tribunalului Constanta anularea acestor facturi (anexa 313). Asa cum a fost prezentat mai sus valoarea de intrare a navei Comanesti in patrimoniul companiei liberiene Comanesti Inc. a fost evaluata la suma de 32.830.000 USD (anexa 268) din care in perioada 1992 si pina la vinzarea naveia fost facturata cu titlu de amortizare catre managerul Petroklav suma de 1.348.466,75 USD din care CNM Petromin a primit suma de 779.550 USD, iar pentru diferenta, in suma de 568.918,76 USD au fost dispuse plati in contul unor datorii ale CNM Petromin , cum rezulta din Situatia intocmita de reprezentantii CNM Petromin si prezentata organului de control (anexa 143 b). Pentru vinzarea navei Comanesti contra sumei de 7.100.000 USD, CNM Petromin a incasat suma de 520.000 USD suma de 3.100.000 USD figureaza ca incasata de Petromin Overseas Inc.-Liberia asa cum rezulta din Situatia privind vinzarile de nave intocmita de reprezentantii CNM Petromin si predata organului de control (anexa 143 b).
Rezulta :
- valoarea de intrare 32.830.000,00 USD
- valoare amortizata 1.348.466,75
- valoare ramasa 31.481.533,25
- valoare incasata 3.620.000,00 DIFERENTE – 27.861.533,25
Pentru faptul ca in mod eronat nava Carbunesti a fost mentinuta in patrimoniul CNM Petromin SA cu toate ca transferul proprietatii asupra acesteia fusese facut inca din anul 1992 a fost intocmita factura fiscale nr.3787273 din 08.08.2000 pentru scoaterea navei din evidenta contabila a societatii fara a fi parte in contractul MOA din 03.08.2000 si fara a exista contract de vinzare in rate incheiat de CNM Petromin SA. Asa cum a fost prezentat mai sus valoarea de intrare a navei Carbunesti in patrimoniul companiei liberiene Carbunesti Inc. a fost evaluata la suma de 35.170.000 USD (anexa 270) din care in perioada 1992 si pina la vinzarea navei a fost facturata cu titlu de amortizare catre managerul Petroklav suma de 1.357.800 USD din care CNM Petromin a primit suma de 772.623,26 USD, iar pentru diferenta in suma de 585.176,74 USD au fost dispuse plati in contul unor datorii ale CNM Petromin cum rezulta din Situatia intocmita de reprezentantii CNM Petromin si prezentata organului de control (anexa 143 b).
Pentru vinzarea navei Carbunesti contra sumei de 7.100.000 USD, CNM Petromin a incasat suma de 535.000 USD suma de 3.000.000 USD figureaza ca incasata de Petromin Overseas Inc.-Liberia, asa cum rezulta din Situatia privind vinzarile de nave intocmita de reprezentantii CNM Petromin si predata organului de control (anexa 143 b).
Rezulta :
- valoarea de intrare 35.170.000,00 USD
- valoare amortizata 1.357.800,00
- valoare ramasa 33.812.200,00
- valoare incasata 3.535.000,00 DIFERENTE – 30.277.200,00
Pentru faptul ca in mod eronat nava 22 Decembrie a fost mentinuta in patrimoniul CNM Petromin SA cu toate ca transferul proprietatii asupra acesteia fusese facut inca din anul 1993 a fost intocmita factura fiscala nr.3787272 din 08.08.2000 pentru scoaterea navei din evidenta contabila a societatii fara a fi parte in contractul MOA din 03.08.2000 si fara a exista contract de vinzare in rate incheiat de CNM Petromin SA . Asa cum a fost prezentat mai sus valoarea de intrare a navei 22 Decembrie in patrimoniul companiei liberiene 22 Decembrie Inc. a fost evaluata la suma de 33.000.000 USD (anexa 271) din care in perioada 1993 si pina la vinzarea navei a fost facturata cu titlu de amortizare catre managerul Petroklav suma de 958.000 USD din care CNM Petromin a primit suma de 648.663,00 USD iar pentru diferenta in suma de 310.137 USD au fost dispuse plati in contul unor datorii ale CNM Petromin cum rezulta din Situatia intocmita de reprezentantii CNM Petromin si prezentata organului de control (anexa 143 b). Pentru vinzarea navei 22 Decembrie contra sumei de 8.500.000 USD CNM Petromin a incasat suma de 585.000 USD suma de 4.000.000 USD figureaza ca incasata de Petromin Overseas Inc.-Liberia, asa cum rezulta din Situatia privind vinzarile de nave intocmita de reprezentantii CNM Petromin si predata organului de control (anexa 143 b).
Rezulta :
- valoarea de intrare 33.000.000,00 USD
- valoare amortizata 958.000,00
- valoare ramasa 32.042.000,00
- valoare incasata 4.585.000,00
DIFERENTE – 27.457.000,00

Pentru faptul ca in mod eronat nava Bobilna a fost mentinuta in patrimoniul CNM Petromin SA cu toate ca transferul proprietatii asupra acesteia fusese facut inca din anul 1993 a fost intocmita factura fiscale nr.3787272 din 08.08.2000 pentru scoaterea navei din evidenta contabila a societatii fara a fi parte in contractul MOA din 03.08.2000 si fara a exista contract de vinzare in rate incheiat de CNM Petromin SA . Asa cum a fost prezentat mai sus aloarea de intrare a navei Bobilna in patrimoniul companiei liberiene Bobilna Inc. a fost evaluata la suma de 10.070.000 USD (anexa 266) din care in perioada 1992 si pina la vinzarea navei a fost facturata cu titlu de amortizare catre managerul Petroklav suma de 1.083.277,78 USD din care CNM Petromin a primit suma de 638.750 USD, iar pentru diferenta in suma de 444.527,78 USD au fost dispuse plati in contul unor datorii ale CNM Petromin cum rezulta din Situatia intocmita de reprezentantii CNM Petromin si prezentata organului de control (anexa 143 b).
Pentru vinzarea navei Bobilna contra sumei de 2.870.535 USD CNM Petromin a incasat suma de 160.000 USD suma de 1.470.535 USD figureaza ca incasata de Petromin Overseas Inc.-Liberia, asa cum rezulta din Situatia privind vinzarile de nave intocmita de reprezentantii CNM Petromin si predata organului de control (anexa 143 b).
Rezulta :
- valoarea de intrare 10.070.000,00 USD
- valoare amortizata 1.083.277,78
- valoare ramasa 8.986.722,22
- valoare incasata 1.630.535,00 DIFERENTE – 7.356.187,22
In concluzie:
-infiintarea de catre reprezentantii CNM Petromin SA Constanta a unui holding cu 15 companii subsidiare de unica nava in Liberia ce urmau sa cuprinda navele Comanesti, Carbunesti, Barbosi, Baneasa si Balota sub pavilion liberian si navele Breaza, Bicaz, Callatis, Birlad, Baia de cris, Baia de Arama, Bujoreni, Bobilna, Borzesti si 22 Decembrie sub pavilion romanesc transferul acestora urmind sa se faca prin vinzare.
Infiintarea acestor companii in Liberia avea in vedere obtinerea unui imprumut in suma de 45 milioane dolari SUA de la un sindicat bancar reprezentat de Cristiania Bank-Oslo si care era prevazut sa utilizeze pentru repararea si retehnologizarea navelor dupa care exploatarea comerciala a cestor nave sub managementul companiei Torvald Klaveness Group-Norvegia urma sa conduca la obtinerea unui profit de 23,5 milioane dolari SUA, in conditiile in care se achita imprumutul din veniturile realizate prin exploatarea comerciala a navelor iar CNM Petromin SA Constanta raminea proprietara navelor reparate si retehnologizate.
-infiintarea acestor companii la data de 11 iunie 1992 a fost facuta fara a se fi adus la cunostiinta CIS de la CNM Petromin SA Constanta fara sa fi fost avizata de Ministerul Econimiei si Finantelor si mai ales fara aprobarea Guvernului prevazuta la art.13 din Decretul 52/1975
- Ministerului Economiei si Finantelor raspunzind in sensul prevederilor art.28 din Decretul 52/1975 solicitarii Ministerului Transporturilor pentru aprobarea infiintarii companiilor in Liberia face citeva observatii fata de nivelul exagerat de 200% al garantiei pentru obtinerea imprumutului si mai ales fata de neclaritatile cu privire la proprietatea navelor recomandind introducerea unor clauze contractuale care sa garanteze proprietatea CNM Petromin asupra acestora si controlul riguros asupra operatiunilor financiare privind retehnologizarea si operarea comerciala a navelor,obsevatii care asa cum a fost aratat mai sus au fost facute dupa ce companiile din Liberia erau deja infiintate.
-infiintarea in Liberia a acestor companii a fost facuta in conditiile in care intre Romania si Liberia nu existau acorduri privind garantarea reciproca a investitiilor si evitarea dublei impuneri, iar Liberia se afla sub embargoul militar al ONU datorita raboiului civil din acesta tara care de fapt a condus si la incetarea activitatii ambasadei Romaniei de la Monrovia in anul 1990.
-infiintarea companiilor in Liberia si detinerea de catre CNM Petromin SA Constanta de actiuni la Petromin Overseas Inc. a fost facuta si fara respectarea prevederilor Regulamentului BNR nr.1/1991 si a art.16 din Decretul 210/1060 nerespectarea acestor prevederi fiind supusa sanctiunilor de la art.17 din acelasi act normativ.
-infiintarea companiilor in Liberia a fost facuta fara respectarea Statutului companiilor prin nerespectarea prevederilor privind deschiderea si nominarea conturilor bancare in Registrul companiei prin intermediul carora sa se desfasoare activitatea comerciala a acestora si nici respectarea prevederilor din statut cu privire la nominarea sau alegerea anuala a directorilor executivi ai acestor companii care sa decida in toate cazurile privind navele si rezultatele financiare ale acestora.
- la data de 24.mai 1992 reprezentantii CNM Petromin SA au supus aprobarii CIS, infiintarea in Liberia a holdingului si a celor 15 companii propritare de unica nava si vinzare catre acestea a celor 15 nave care desi prin Statut nu aveaeu competente in acest sens au aprobat aceasta solicitare in temeiul Regulamentului CIS aprobat in sedinta din data de 01.feb.1991 aprobare care conform Decret 52/1975 era de competenta Guvernului si nu a CIS.
-la data de 11.08.1992 cind reprezentantii Ministerului Transporturilor au solicitat Ministerului Economiei si Finantelor avizarea pentru infiintarea in Liberia a Holdingului cu cele 15 companii subsidiare proprietare de unica nava pentru ca astfel sa se obtina un credit de 45 milioane dolari SUA atit acceste companii cit si contractul de imprumut erau infiintate si respectiv semnat contractul de imprumut si efectuata prima tragere de 18 milioane de dolari SUA din creditul de 45 milioane de dolari SUA.
-pentru transferul navelor din patrimoniul CNM Petromin SA Constanta catre companiile liberiene de unica nava a fost utilizate 2 ordine ale Ministrului Transporturilor de la acea data, Dl.Traian Basescu cu nr.418/20.07.1992 si nr.457/11.08.1992 precum si a unor contracte de bare – boat inexistente, iar in alte cazuri a unor Note de vinzare (Bill of sale) pentru suma de 1USD. incalcindu-se prevederile Decretului 443/1972 privind navigatia civila.
- un caz aparte il constituie transferul proprietatii navei Bacesti, contrar prevederilor Decret 443/1972 cind au fost utilizate un contract de bare- boat si o aprobare a Subsecretarului de stat din Ministerul Transporturilor semnata de Dl.Traian Basescu, dar cu precizarea ca la data solicitarii radierii navei din 21.aug.1991 Dl.Traian Basescu avea calitatea de Ministru (MO 97/06.05.1991 si 102/14.05.1991) si nu de Subsecretar de stat dupa ce anterior Dl.Calin Marinescu solicitase la data de 21.06.1990 in calitate de Director la Navrom Constanta eliberarea de catre Capitania Constanta a documentelor necesare inregistrarii navei sub paviloion Bahamas, desi era Primarul Municipiului Constanta.
-pentru plata sumei de 866.992 USD cu titlu de reparatii, prin compensare cu chiria datorata de navlositorul navei Bacesti nu au fost prezentate documente justificative motivindu-se lipsa acestora
-suma de 500.000 USD din imprumutul de 45 milioane dolari SUA, acordata cu titlu de credit la data de 29.09.1992 companiei Petroklav Inc.-Bahamas nu s-a facut dovada prin documente justificative a cheltuirii acesteia sau a restituirii sumei in conditiile in care compania nu a mai desfasurat activitati comerciale din data de 20.07.1992
-vinzarea unor nave prin intermediul Bursei Maritime si de Marfuri Constanta (BMMC) a fost facuta prin incalacarea prevederilor legii nr.24/1991 de aderare a Romaniei la conventia natiunilor Unite asupra contractelor de vinzare internationala de marfuri incheiata la Viena la data de 11 aprilie 1980 care exclude navele din actegoria de marfuri, datorita specificului lor care astfel nu pot fi tranzactionate prin bursele de marfuri, desfasurarea unor astfele de tranzactii nefiind cuprinsa nici in cuprinsul Ordonantei nr.69/1997 care stabileste obiectul da activitate al tranzactiilor de tipul burselor de marfuri.
-vinzarea navelor care erau in patrimoniul companiilor liberiene de unica nava si nu in patrimoniul CNM Petromin precum si acordarea Mandatelor speciale pentru vinzarea navelor catre reprezentantii FPS in AGA de la CNM Petromin SA Constanta a fost facuta cu incalcarea prevederilor OUG 88/1997, Legea 44/1998 HG 55/1998 si HG 450/1999, care la capitolul vinzarea de active, au in vedere activele din patrimoniul societatiilor.
-vinzarea navelor Comanesti, Carbunesti, Bobilna si 22 Decembrie catre SC Corona Shipping International SRL Constanta prin negociere directa cu plata in rate si diminuarea pretului de vinzare cu voaloarea investitiilor facute de navlositor si care in realitate erau sume preluate din datoria armatorului fata de Cristiania bank a fost facuta cu incalcarea prevederilor OUG 88/1997, legea 99/1999 si HG450/1999 deoarece CNM Petromin nu era proprietarul navelor precum si a Legii 133/1999 si ale Legii 130/1999 deoarece SC Corona Shipping International SRL Constanta nu se incadra in conditiile impuse de lege pentru a fi considerata Intreprindere Mica si Mijlocie (IMM)
- radierea navelor sub pavilion romanesc din registrul matricol al navelor a fost facuta cu incalcarea prevederilor legale in vigoare la data efectuarii operatiilor privind radierea – la transferul navelor catre companiile liberiene proprietare de unica nava a fost facuta cu incalcarea regulamentului vamal al Romaniei prin neintocmirea Declaratiilor Vamale de Export (DVE) precum si a Normelor BNR privind intocmirea Declaratiilor de Incasare Valuitara (DIV) -prin nerespectarea prevederilor legale prezentate in cuprinsul prezentei Note au fost transferate din patrimoniul CNM Petromin SA Constanta un numar de 16 nave avind o valoare totala de 227.970.000 USD evaluata de brokeri recunoscuti international si acceptati de banca finantatoare a reparatiilor si retehnologizarilor la nave, (anexa 143 b) -conform Notei de fundamentare a Ministerului Transporturilor transferul acestor nave catre companiile liberiene propritare de o singura nava urma sa aduca CNM Petromin SA Constanta un profit din exploatarea comerciala sub managementul companiei Torvald Klaveness-Norvrgia in suma de 23.5 milioane in conditiile in care navele erau retehnologizate si reparate dintr-un imprumut de 45 milioane de dolari SUA, iar ratele erau achitate din veniturile obtinute din exploatare si nu se pierdea proprietatea asupra navelor -la data controlului situatia se prezinta astfel : -CNM Petromin SA Constanta nu mai are in propritate nici una din aceste nave, -in perioada cuprinsa intre transferul proprietatii navelor, catre companiile subsidiare si pina la data controlului CNM Petromin SA Constanta a facturat cu titlu de amortizare suma de 13.754.336,65 USD din care a incasat suma de 7.918.282,81 USD pentru diferenta in suma de 5.836.052,84 USD au fost dispuse plati in contul datoriilor CNM Petromin, iar din vinzarea navelor POI pentru suma totala de 62.107.535 USD, CNM Petromin SA Constanta a incasat suma de 23.950.298 USD, pentru suma de 25.957.237 USD au fost dispuse plati in contul datoriilor CNM Petromin, iar suma de 12.200.000 USD reprezinta rate neajunse la scadenta, pentru vinzarea navelor catre SC Corona Shipping International SRL Constanta, la care se adauga suma de 1.027.200 USD, aferenta incasarilor din vinzarea navelor Callatis, Breaza si Birlad si suma de 5.497.796.45 USD aferenta chiriei de bare-boat pentru navele Birlad, Callatis si Breaza.
-calitatea managementului companiei Torvald Klaveness -Norvegia in exploatare navelor companiilor liberiene de unica nava a condus la o pierdere totala in suma de 139.861.451 USD conform contului de profit si pierdere consolidat la nivelul POI si nu la un profit de 23,5 milioane de dolari SUA cum se estimase initial in anul 1992 de specialistii in shipping ai Ministerului Transporturilor in conditiile in care suma veniturilor obtinute din exploatarea navelor a fost de 336.480.913 USD iar pentru managementul realizat si rezultatele obtinute a incasat suma de 13.221.893 USD. drept taxe de management
-din valoarea navelor evaluate la momentul transferarii lor de la CNM Petromin catre companiile liberiene de unica nava scazindu-se sumele incasate cu titlu de amortizare de chirie bare-boat si pentru vinzarea navelor a rezultat o diferenta in suma de 157.983.934 USD prin insumarea diferentelor prezentate mai sus, la capitolul vinzare de nave
Fata de cele prezentate in prezenta Nota de constatare, organul de control stabileste urmatoarele masuri:

MASURA 1 :
Conducerea executiva a CNM Petromin va analiza si va supune analizei si apobarii Consiliului de administratie si AGA si se va stabili daca societatea se cosidera prejudiciata cu suma de 157.983.934 USD reprezentind diferente ramase nerecuperate pe calea amortizarii sau prin vinzare, din valoarea navelor la momentul transferarii acestora, cu suma de 866.992 USD contravaloarea reparatiilor la nava Bacesti suportate din chiria de bare-boat fara a exista documentele justificative aferente acestei plati si cu suma de 500.000 USD acordata cu titlu de credit companiei Petroclav Inc.-Bahamas fara a exista documentele justificative.
MASURA 2 :
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului Bucuresti va convoca Adunarea Generala a Actionarilor de la CNM Petromin SA pentru analiza celor prezentate mai sus in vederea comunicarii la Inspectoratul General al Politiei – Directia Politiei Economico Financiara a sumei reprezentand prejudiciul cu care se constituie parte civila.
Raspunde : Director General – Streaja Laurentiu si
Director Economic -Stefanescu Maria
La terminarea controlului prin semnarea prezentei Note de Constatare se recunoaste ca au fost restituite documentele in original puse la dispozitie, iar drept anexe la prezenta Nota sint exclusiv copii xerox a documentelor. Prezenta nota a fost intocmita in trei exemplare din care unul inregistrat la CNM Petromin SA Constanta sub nr.730/17mai. 2002 a fost lasat la societate, iar doua exemplare au fost preluate de organul de control.
Organ de control, CNM Petromin SA,
Ilie Traian Streaja Laurentiu
Director general
Stefanescu Maria
Director economic
-o0o-

R E C H I Z I T O R I U
Anul 2004 luna august ziua 09
Procuror şef secţie Vasile Drăghici – Secţia de combatere a corupţiei şi procuror Ioan Oţel, de la Parchetul Naţional Anticorupţie, Bucureşti,
Examinând actele, lucrările precum şi probele administrate în dosarul nr. 20/P/2002, al Parchetului Naţional Anticorupţie Bucureşti, privind pe inculpaţii:

- RUSEN MITICĂ – director tehnic al CNM Petromin şi director-secretar în mai multe companii proprietare de unică navă din Liberia, în perioada 1997-2000

- KAUNTZ WERNER – director economic al CNM Petromin şi
director-trezorier în mai multe companii proprietare de unică navă din Liberia, în perioada 1998-2001

împotriva cărora s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:
- art.248 combinat cu art.2481 C.p. cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- art.289 cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- art.291 cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- art.276 lit.a din Legea 31/1990 (modificată prin Legea nr.195/1997) cu aplic art.13 în referire la art.208 lit.a din Legea 31/1990, nemodificată.
- art.23 lit.a şi b din Legea 21/1999, cu aplic art.13 rap. la art.23 din Legea 656/2002 art.23 lit.a şi b
- cu aplicarea art.33 lit.a C.p.
şi învinuiţii:
-BĂRDAŞ MARCEL DUMITRU
- director general şi administrator unic al CNM Petromin şi director/preşedinte al holdingului Petromin Overseas Inc. Liberia, în perioada 29.07.1998-21.04.2001
- TIMOTIM MARIANA
- expert la Direcţia de Restructurare şi Pregătire a Privatizării la FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada ianuarie 1998 – până în prezent, când ocupă funcţia de şef Serviciu Direcţia clauze contractuale speciale din cadrul AVAS
- ŞERBOTEI SERGIU CONSTANTIN – director al Direcţiei de Restructurare şi Pregătire a Privatizării din cadrul FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada ianuarie 1999 – august 2000
- STOICA AMALIA OANA – jurist şi apoi Şef Serviciu juridic la FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada 1997- până în prezent
- PELINEL ŞTEFAN MIHAI
- director al Direcţiei Acţionariat din cadrul FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada octombrie 1999 – februarie 2001
- BĂNICĂ OCTAVIAN
- director la Direcţia Acţionariat din cadrul Departamentului de Finanţe, FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada decembrie 1998 – octombrie 1999
- RĂDULESCU NELU
- şef serviciu Gestiune, Acţionariat, Cesiuni la Direcţia de Gestiune, Acţionariat, Cesiuni din cadrul FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada 1996-2001
- UZUM GHEORGHE – şef Serviciu Direcţia Teritorială Constanţa în perioada iulie 2000 – ianuarie 2001
- ZDRU MIHAI – reprezentant al FPS în AGA – CNM Petromin SA, în perioada aprilie 1999 – ianuarie 2001
- ROŞIORU ION,
care în calitate de consilier juridic al CNM Petromin SA, în anul 2000
- GACHE MIHAI
- economist la Serviciul Privatizare din cadrul CNM Petromin SA , în perioada 2000 – la zi
- CATRINESCU GHEORGHE – director la Navexim SA Galaţi, societate cu capital majoritar de stat, în perioada 1991-2002

- VERIOTI GHEORGHE – administrator la SC Corona Shipping International SRL în perioada 1999 – la zi
- GIURGIU EMIL ALIN
- director general executiv şi membru al Comitetului de Direcţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada 15.01.1999 – 29.04.2001
- PAŞCA GHEORGHE
- director al Departamentului Restructurare din cadrul FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada ianuarie 2000 – în prezent, consilier ministru
- SÂRBU OVIDIU RADU – preşedinte al Consiliului de Administraţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada 19.10.1998 – 31.12.2000
- ERÖS VICTOR – vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) în perioada octombrie 1998 – decembrie 2000
- POPA IOAN
- membru în Consiliul de Administraţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada ianuarie 1997 – decembrie 2000
- MARINESCU GHEORGHE ADRIAN
- membru în Consiliul de Administraţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) în perioada ianuarie 1997 – decembrie 2000
- ANASTASIU NICOLAE – membru al Consiliului de Administraţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) în perioada februarie 1997 – decembrie 2000
- FODOREANU SORIN
- membru al Consiliului de Administraţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) în perioada septembrie 1999 – mai 2000
- TACHICIU LAURENŢIU
- membru al Consiliului de Administraţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) în perioada decembrie 1998 – septembrie 2000
- HOMOŞ ION – membru al Consiliului de Administraţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) în perioada decembrie 1998 – septembrie 2000
- GOZIA DAN CORNELIU
- şef Departament buget – finanţe şi ulterior director, membru în Comitetul de Direcţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) în perioada 1998-1999
- UNGUREANU GHEORGHE
- şef Serviciu construcţii de maşini, electrotehnică şi electronică din cadrul Direcţiei restructurare şi pregătire privatizare la FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada 2000 – până în prezent
- MÂNDRESCU CORNELIU
- director al Departamentului Buget-finanţe în cadrul FPS Bucureşti (în prezent AVAS) în perioada mai 1997- iulie 2001şi membru în Comitetul de Direcţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada octombrie 1998 – decembrie 2000
- DIMONIE MIHAIL NICOLAE – şef Serviciu al Departamentului management-restructurare, membru al Comitetului de Direcţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) şi şef Departament Finanţe, în perioada octombrie 1993 – iulie 1999
- OPREA GHEORGHE
- referent de specialitate FPS, Direcţia judeţeană Constanţa, în perioada aprilie 1995 – iunie 2000
- BARONCEA ION FLORIN – director la Direcţia transporturi, industrie uşoară, industrie locală şi privatizare din cadrul FPS Bucureşti – Direcţia privatizare zona (în prezent AVAS), în perioada mai 1998 – iunie 1999
- MORARIU GICĂ – director al Bursei Maritime şi de Mărfuri Constanţa, în perioada 1998-1999
- BĂSESCU TRAIAN
- director general al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile în perioada 1989-1990; – subsecretar de stat şeful Departamentului transporturi navele din Ministerul Transporturilor în perioada 1990 – aprilie 1991
- ministrul Transporturilor în perioadele mai 1991- noiembrie 1992 şi 1997 – iulie 2000
- director/preşedinte al Comitetului Director Petroklav Inc. Bahamas în perioada iulie 1991 – octombrie 1992
- MARINESCU CĂLIN DRAGOMIR – şef serviciu exploatare IEFM Navrom; apoi director general al CNM Petromin SA, secretar de stat în ministrul Transporturilor şi director/preşedinte în mai multe societăţi liberiene, unde CNM Petromin era acţionar, în perioada 1990-1993,
- TEODORU PAUL
- ministru al Transporturilor, în perioada noiembrie 1992 – martie 1994
- NOVAC AUREL
- ministru al Transporturilor, în perioada martie 1994 – decembrie 1996
- RĂŞICĂ MIHAI – secretar unu al Ambasadei României din Atena – Grecia, îndeplinind în fapt funcţiile de consul de la Secţia consulară a Ambasadei României din Atena în perioada 21.07.1994 – 3.08.1998
- RUSEN RADU CĂTĂLIN
- director general la Histria Ship Management, în anul 1998
- CHIFOREANU FLORENTIN – director general al Tanker Ship Management, în perioada 1998-1999
- BÂCLEA ADOLF – acţionar la firma Corona Shipping International, din 1999 – la zi
- ACHIMESCU GEORGETA – inspector şef adjunct la Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa, în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, în anul 2000
- ŞTEFĂNESCU MARIANA – şef serviciu contabilitate la CNM Petromin SA, în perioada octombrie 1999 – la zi
- PETRESCU DOINA
- economist la Biroul facturări de la CNM Petromin SA Constanţa, în perioada anului 2000.
- LEONTE LUDOVICA – şef serviciu contabilitate la CNM Petromin Constanţa, în perioada 1991- la zi
- MIREA CONSTANTIN
- director Serviciul personal al CNM PETROMIN S.A. şi director la compania liberiană Bobîlna Inc., în perioada septembrie 1991 – la zi
- DAN ION – reprezentant FPS (în prezent AVAS) în AGA CNM Petromin SA, în perioada martie-septembrie 1998
- ZEICU ILIE VALENTIN
- director Resurse Umane – Personal şi membru în CA al CNM Petromin SA, în perioada 1.06.1990-1.02.1994
- MUŞAT MARIANA – director financiar la CNM Petromin SA şi director trezorier la POI Liberia, în perioada 1.06.1990 – 31.05.1993
- IOSIF LUMINIŢA
- economist la CNM Petromin SA, şef Serviciu decontări valutare şi în acelaşi timp director trezorier la mai multe societăţi cu sediul în Liberia, unde CNM Petromin era acţionar, în perioada 1990- la zi
- TOMA PETRU
- jurist şi membru al CA al CNM Petromin SA, în perioada 1991- decembrie 1995
- CULEŢU DĂNUŢ
- membru în CA al CNM Petromin, în perioada 1998-1999
- CONGEGULIAN ERVANT ILIE – membru în CA al CNM Petromin, în perioada 1998-2000
- CLISERU SPERANŢA – director comercial al CNM Petromin SA, în perioada 1998-1999
- ROMANESCU CRISTINA NICOLETA – navlositor la CNM Petromin SA şi director-secretar la mai multe companii cu sediul în Liberia, unde CNM Petromin SA era acţionar, în perioada 1992- la zi
- BOBEŞ CONSTANTIN – director grup nave la CNM Petromin SA şi în acelaşi timp, director în mai multe companii cu sediul în Liberia, în perioada 1992-1993
- POSEDARU ROMANUEL NICOLAE – director general al CNM Petromin SA şi director în Petroklav Inc. Bahamas, unde CNM Petromin era acţionar, în perioada iulie 1992 – iulie 1993
- IONESCU ANDREI DAN – director grup nave la CNM Petromin SA, în perioada iunie 1990 – decembrie 1992
- CONSTANTINESCU MIHAIL – director comercial la CNM Petromin SA şi director în Petroklav Inc. Bahamas, unde CNM Petromin era acţionar, în perioada 1.06.1991-16.09.1991
- STĂNĂGUI CLAUDIU – şef serviciu marketing la CNM Petromin SA, în perioada 1997-2000
- CARAIANI ANDREI
- director general al CNM Petromin SA şi director/preşedinte la Petromin Overseas Inc. şi Petroklav Management Inc., Liberia, unde CNM Petromin era acţionar, în perioada 22.07.1993-30.09.1997
- LUCACIU CONSTANTIN
- director comercial al CNM Petromin SA şi director la Petromin Overseas Inc. şi Petroklav Management Inc., Liberia, unde CNM Petromin era acţionar, în perioada 1993-1997
- STĂNILĂ VIOREL
- director economic al CNM Petromin SA, în perioada iulie 1993- septembrie 1997; director în Petromin Overseas Inc., Liberia şi Petroklav Management Inc. în perioada 2.02.1995 – septembrie 1997.
- CODARCEA GHEORGHE – şef serviciu nave la CNM Petromin, în perioada 1990-2000
- IONESCU AUREL – director general IEFM Navrom Constanţa, în perioada mai 1990 – iunie 1990
- OANCEA VIOREL
- secretar general al Ministerului de Interne, care în calitate de reprezentant al FPS în CA al CNM Petromin SA, în perioada mai-noiembrie 1999
- NEAMŢU LUMINIŢA MARIA
- funcţionară la Serviciul licenţe, înmatriculări şi brevetări, din cadrul Inspectoratul Navigaţiei Civile, în perioada mai 1993 – iunie 1996
- IONESCU DRAGOŞ
- şef Serviciu înmatriculări şi brevetări personal, din cadrul Inspectoratul Navigaţiei Civile, în perioada martie 1993 – februarie 1997
- CUCU ALEXANDRU – inspector şef al Inspectoratului Navigaţiei Civile, în perioada 1.11.1992-15.09.1994
-TEODORESCU CONSTANTIN
- căpitan şef al Căpităniei Portului Constanţa, în perioada august 1991-septembrie 1995
- NISTOR ION – inspector principal la Inspectoratul Navigaţiei Civile, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 1986-1994
- ŞUTEU CONSTANTIN – inspector şef al Inspectoratului Navigaţiei Civile, în perioada iunie-august 1991
- BEZIRIS ANTON – căpitan şef al Căpităniei Portului Constanţa, în anul 1990
- TAUS IOAN – şef Serviciu siguranţa navigaţiei, în cadrul Căpităniei Portului Constanţa, pe perioada anului 1992
- CĂRBUNARU ION – preşedinte al Consiliului Împuterniciţilor Statului de la CNM Petromin SA, în perioada 1.02.1991-13.04.1993
- DRĂGAN GHEORGHE
- membru al Consiliului Împuterniciţilor Statului de la CNM Petromin SA, în perioada 1.02.1991-4.09.1992
- PISTOLEA VASILE
- membru al Consiliului Împuterniciţilor Statului de la CNM Petromin SA, în perioada 1.02.1991-10.08.1992
- SUFRAGIU MARIANA
- membru al Consiliului Împuterniciţilor Statului de la CNM Petromin SA, în perioada 1.02.1991-13.04.1993
-BUNEA ALEXANDRU
- membru al Consiliului Împuterniciţilor Statului de la CNM Petromin SA, în perioada 1.02.1991-10.08.1992
- CUCU ZOE – membru al Consiliului Împuterniciţilor Statului de la CNM Petromin SA, în perioada 15.05.1992-10.08.1992
- DOBRE SERGIU
- membru al Consiliului Împuterniciţilor Statului de la CNM Petromin SA, în perioada 1.02.1991-10.08.1992
faţă de care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de
- art.10 lit.a din Legea nr.78/2000
- art.289 cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- art.291 cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- art.289 C.p.
- art.291 C.p.
- art.276 lit.a din Legea 31/1990 (modificată prin Legea nr.195/1997) cu aplic art.13 în referire la art.208 lit.a din Legea 31/1990, nemodificată.
- art.23 lit.a şi b din Legea 21/1999, cu aplic art.13 rap. la art.23 din Legea 656/2002 art.23 lit.a şi b
- art.26 rap. la art.248 combinat cu art.2481 cu aplic art.13 în referire la art.248 alin.2 C.p., cu aplic. art.41 alin.2.
- art.26 rap. la art.248 combinat cu art.2481 C.p. cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- art.26 rap. la art.276 lit.a din Legea 31/1990 (modificată prin Legea nr.195/1997) cu aplic art.13 în referire la art.208 lit.a din Legea 31/1990, nemodificată.
- art.26 rap. la art.23 lit.a şi b din Legea 21/1999, cu aplic art.13 rap. la art.23 din Legea 656/2002 art.23 lit.a şi b
- art.2151 alin.2 C.p. modificat cu aplic. art.13 în referire la art.223 alin.3 C.p.
- art.26 rap. la art.289 cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- art.26 rap. la art.291 cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- art.248 combinat cu art.2481 cu aplic art.13 în referire la art.248 alin.2 C.p.,
- art.248 combinat cu art.2481 C.p.
- cu aplicarea art.33 lit.a C.p.
EXPUNEM URMĂTOARELE:
I.- DATE GENERALE:
Prezentul dosar, are ca obiect doar faptele şi împrejurările de fapt din conţinutul infracţiunilor mai sus enumerate a căror săvârşire a condus la pierderea a 16 nave maritime mineralier în capacitate totală de 1.309.777 tdw.
Acestea au făcut parte din totalul de 89 nave cu capacitatea totală de 4.620.000 tdw, care, urmare desfiinţării Întreprinderii de exploatare a flotei maritime (IEFM) Navrom Constanţa prin HG.494/1990, au fost transferate pentru exploatarea specializată a flotei maritime de petroliere şi mineraliere în patrimoniul Companiei de Navigaţie Petromin Constanţa .
Navele, active ale patrimoniului, constituiau capitalul social iniţial subscris şi vărsat în întregime de statul român, în calitate de acţionar unic (vezi statut vol.8 f.63), al Societăţii Comerciale pe acţiuni, Compania de Navigaţie Maritimă Petromin SA Constanţa.
La înfiinţare, prin divizarea IEFM Navrom Constanţa ca efect al HG494/1990 Petromin Constanţa, a avut iniţial caracterul de întreprindere specializată pentru exploatarea flotei maritime de petroliere şi mineraliere, iar apoi la constituire ca societate comercială pe acţiuni prin HG19/1991, SC CNM Petromin SA Constanţa, cu acelaşi capital integral de stat a fost înmatriculată la Registrul Comerţului sub numărul J/13/575/1991, cu obiect de activitate transporturi maritime cod 110 cu un capital social de 562.189.275 mii lei.
Ulterior şi în prezent, acţionariatul este structurat 70,012% APAPS (AVAS), 20,830% SIF Transilvania şi 6,158% persoane fizice, cu menţionarea strict formală a aceluiaşi capital social de 562.189.275 mii lei, deşi CNM Petromin SA nu mai are în exploatare maritimă comercială nici una dintre navele de transport maritim menţionate. (vezi Anunţ de vânzare acţiuni din 30.04.2004, cu reprogramări până la 14.07.2004 şi situaţie la 14.06.2004, vol.161, f.189-191).
Perseverarea în menţinerea aparentă a existenţei aceluiaşi capital social iniţial – diminuat prin pierderea consecutivă a navelor, active ce alcătuiau conţinutul aproape integral al acestuia – învinuiţii şi alte persoane din structurile de conducere ale CNM Petromin SA au încălcat cu ştiinţă dispoziţiile legale ce obligau la diminuarea, tot consecutivă, a capitalului social, în acord cu diminuarea reală a patrimoniului şi la înregistrarea menţiunilor aferente în Registrul Comerţului cu efecte „ erga omenes „ pentru ceilalţi agenţi economici, instituţii şi organe ale statului.
Mai mult, pentru ascunderea iminentului faliment generat de pierderea navelor, cu implicita dispariţie a scopului înfiinţării CNM Petromin SA s-a recurs, tot formal doar la înscrierea la Registrul Comerţului a altui obiect de activitate, P7513 Controlul activităţilor economice fără a îndeplinii însă nici activităţi de administraţie publică sau specifică ce caracterizează acest tip de activitate.
Declinul continuu până la acest nivel al SC CNM Petromin SA s-a produs în condiţiile instituirii şi menţinerii, cu ştiinţa nu numai a persoanelor din structura de conducere a persoanelor din CNM Petromin SA ci şi a celor cu răspunderi ministeriale şi din conducerea FPS, a unei adevărate stării de haos în evidenţele patrimoniale şi financiar – contabile, mai ales cu privire la angajarea navelor în relaţii comerciale cu parteneri externi, contractarea unui volum foarte mare de credite externe prin ipotecarea navelor, cedarea în totalitate a managementului tehnic şi comercial partenerilor externi şi lipsa oricărei urmăriri a folosirii creditelor externe al căror control a fost cedat în exclusivitate partenerilor străini, care le-au gestionat conform propriilor interese.
Pe acest fond, care exprimă în sine o tulburare foarte gravă a activităţii CNM Petromin SA au fost săvârşite şi faptele penale din prezenta cauză şi în legătură cu cele 16 nave angajate în relaţii de asociere cu firma norvegiană Torvald Klaveness,“asociere” care în realitate a constat în cedarea întregii afaceri partenerului norvegian, cu efectele pierderii totale a navelor şi înregistrarea altor pagube ce totalizează, conform expertizei complexe tehnico-maritime şi financiar contabile, prejudiciul de 324.514.683,80 USD (vol.153 şi vol.154).
II.- Date procesual penale
Această cauză s-a format prin sesizarea din oficiu a membrilor comisiei mixte de control constituită prin Ordinul nr.1 din 27.01.1997 a Şefului Departamentului de Control al Guvernului, având în componenţă şi organe de poliţie specializate, care au solicitat la data de 05.06.1997, efectuarea verificării financiar contabile de către organele Ministerului Finanţelor, cu obiect concret cele 16 nave şi relaţia CNM Petromin SA Constanţa – Torvald Klaveness, Oslo, Norvegia. (vol.86, f.1-10).
Pe baza datelor acestei verificări financiar – contabile, a documentelor ataşate şi actelor premergătoare, faţă de indicii de existenţă, în materialitatea ei, a infracţiunii de abuz în serviciu, s-a dispus începerea urmăririi penale ”in rem„ la 30.04.1999, prin Ordonanţa nr.167/P/1999 a procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie care exercita supravegherea la nivelul IGP Bucureşti Direcţia Cercetări Penale.
După începerea urmăririi penale s-a dispus şi s-a efectuat expertiza judiciară tehnică – comercială (vezi Raport şi anexe depus de expertul Oprea Dan Nicolae la 14.09.1999 vol.6, f. 5- 139).
Organele de cercetare penală, au sesizat că şi IPT Constanţa – Poliţia Port avea pe rol dosarul nr.1683/2000, cu urmărirea penală începută prin procesul verbal din data de 24.01.2001, împotriva administratorului unic al CNM Petromin SA Bărdaş Marcel pentru infracţiunea prev. de art. 2481 C.pen. săvârşită prin rezilierea în anul 2000 a contractului cu Torvald Klaveness, Oslo, cu preluarea ultimelor 4 nave date formal în contracte de bare-boat la SC Corona Shipping International SRL Constanţa care a recurs la un “aranjament” financiar extern prin intermediul căruia a dobândit fără achitarea unui preţ a navelor.
Faţă de această situaţie, IGP – Direcţia Cercetări Penale, prin Ordonanţa nr.317015 din data de 27. 11.2000, a dispus conexarea dosarului nr. 1683/2000 al IPT Constanţa la dosarul penal nr. 8085/2000 al IPJ Constanţa (vol. 6 f.1-3), reunindu-se astfel în dosarul nr.167/P/1999 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie care a fost preluat pentru efectuarea urmării penale de către procuror.
Acesta a individualizat prin rezoluţii începerea urmăririi penale “in personam” faţă de învinuiţi, atât pentru infracţiunea cu privire la care era începută urmărirea penală „in rem”, cât şi pentru celelalte infracţiuni, în raport de indicii temeinici de săvârşire atestaţi de probele în curs de administrare.
După intrarea în vigoare a OUG 43/2002 s-a constatat că unele dintre faptele penale, săvârşite ulterior adoptării Legii 78/2000, se află în stare de conexitate cu infracţiunile săvârşite anterior, revenind ca atare în competenţa specială a procurorului din cadrul PNA.
În consecinţă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie a dispus, prin Ordonanţa nr.167/P/1999 din data de 2.09.2002, declinarea cauzei la Parchetului Naţional Anticorupţie, dosarul penal fiind înregistrat sub numărul 20/P/2002 din data de 17.09.2002.
În privinţa efectelor juridice ce decurg din derularea expusă, relevantă este situaţia învinuitului mai sus nominat, Bărdaş Marcel :
a) – acesta, aflat sub efectul urmăririi penale „in rem”, a început executarea infracţiunii de abuz în serviciu la data de 29.07.1998, când a fost numit director general interimar şi apoi administrator unic al CNM Petromin SA Constanţa – având, indubitabil, calitatea de funcţionar în sensul legii penale, deci de subiect calificat al infracţiunilor care i se reţin în sarcină;
b) – prin începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave la data de 27.01.2001, de către organele de cercetare penală şi aducerea la cunoştinţă a calităţii de învinuit pentru aceasta cu prilejul audierii la data de 04.04.2001, s-a întrerupt cursul prescripţiei răspunderii penale, în privinţa sa dar şi a celorlalţi învinuiţi de săvârşirea infr. prev de art. 2481 C.pen. în speţă (vol.135, f.192 şi 245 verso).
Aceasta deoarece toate încălcările cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu, indiferent de numărul şi calitatea funcţionarilor implicaţi, însumate cauzal aceluiaşi rezultat încriminat în art. 248 C.pen. – pierderea grupului celor 16 nave maritime angajate la încheierea şi în derularea frauduloasă a “asocierii” cu parteneri norvegieni cu prejudiciul la nivelul a 324.514.683,80 USD – se află în vădită stare de conexitate conform prev. art. 34 lit. d din C.pr.pen.
c) – valorificarea indiciilor de săvârşire a infracţiunilor de competenţa PNA, a impus dispunerea începerii urmăririi penale faţă de învinuitul Bărdaş Marcel de către procurorul investit cu această competenţă specială, prin rezoluţia din data de 21.01.2003 şi pentru infracţiunea prev. de art. 10 lit. a din Legea 78/2000 (vol.135, f.230).
Procurorii PNA au dispus începerea urmăririi penale pentru art.10 lit. a din Lg.78/2000 şi împotriva învinuiţilor: – Verioti Gheorghe, dobânditorul ultimelor 4 nave, în numele SC Corona Shipping International SRL Constanţa, la valori vădit diminuate faţă de cele comerciale; – Catrinescu Gheorghe, evaluator Navexim Galaţi şi membru al Comisiei de negociere CNM Petromin SA – SC Corona; – Uzum Gheorghe, mandatat FPS în aceiaşi comisie de negociere; – Roşioru Ion şi Gache Mihai membrii CNM Petromin în aceiaşi comisie; – Zdru Mihai, reprezentant FPS în AGA – CNM Petromin care a hotărât vânzarea în acele condiţii; – Stoica Amalia Oana, care a vizat pentru legalitate în cadrul FPS modalitatea de vânzare; – Timotin Mariana, expert FPS care a întocmit documentaţia de „vânzare”; – Şerbotei Sergiu Constantin şi Pelinel Ştefan Mihai, directori în cadrul FPS Bucureşti şi Giurgiu Alin Emil – director general executiv al FPS Bucureşti.
Aceste fapte penale, incriminate special ca infracţiuni de corupţie asimilate sunt în aceiaşi stare de conexitate cu toate celelalte infracţiuni, subsumate aceluiaşi rezultat material (pierderea întregului grup de 16 nave maritime de mare tonaj, prejudiciul de 324.514.683,80 USD).
Materialitatea stării de conexitate înglobează nu numai învinuiţii subiecţi calificaţi, ci şi alţi participanţi care nu au calitatea de funcţionari, în accepţiunea penală a acestui termen, ori împotriva cărora nu s-a început urmărirea penală în cauză.
Este cazul, de pildă al făptuitorului Barde Tănase, pentru care nu s-au îndeplinit încă cerinţele legale, prealabile, începerii urmăririi penale faţă de indicii de săvârşire a faptei prev. de art. 257 C.pen.
Conform acestor indicii, instigat fiind de administratorului unic al CNM Petromin SA, învinuitul Bărdaş Marcel, Barde Tănase, în calitate de chestor la Parlamentului României, a intervenit la preşedintele FPS, învinuitul Sârbu Radu Ovidiu, pentru aprobarea schemei de refinanţare propusă, în favoarea SC Corona Shipping Intenational SRL Constanţa, de către învinuitul Verioti Gheorghe pentru dobândirea ultimelor 4 nave la un preţ formal, mult diminuat şi neachitat după cumpărare.
Sunt evidente deci legăturile de conexitate dintre infracţiunile pentru care s-a efectuat urmărirea penală până la data de 17.09.2002 şi cele de competenţa PNA. Preluarea întregii cauze pentru definitivarea urmăririi penale de către procurorii PNA s-a impus şi pentru o bună înfăptuire a justiţiei, îndeplinindu-se astfel în totalitate, scopul şi cerinţele legale ale prev. art. 34 lit. d din C.pr.pen.
Caracterul strict personal al răspunderii penale impune, însă şi individualizarea – din starea globală de conexitate – acţiunilor şi inacţiunilor ce alcătuiesc conţinutul fiecăreia dintre infracţiunile săvârşite, circumstanţiat, de fiecare inculpat sau învinuit în parte.
Această cerinţă legală este îndeplinită – cu referiri la probele care o exprimă, individualizează şi circumstanţiază, – de următoarea:
III. – SITUAŢIA DE FAPT
Primele acte de săvârşire a faptelor penale datează din primăvara anului 1991, când problemele deosebit de complexe ale gestionării flotei maritime şi mai ales, performarea (exploatarea) navelor în piaţa shipping-ului internaţional, erau cunoscute de foarte puţini iniţiaţi, redistribuiţi şi aceştia la noile 3 companii de navigaţie maritimă, înfiinţate ca efect al dizolvării prin divizare a unicei întreprinderi de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) Navrom Constanţa (vezi Protocol distribuţie nave din 6.08.1990 către cele 3 companii de navigaţie maritimă nou înfiinţate conform HG 494/1990, vol. 18, f.82-86 ).
Între persoanele care aveau asemenea cunoştinţe specializate se aflau şi unii dintre învinuiţii din prezenta cauză, dintre care exemplificăm: – Marinescu Călin Dragomir, numit director general al CNM Petromin SA de la înfiinţarea acesteia şi apoi secretar de stat şef al Departamentului Navigaţiei Civile din Ministerul Transporturilor;
- Verioti Gheorghe, şef serviciu navlosire din fosta IEFM Navrom , privatizat la scurt timp înfiinţarea CNM Romline şi repartizarea lui la aceasta;
- Serescu Mihail, şef serviciu litigii nave şi Constantinescu Mihail, care a lucrat la acest serviciu al IEFM Navrom;
- Kauntz Werner, şef serviciu financiar la IEFM Navrom şi evident,
- Băsescu Traian, care alăturat experienţei dobândite din anul 1976 de ofiţer şi apoi de Căpitan de Cursă Lungă şi comandant de navă inclusiv pe nava amiral a flotei comerciale române “BIRUINŢA „ , a îndeplinit funcţia de şef al Agenţiei Navrom din Anvers în perioada 1987-1989, cunoscând şi aplicând astfel direct mecanismele specifice pieţii shipping-ului internaţional.
Pe această bază, învinuitul Băsescu Traian a fost numit în anul 1989 director general al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile (ISNC), avansând ierarhic în funcţii de decizie în structurile de stat specifice – subsecretar de stat şeful Departamentului Transporturi Navale din M.T. în perioada 1990-1991 şi Ministrul Transporturilor în perioadele 1991-1992 şi 1996 – iulie 2000.
Evident că asemenea cunoştinţe, inclusiv în privinţa obţinerii de credite de la bănci din străinătate şi gestionarea acestora, pot fi folosite nu numai în sens pozitiv ci şi la reuşita unei sau unor fraude de proporţii în domeniul specializat al shipping-ului, teză, din păcate, aplicată în speţă.
La acestea, înv. Băsescu Traian şi Marinescu Călin Dragomir au adăugat de la bun început uzul şi abuzul de autoritatea şi limitele funcţiilor – subsecretar de stat, director general de companie de navigaţie, secretar de stat şi ministru.
Aceasta le-a garantat reuşita, mai ales că în prima perioadă de după evenimentele din 1989, datorită inerţiei mentalităţilor generale, autoritatea funcţiei era deosebit de importantă iar criteriile elementare ale funcţionalităţii unei economii de piaţă nu erau deloc cunoscute şi se putea uşor crea aparenţele adecvării la aceasta.
Trebuie avut în vedere, totodată notorietatea apariţiei şi întreţinerii persuasive în acea perioadă a sintagmelor gen “industria = morman de fiare vechi”, în raport cu care şi flota românească era prezentată, chiar şi de funcţionarii cu drept de decizie, vădit exagerat ca neoperabilă datorită stării tehnice dezastruoase a navelor.
Acest fond propice încheierii unor „afaceri” avantajoase, a stârnit interesul operatorilor străini din piaţa shipping-ului, mai ales că aceştia cunoşteau adevăratul potenţial al navelor româneşti şi al calificării personalului navigant.
Prin hotărârea Guvernului României nr.19 din data de 10.01.1991 a luat fiinţă CNM Petromin SA, ca societate comercială pe acţiuni, în domeniul transporturilor navale. În anexa 3 la HG nr.19/1991 s-a stabilit şi statutul acestei societăţi, astfel că în art.3 din hotărârea menţionată mai sus se arată expres că CNM Petromin se va organiza şi funcţiona în conformitate cu dispoziţiile legale şi cu statutul său. Se observă că între societăţile comerciale pe acţiuni şi administraţiile cu statut de regie autonomă înfiinţate prin aceeaşi hotărâre de Guvern, menţionată anterior, există o diferenţă majoră în ceea ce priveşte actul în baza căruia se organizează şi funcţionează, în sensul că în timp ce societăţile comerciale pe acţiuni au la bază Statutul menţionat în Hotărârea de Guvern nr.19/1991, administraţiilor cu statut de regie autonomă le este specific regulamentul de organizare şi funcţionare, pe baza cărora îşi desfăşurau activitatea. În mod evident, CNM Petromin aşa cum de altfel se precizează expres în HG nr.19 era o societate comercială pe acţiuni organizată şi funcţionabilă pe baza unui Statut, aprobat prin acelaşi act normativ. (vezi vol. 8 fil.416-459)
A – Semnarea scrisorilor de intenţie
Punând în practică actul normativ de constituire a CNM Petromin, ministrul Transporturilor de la acea dată, martorul Doru Pană, a emis ordinul nr.36/DP/16.01.1991 prin care l-a împuternicit pe învinuitul Băsescu Traian, subsecretar de stat pentru transporturi navale în acel moment să stabilească componenţa consiliilor împuterniciţilor statului (CIS) pentru societăţile comerciale din domeniul transporturilor navale; în mod evident, rezultă că învinuitul Băsescu Traian trebuia să numească membrii CIS la CNM Petromin SA Constanţa. (vezi vol.8 fil.1)
În acest context învinuitul Băsescu Traian cu ştiinţă, a emis ordinul nr.1349/31.01.1991 pe care nu l-a înregistrat la Ministerul Transporturilor (de altfel acest ordin nici nu a putut fi identificat în arhiva Ministerului Transporturilor, fiind descoperit în cursul cercetărilor la CNM Petromin SA Constanţa) prin care a numit membri CIS ai CNM Petromin SA Constanţa, în care se regăsesc şi învinuiţi din prezenta cauză. (vezi vol.8 fil.17)
La punctul 2 din acest ordin învinuitul Băsescu Traian a precizat că CIS îşi desfăşoară activitatea potrivit dispoziţiilor legale, adăugând în acelaşi timp „în baza atribuţiilor din Regulament”; în acest mod învinuitul Băsescu Traian cu bună ştiinţă şi-a încălcat atribuţiunile de serviciu acţionând în mod abuziv prin încălcarea ordinului nr.36/DP/16.01.1991 precum şi a HG nr.19/10.01.1991 art.1, întrucât CNM Petromin SA şi implicit organul său de conducere – CIS trebuiau să funcţioneze doar pe baza Statutului şi nu pe baza unui Regulament, care aşa cum am arătat mai sus era prevăzut doar pentru administraţiile cu statut de regie autonomă (vezi vol.8 fil.80-82).
Mai mult, continuând pe aceeaşi linie a creării unei stări de confuzie cu privire la atribuţiile din Statut ale CIS Petromin, este redactat un regulament evident la iniţiativa şi din dispoziţia învinuitului Băsescu Traian, prin care sunt preluate atribuţiile CIS din Statutul adoptat prin HG nr.19/1991, dar cu modificări ale textelor de la lit.i) şi o) prin care se adaugă în mod artificial şi voit atribuţii suplimentare pentru membri CIS dându-le în competenţă înfiinţarea, desfiinţarea de sucursale, filiale şi agenţii situate în ţară şi străinătate, precum şi asocierea cu alte persoane juridice din ţară şi străinătate, deşi în realitate în Statutul de funcţionare CIS – CNM Petromin nu avea astfel de atribuţii. Această situaţie a permis ulterior ca CIS – CNM Petromin să aprobe înfiinţarea de societăţi mixte sau proprii în străinătate, de genul celor pe care le analizăm în speţă – Petroklav Inc. Bahamas şi companiile proprietare de unică navă din Liberia -, fără a urma procedura legală de avizare şi aprobare din partea ministerelor de resort şi a Guvernului.
Această modalitate de lucru „inventată” de învinuitul Băsescu Traian a fost folosită pe parcursul derulării întregii afaceri atât în ceea ce priveşte crearea firmei mixte din Bahamas cât şi a celei din Liberia, creând în permanenţă stări de confuzie şi de nerespectare a dispoziţiilor legale în materie prin utilizarea unor interpretări subiective.
În speţă, încă din prima parte a anului 1991 apare cetăţeanul norvegian Knut Hartmann din firma de brokeraj maritim Hjalmar Bjorge KS ca persoană care l-a contactat în mod repetat, în România, pe directorul general al CNM Petromin SA învinuitul Marinescu Călin Dragomir, pentru grupul de firme private Torvald Klaveness ,Oslo, interesat în navlosirea navelor maritime mineralier de mare capacitate româneşti (vezi scrisoare Hjalmar Bjorge KS în atenţia învinuitului Marinescu Călin Dragomir, (original şi traducere vol.7, f.1- 4). În jurul datei de 22.03.1991, brokerul şi unii reprezentanţi ai grupului de firme Torvald Klaveness componenţi ca simplii agenţi economici însoţitori ai delegaţiei norvegiene interguvernamentale, care a vizitat protocolar Portul Constanţa au fost întâmpinaţi de înv. Băsescu Traian, care a prezentat datele generale şi funcţionale a acestuia, fără nici o concretizare sau vreo referire la o eventuală cooperare ( vezi declaraţii martori componenţi ai delegaţiei române şi participanţi la acea vizită protocolară, (vol.146, f.55-57). Înv. Băsescu Traian şi Marinescu Călin Dragomir nici nu puteau cu acel prilej „oficial” să abordeze eventualele probleme de cooperare, fiindcă nu au făcut parte din delegaţia română la acea sesiune (a-XV-a) a Comisiei interguvernamentale şi nici la elaborarea şi redactarea documentelor acesteia care, de altfel, nici nu aveau aptitudinea de a institui obligaţii specifice, ori comune celor două guverne (vezi declaraţii martor Herghelegiu Radu din conducerea delegaţiei române şi redactor al documentelor comisiei, vol.146, f.55, verso). Concomitent, se desfăşurau la Oslo operaţiunile pregătitoare – lansare de invitaţii, confirmări de participare, etc. – unei întruniri în perioada 8-11 aprilie 1991, a membrilor Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO) la o serie de comunicări, cu o arie tematică vastă – noile cerinţe privind siguranţa vieţii şi bunurilor pe mare, tendinţe de dezvoltare industrie maritimă, rolul autorităţilor în asigurarea vieţii pe mare, protecţia mediului înconjurător, noi strategii de prevenire accidente şi pierderi maritime, ş.a. – la care a fost invitat subsecretarul de stat pentru transporturi navale, înv. Băsescu Traian. Invitaţia telex a fost primită de ministrul interimar Teodor Groza care, a repartizat-o Direcţiei de relaţii externe a ministerului. De la aceasta a primit spre semnare ordinul de deplasare ”conform mandatului anexat”. Cum acesta lipsea a cerut relaţii şi i s-a spus că mandatul respectiv se află la guvern. Contactând-ul pe premier i s-a spus, fără a i se prezenta vreun mandat, că dacă în următoarele câteva zile nu îi va comunica o decizie contrară, să semneze ordinul de deplasare. În aceste condiţii, considerând că întrunirea are caracter strict profesional, iar înv. Băsescu Traian este calificat pentru problematica de specialitate şi poate reprezenta ministerul chiar şi fără mandat fiindcă nu angaja statul român, Teodor Groza a semnat pentru ministrul Doru Pană, ordinul nr. 284/2.04.1991 de deplasare a subsecretarului de stat Băsescu Traian în Norvegia pe o perioadă de 3 zile (9-11.04.1991), exclusiv transportul (vezi decl. martor Groza Teodor, vol. 146, f185-186, Ordin 284 ,vol.8, f.320). Mandatul existent la guvern şi aprobat de ministrul de stat Anton Vătăşescu (vol.8, f.321), viza numai pe înv. Băsescu Traian pentru participare, la Oslo, în perioada 8-11.04.1991, la Conferinţa IMO (în realitate doar întrunire de comunicări, vezi Opinie separată experţi parte Serescu M., Iancu B. şi Ştefan N., vol.154,f.12) cu tematica generală de noutăţi şi tendinţe specifice, sus menţionate. Se observă astfel că înv. Băsescu Traian a încălcat HG963/17.08.1990 privind organizarea şi funcţionarea MLPTAT neîndeplinind cu ştiinţă atribuţiile cei reveneau în calitate de subsecretar de stat, întrucât nu a solicitat şi obţinut emiterea unui mandat semnat de ministrul MLPTAT şi aprobat de Guvernul României, pentru a purta negocieri şi a semna Scrisoarea de Intenţie cu Grupul de firme Torvald Klaveness. La rândul său înv. Băsescu Traian, a solicitat ministrului interimar Groza Teodor, în ziua următoare 3.04.1991 să emită ordin de deplasare pentru al ajuta la lucrările “conferinţei” maritime de la Oslo şi pentru înv. Bunea Alexandru director general al Direcţiei Economice a MLPTAT, promovat din funcţia de vicepreşedinte al structurii CFR (decl. martor Groza T. vol.146, f185-186), cât şi pentru directorul general al CNM Petromin SA, înv. Marinescu Călin Dragomir. Necunoscând conţinutul mandatului guvernamental, Groza Teodor a semnat şi pentru ceilalţi doi ordinele de deplasare nr. 287/DP şi nr. 289 din 3.04.1991.
Pentru aceştia, deşi nu avea nici o abilitare legală în calitatea sa de subsecretar de stat, înv. Băsescu Traian a aprobat mandate personale din al căror conţinut rezultă clar scopul şi adevăratele intenţii ale deplasării la Oslo:
- “discuţii cu firma Torvald Klanener’s Gramp„ pentru “posibilitatea de exploatare în comun – crearea unei societăţi mixte – a unor grupuri de nave aparţinând CNM Petromin SA“ – mandat înv. Bunea Alexandru (vol.8, f.335), respectiv „ în aceiaşi perioadă “ a Conferinţei IMO, 8-10 aprilie 1991 “vor avea loc discuţii cu firma Torvald Klanener’s Gramp privind posibilitatea de cooperare pentru îmbunătăţirea stării tehnice a navelor Petromin şi exploatarea în comun a unor grupuri de nave aparţinând ambelor Companii„ – mandat înv. Marinescu Călin Dragomir (vol.8, f.333).
Aceste două “mandate” constituie în mod vădit o manoperă de realizare a aparenţei de legalitate a învestiturii deplasării în Norvegia a celorlalţi doi înv., cea ce rezultă din aplicarea peste titulatura subsecretar de stat şi semnătura olografă a înv. Băsescu Traian a ştampilei cu textul „Ministerul Transporturilor – Adjunct al Ministrului”.
O asemenea ştampilă nu putea exista şi fi folosită de MLPTAT în perioada deplasării în Norvegia fiindcă Ministerul Transporturilor a luat fiinţă ulterior, prin HG. 426 din 21.06.1991, iar subsecretarul de stat al MLPTAT nu putea fi adjunct al ministrului transporturilor, deoarece aceiaşi persoană nominată la „aprobare”, înv. Băsescu Traian devenise însuşi Ministrul Transporturilor.
În consecinţă, această ştampilă atestă faptul că documentele mandat pentru învinuiţii Marinescu Călin şi Bunea Alexandru nu au existat la deplasarea acestora în Norvegia, mandatele fiind „fabricate” ulterior.
Rezultă clar că de la bun început înv. Băsescu Traian şi Marinescu Călin Dragomir au recurs la manopere frauduloase de ascundere a adevăratului scop al deplasării, sub aparenţa creată prin documente false de delegare şi participare la „ Conferinţa IMO” cât şi , în subsidiar “legitimitatea” intrării în negocieri şi relaţii comerciale directe cu firme private din Norvegia.
Adevăratul scop este atestat de Programul vizitei pentru luni 8 aprilie 1991, în care „delegaţia” celor trei înv. români nu s-au prezentat la, “Conferinţa IMO” ci la Grupului Torvald Klaveness al cărui sediul l-au vizitat, purtând apoi discuţii generale urmate de un prânz şi continuarea discutării proiectelor după amiaza şi încheiat seara cu preluarea delegaţiei de la Grand Hotel şi luarea cinei la Hotel Continental (Vol.9, f.3şi 4, original şi traducere din limba engleză).
Scopul este pe deplin devoluat de conţinutul discuţiilor privind Modelul de societate mixtă; Panamax; Capesize/The Capeklav; Exemplu de contract de Societate Mixtă; Exemplu de contract comercial de management; Forma standard a contractului de management specific navelor; Proiect de Scrisoare de Intenţie; Broşura companiei şi Societăţile mixte existente ale Grupului Torvald Klaveness, pe structura şi funcţionalitatea cărora trebuia să fie creată „ cooperarea” (vezi vol.9, opis f.2, planul de acţiune f.6-10 şi celelalte documentele până la f.125).
O primă concretizare a negocierilor la Oslo, este dată de cele două Scrisori de Intenţie din 11.04.1991 (sfârşitul perioadei delegării la “Conferinţa IMO”), semnate pentru partea română de înv. Băsescu Traian şi Marinescu Călin Dragomir, atât la nivelul subsecretarului de stat din MLPTAT, cât şi al CNM Petromin SA, iar pentru partea norvegiană doar de reprezentanţii unui departament al Grupului de firme private Klaveness.
Precizăm că, potrivit practicii comerciale internaţionale atestată la nivel ONU prin structura specializată U.N.C.T.A.D.; Scrisoarea de Intenţie constituie primul document al unei asocieri între doi parteneri de afaceri din ţări diferite – Joint Venture – ce exprimă cadrul proiectului de cooperare şi seriozitatea acestora la îndeplinirea integrală a coordonatelor proiectului (vol.161 fil.21-34).
Întruneşte aceste condiţii de formă, structură şi conţinut doar Scrisoarea de Intenţie semnată pentru partea română de înv. Marinescu Călin Dragomir în calitate de director coordonator al CNM Petromin SA Constanţa în relaţie directă cu una dintre firmele Grupului Klaveness – Klaveness Chartering (vezi f. 76-78, vol. 9).
Erijarea subsecretarului de stat MLPTAT înv. Băsescu Traian în coordonator al relaţiei Joint Venture (JV) între doi agenţi economici prin Scrisoarea de Intenţie pe care a semnat-o în calitatea de persoană oficială a unei autorităţi a statului român, constituie un vădit act de abuz în serviciu în accepţie penală, şi exprimă intenţia clară de a angaja statul român pe de-o parte, iar pe de altă parte de a-şi apropria foloase necuvenite, injuste, din derularea comercială a asocierii.
Aceluiaşi conţinut al faptei penale de abuz în serviciu se subsumează şi numeroasele acţiuni ulterioare conceperii de la bun început în termeni nefavorabili statului român a afacerii cu partenerii norvegieni, aspecte care întăresc convingerea acţionării cu intenţie, urmărind foloase personale.
În însăşi Scrisoarea de Intenţie proprie – de fapt a Departamentului Marinei Civile Române cu o simplă firmă – înv. Băsescu Traian a înserat motivării nereale pentru crearea aceloraşi aparenţe de temeinicie şi legalitate, prin rezolvarea problemelor şi din alte sectoare de activitate deficitare .
Astfel, a invocat în acesta că Departamentul Marinei Civile din România şi firma JV – Petroklav – doresc să coopereze la retehnologizarea instalaţiei de descărcare la dana de minereu de fier din Portul Constanţa operată de SC COMVEX SA, acoperirea costurilor din navlul – exploatarea comercială a navelor româneşti angajate în JV – şi realizarea ca atare a unui viitor acord între Convex SA , CNM Petromin SA şi Klaveness Chartering (vezi Scrisoarea de Intenţie , f.9-10, vol.7).
În realitate conform declaraţiei directorului SC Comvex SA Constanţa, Panait Viorel (f.76-78, vol.146), nu fusese avizat în nici un mod de un asemenea proiect, înainte sau după data de 11.04.1991, nu a fost invitat pentru deplasare la Oslo şi nu a cunoscut că au fost discutate cu norvegienii probleme, care angajau răspunderea întreprinderii sale.
Aceste probleme ale SC Comvex SA erau de altfel, cu rezolvarea în derulare, separat şi concomitent, în ultimele faze ale negocierii Acordului de Împrumut cu BIRD semnat la 3.07.1991 pentru 17,4 mil. USD cu destinaţia retehnologizare dană minereu Port Constanţa (f.34-39, vol.7).
Abuzul în serviciu în privinţa Scrisorii de Intenţie este exprimat nu doar la nivelul unei depăşiri a mandatului , aprobat de guvern pentru „Conferinţa IMO” ci pur şi simplu de inexistenţa unui mandat concret al Guvernului României pentru a fi angajat strict în limitele acestuia de către Departamentul Transporturilor Navale Române prin subsecretarul de stat înv. Băsescu Traian.
Evident că un asemenea mandat legal nici nu putea fi acordat de Guvernul României pentru angajarea unei structuri guvernamentale în relaţii cu o simplă firmă privată din străinătate, ci doar la nivelul unor structuri guvernamentale similare din alt stat.
O abilitare legală impunea ca subsecretarul de stat înv. Băsescu Traian să informeze despre negocieri Ambasada României din Norvegia ceea ce nu a făcut şi nici nu putea face în situaţia concretă în care „ coordona” afacerea dintr-o societate comercială din România şi o firmă privată din Norvegia.
Pentru a se putea deplasa în perioada 8-11.04.1991, în Norvegia, în vederea participării la Conferinţa IMO, înv. Băsescu Traian a solicitat în avans suma totală de 1498USD şi 2070DEM de la MLPTAT, pe care urma să o utilizeze la plata c/val. transportului, cazării, taxei de participare la conferinţă şi diurnei(vezi vol.8,f.299-316); ulterior la întoarcerea în ţară înv. a decontat suma de 1146,37 DEM cu titlu cheltuieli de cazare.
În realitate înv. Băsescu Traian a achitat contravaloarea taxei de participare la conferinţă în valoare de 1000 USD şi costul transportului, iar restul cheltuielilor ocazionate de participare (cazare şi masă) în valoare totală de 8638,50 KN (1344 USD) au fost plătite de firma Klaveness Group în numerar către Grand Hotel Oslo (vezi vol.8, f.305). În acest context se observă cu uşurinţă că înv. Băsescu Traian a prezentat MLPTAT o situaţie nereală atât prin prisma neparticipării la conferinţă, cât şi prin solicitarea decontării cheltuielilor de cazare, însuşindu-şi astfel în mod nejustificat contravaloarea cazării. Pe de altă parte împrejurarea că înv. Băsescu Traian a beneficiat de plata cazării şi mesei la Grand Hotel Oslo de către Klaveness Group, în perioada în care acesta negocia în mod abuziv cu un departament al acestei firme semnarea unei Scrisori de Intenţie (pe care a şi semnat-o) nu reprezintă altceva decât primirea unui folos material injust pentru ca acesta să facă un act contrar îndatoririlor sale de serviciu, dovedind încă o dată intenţia sa clară de a acţiona în interes personal. În concluzie, rezultă că, învinuitul Băsescu Traian, în calitate de subsecretar de stat la MLPTAT, a încălcat cu ştiinţă HG nr.963/17.08.1990 întrucât şi-a depăşit atribuţiunile de serviciu precum şi cele conferite prin mandatul nr.829 din 21.03.1991, aprobat de Ministrul de Stat Anton Vătăşescu în sensul că în loc să participe la sesiunea de comunicări IMO, desfăşurată la Oslo – Norvegia în perioada 8-11 aprilie 1991, a purtat negocieri cu un departament al firmei private Klaveness Chartering Oslo, concretizate în semnare unei scrisori de intenţie cadru, document ce ulterior va fi folosit la demararea unor afaceri cu această firmă norvegiană. Pe de altă parte, chiar în conţinutul acestei scrisori de intenţie au fost invocate motive de cooperare nereale, în sensul că obţinerea unei finanţări prin intermediul firmei norvegiene pentru retehnologizarea instalaţiei de descărcare minereu de fier în beneficiul SC Comvex SA Constanţa, nu mai era de actualitate şi nici nu putea fi rezolvată în această modalitate, întrucât această problemă făcea obiectul unor negocieri avansate cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), concretizate ulterior la data de 3.07.1991 într-un acord de împrumut în valoare de 17,4 mil. USD (vezi vol.7 fil.34-39).
B – Constituirea şi funcţionarea societăţii mixte Petroklav Inc. Bahamas
Acţionând în aceeaşi manieră abuzivă înv. Băsescu Traian, l-a împuternicit pe înv. Marinescu Călin să negocieze cu firma Torvald Klaveness Grup pentru cooperarea în exploatarea în comun a unor nave aparţinând firmei norvegiene şi CNM Petromin SA Constanţa. În baza acestui mandat şi a scrisorii de intenţie semnată de înv. Băsescu Traian, înv. Marinescu Călin a negociat cu firma norvegiană şi a semnat scrisoarea de intenţie la data de 11.04.1991 cu AS Klaveness Chartering împreună cu un plan de acţiune prin care se stabileau mai multe obiective comune, ce prevedeau în esenţă, semnarea unui contract de asociere între CNM Petromin SA Constanţa şi firma norvegiană, sub rezerva aprobării Guvernului României; de asemenea, se prevedeau şi alte aspecte legate de derularea acestei asocieri, inclusiv schimbarea pavilionului unor nave. (vol.7 fil.60-65).
Ulterior, partea norvegiană – Torvald Klaveness Group a transmis subsecretarului de stat, înv. Băsescu Traian modelul de contract de societate mixtă, ce urma să fie încheiat între CNM Petromin SA Constanţa şi Klaveness, model de contract de management între CNM Petromin SA Constanţa şi viitoarea societate mixtă, arătând-se expres că societatea mixtă va subcontracta managementul comercial al societăţii Klaveness şi că aceste lucruri fuseseră convenite în negocierile făcute la Oslo, menţionate mai sus. Pentru a urmări îndeaproape încheierea documentelor referitoare la societatea mixtă şi a contractelor de management, înv. Băsescu Traian prin ordinul circular nr.1, a dispus ca directorul general al CNM Petromin SA Constanţa, înv. Marinescu Călin să fie informat în mod detaliat, printre altele, despre toate contractele încheiate între CNM Petromin SA Constanţa şi alte firme. (vol.8 fil.88 verso).
De altfel, chiar în Regulamentul de funcţionare al CIS – CNM Petromin SA Constanţa, în mod ilegal dispus de către înv. Băsescu Traian, se menţionează în mod expres că acesta, în calitate de subsecretar de stat la Ministerul Transporturilor, trebuie să fie informat despre toate hotărârile şi deciziile luate de către companie. (vol.8 fil.80-82)
La data de 20.04.1991 în şedinţa Consiliului de Administraţie al CNM Petromin SA Constanţa, învinuitul Marinescu Călin a propus demararea unei colaborări cu firma Klaveness prin înfiinţarea unei companii mixte străine pentru operarea de nave, în care să fie operate 5 nave, respectiv: „Cărbuneşti”, „Barboşi”, „Comăneşti”, „Băneasa” şi „Balota”; Consiliul de Administraţie a aprobat ca această propunere să fie supusă aprobării CIS – CNM Petromin SA Constanţa (vol.83 fil.9-11)
Ulterior, la data de 25.04.1991 s-a pus în discuţie scrisoarea de intenţie încheiată la Oslo în perioada 8-11 aprilie 1991 cu referire la propunerea CA al CNM Petromin SA Constanţa de a se înfiinţa o societate mixtă cu firma Klaveness având ca obiectiv operarea de nave maritime şi alte obiective comerciale; cu acest prilej s-a luat hotărârea de a se autoriza Consiliul de Administraţie să ceară aprobarea Guvernului pentru a fi înfiinţată această societate mixtă (vol.7 fil.66)
Aceste măsuri nu pot acoperi activităţile ilegale, anterior efectuate la Oslo de învinuiţii Băsescu Traian şi Marinescu Călin.
Din analiza probelor aflate la dosar, aşa cum am arătat mai sus, rezultă că persoanele cu atribuţii de conducere în CA al CNM Petromin SA Constanţa respectiv învinuiţii Marinescu Călin, Constantinescu Mihail, Toanchină Virgil precum şi subsecretarul de Stat la Departamentul Transporturi Navale (care răspundea în mod direct de CNM Petromin SA Constanţa şi care ulterior, va avea un rol major în crearea şu funcţionarea societăţii mixte cu firma norvegiană) care s-au ocupat de crearea societăţii mixte, ar fi trebuit să urmeze procedura legală şi să ia toate măsurile din punct de vedere comercial, tehnic şi legal, pentru ca prin crearea acestei societăţi mixte CNM Petromin SA Constanţa să nu fie prejudiciată în nici un fel. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, fiind ignorate în totalitate dispoziţiile Decretului nr.52/1975, Regulamentele şi Normele Băncii Naţionale a României, precum şi cele ale Ministerului de Finanţe. Din documentele aflate la dosarul cauzei se constată că opţiunea pentru colaborarea cu partenerul norvegian luată de către învinuiţii, arătaţi mai sus nu s-a bazat pe un studiu de piaţă şi pe o analiză a ofertelor care să conducă la asocierea cu o firmă ce ar fi prezentat garanţii reale şi serioase; nu s-a întocmit un memoriu de fundamentare tehnico-economică din care să rezulte bonitatea potenţialului partener, probitatea comercială a acestuia, clauzele asiguratorii privind rentabilitatea acţiunii, precum şi clauze care să permită penalizarea partenerului în cazul în care acesta nu-şi respecta obligaţiile asumate prin contract. Pe de altă parte, reprezentanţii CNM Petromin SA Constanţa şi subsecretarul de stat Băsescu Traian care au negociat şi ulterior au pus în practică încheierea acestui contract de asociere într-o firmă mixtă cu firma norvegiană Klaveness, ar fi trebuit să solicite efectuarea de investigaţii privitoare la viitorul partener, prin intervenţii la organismele internaţionale de urmărire a fraudelor maritime (BINCO şi IMB), lucru pe care nu l-au făcut şi de altfel nici nu i-a interesat efectuarea acestor investigaţii, având în vedere scopul personal urmărit.
Asocierea în firma mixtă a fost intermediată de firma de brokeri, Bjorge prin înţelegerea încheiată la 5.12.1991 şi semnată de către înv. Marinescu Călin în calitate de director al CNM Petromin SA Constanţa, deşi în acel moment îndeplinea funcţia de secretar de stat la Transporturi Navale, fapt care face ca acest document să nu aibă nici o valoare juridică. În acest context, plata comisionului către acest intermediar de 0,625% din venitul mediu zilnic al fiecărei nave pentru primele 12 luni operate de societatea mixtă, denumită Petroklav Inc. Bahamas apare ca nejustificată şi evident constituie un prejudiciu adus CNM Petromin SA Constanţa, în sumă totală de 50.165 USD. În aceeaşi ordine de idei, ulterior, partea norvegiană profitând de dezinteresul reprezentanţilor CNM Petromin SA Constanţa în BOD-ul societăţii mixte, a angajat în mod nejustificat diverşi brokeri pentru care nu au fost depuse contractele de navlosire a navelor, fiind plătită astfel în mod nejustificat de către CNM Petromin SA Constanţa suma de 267.826 USD. În total CNM Petromin SA Constanţa a plătit în mod nejustificat suma de 411.080 USD cu titlu de cheltuieli de brokeraj (317.091 USD) şi cheltuieli nejustificate, reprezentând taxe de management tehnic, costuri, ţinere contabilitate şi audit financiar (93.989 USD), datorită comportamentului abuziv prin neîndeplinirea cu ştiinţă a atribuţiunilor ce le reveneau reprezentanţilor CNM Petromin SA Constanţa în acţiunea de înfiinţare şi ulterior de funcţionare a societăţii mixte, respectiv învinuiţii Marinescu Călin, Tonchină Virgil, Constantinescu Mihail şi Băsescu Traian.
Fără a avea aprobările necesare, aşa cum am menţionat mai sus, cu ştiinţă, încălcându-şi atribuţiile de serviciu, învinuiţii Marinescu Călin şi Constantinescu Mihail au semnat la 14.05.1991, contractul de asociere între CNM Petromin SA Constanţa şi AS Klaveness Chartering, prin care se înfiinţează o societate mixtă româno-norvegiană denumită Petroklav Inc. cu sediul în Liberia în care fiecare din părţi deţin 50% din acţiunile companiei, cu capital social de 2.000 USD împărţit în 2 acţiuni; compania urma să-şi deschidă un cont la Citibank London, iar cenzori erau numiţi firma FORUM TOUCHE ROSS – Oslo. De asemenea, s-a stabilit că această companie să fie condusă de un Board of Directors (BOD) format din 4 directori, din care 2 directori să fie numiţi de către CNM Petromin SA Constanţa; de asemenea, s-a stabilit ca preşedintele Comitetului Director să fie nominat de CNM Petromin SA Constanţa. De asemenea, s-a stabilit că un director este prezent la o şedinţă a BOD dacă participă prin telefon sau alte mijloace electronice şi toţi directorii participanţi la şedinţă se pot auzi reciproc şi să-şi recunoască vocile şi în acest scop, participarea va reprezenta dovada „prima facie de recunoaştere”. (vezi contract de asociere şi contract de societate, vol.7, fil.89-95 şi 113-140)
În Statutul companiei mixte s-a stabilit că dintre directorii componenţi ai BOD şi care reprezentă acţionarii, se aleg ofiţerii care au funcţii de execuţie şi care reprezintă Comitetul Director al companiei. Dintre aceşti ofiţeri se va alege un preşedinte al Comitetului Director care va reprezenta CNM Petromin SA Constanţa şi care va purta responsabilitatea prezidării şedinţelor BOD; printre atribuţiile Consiliului Director se aflau şi acelea de a păstra evidenţele conturilor şi a reflecta situaţia financiară a societăţii mixte. În acest contract de asociere, se prevede în mod expres menţiunea „sub rezerva aprobării Guvernului României”.
La data de 27.06.1991 s-a încheiat un act adiţional la acest contract de asociere, prin care Petroklav Inc. Liberia devine Petroklav Inc. Bahamas, cu sediul în Bahamas. Ulterior, a mai fost încheiat un act adiţional, în august 1992, prin care acţiunile companiei Klaveness la societatea mixtă au fost transferate către T. Klaveness Shipping AS, întrucât acţionarul Klaveness devenise şi managerul navelor CNM Petromin SA Constanţa, şi exista astfel un conflict de interese între cele două calităţi ale firmei Klaveness. De altfel, această „inginerie comercială” pe care o s-o întâlnim pe parcursul derulării întregii afaceri cu firma norvegiană, a permis acestei companii să aibă în permanenţă controlul asupra navelor CNM Petromin SA Constanţa şi veniturilor rezultate din exploatarea navelor, în detrimentul companiei româneşti. (vol.7 fil.96-97)
La data de 25.07.1991, contractul de societate al societăţii Petroklav Inc. Bahamas a fost înregistrat în statul Bahamas, luând astfel fiinţă firma mixtă. Înregistrarea firmei a fost efectuată de către două persoane fizice străine, care au predat apoi acţiunile şi documentaţia acţionarului norvegian din firma mixtă, care a luat apoi măsuri de predare a acţiunilor şi către acţionarul român din firmă, respectiv CNM Petromin SA Constanţa. (vol.7 fil.196)
Aprobarea Guvernului României, strict necesară conform Decretului nr. 52/1975 aflat atunci în vigoare, nu a mai fost însă solicitată şi obţinută iar CIS CNM Petromin SA nu a mai verificat pe caz, dacă au fost sau nu întreprinse demersurile pentru aceasta
În apărarea lor învinuiţii au invocat şi pentru Petroklav Inc. Bahamas, un document ulterior, rezoluţionat de primul ministru, la data de 4.06.1991, ca semnificând aprobarea guvernului pentru toate asocierile în străinătate.
Acest document era de fapt o solicitare a Ministerului Transporturilor pentru alt Joint Venture (JV) “MINERVA „, Malta în care s-au angajat alte 9 nave în asociere cu firma ERMIS Grecia la care proiectul HG era avizat de unele ministere de specialitate, iar ministrul justiţiei din acea perioadă opiniase că faţă de prevederile art. 20 alin 2 şi art.35 din Lg.15/1990, aprobarea revine doar în competenţa CIS.
Documentul poartă două rezoluţii contrare ale primului ministru, Petre Roman, ambele datate 4.06.1991, „de acord” (pentru emiterea HG) şi “în conformitate cu prevederile Lg.15/1990 nu se emite Hotărâre Guvernului “.
Situaţia privind acest document şi întreaga afacere MINERVA, soldat cu un prejudiciu de 105 mil. USD, a format obiectul dosarului penal nr.9/PMF/1994 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa – Secţia Maritimă şi Fluvială soluţionat în final prin Decizia penală nr.1604 din 10.06.1998 a Curţii Supreme de Justiţie în care, alăturat condamnării inculpaţilor a fost amplu motivată necesitatea aprobării prealabile prin HG a asocierilor în străinătate conform Decretului nr.52/1975, aflat în vigoare (vezi document f.435, vol.7 şi vol.161, practică judiciară, f.35-93 ale Deciziei nr.1604 din 10.06.1998 a CSJ).
Că prevederile Decretului nr.52/1975 erau în vigoare şi se aplicau tocmai în acea perioadă este probat prin emiterea HG 725/26.06.1990 privind înfiinţarea societăţii mixte “ICECOOP- AMERICA” – cu participarea ICECOOP din subordinea Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi HG 1276/8.12.1990 privind înfiinţarea societăţii mixte „PROMOX” Gmbh. Buchloe – Germania – cu participarea Prodexport din subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei; aceste hotărâri au fost publicate în Monitoarele Oficiale nr.280 din 9.11.1992 şi nr.111 din 28.05.1992 (f. 67-71, vol.7)
Dacă, prevederile art. 5 şi 13 din Decretul 52/1975 ar fi fost respectate şi în privinţa JV Petroklav, autorităţile competente, Ministerul Economiei şi Finanţelor, precum şi Ministerul Comerţului şi Turismului ar fi impus instituirea controlului părţii române asupra derulării contractului de societate mixtă, cu mecanismele aferente de asigurare a evitării prejudicierii economiei naţionale prin pierderea celor 16 nave, active ale capitalului de stat (vezi argumentare Raport expertiză tehnico – maritimă şi financiar – contabilă, vol.153).
Acreditarea ideii de către unii dintre înv., pe parcursul audierii lor în cauză că societatea mixtă putea fi înfiinţată în temeiul Legii nr.31/1990 este evident incorectă şi făcută doar în beneficiul apărării lor, întrucât Legea nr.31/1990 reglementează asocierea şi constituirea de societăţi comerciale cu sediul în România, în timp ce pentru asocierile unor persoane juridice române la societăţi mixte cu sediul în străinătate, singurul act normativ în vigoare la acea dată era Decretul nr.52/1975. În aceeaşi ordine de idei, pe linia apărării înv., că acest Decret ar fi căzut în desuetudine se observă cu uşurinţă că şi acest lucru nu se poate argumenta întrucât Decretul nr.52/1975 a fost în vigoare până la data de 13.01.1998 când, prin Legea nr.7/1998, publicată în Monitorul Oficial nr.9 din ianuarie 1998, a fost abrogat. De altfel, în sprijinul acestei argumentaţii vine însăşi situaţia de fapt constată în evoluţia negocierilor şi apoi încheierii contractului cu firma norvegiană, întrucât atât în cuprinsul contractului de asociere, cât şi în şedinţele CA şi CIS CNM Petromin SA Constanţa se solicită expres ca acest contract să fie supus aprobării Guvernului. (vol.7 fil.60).
Dacă prevederile art.5 şi 13 din Decretul 52/1975 ar fi fost respectate, atunci Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Comerţului şi Turismului şi în final Guvernul Românei ar fi avut cunoştinţă despre proiectul contractului de societate mixtă şi ulterior, de subcontractarea managementului tehnic şi comercial către Torvald Klaveness Norvegia şi ar fi putut interveni de aşa manieră încât CNM Petromin SA Constanţa să nu suporte prejudicii din încheierea şi derularea acestei afaceri.
Reaua credinţă şi adevărata intenţie a înv. Marinescu Călin Dragomir şi Băsescu Traian cu privire la îndeplinirea condiţiilor prealabile încheierii contractului JV în cauză rezultă şi din acea că nu au mai supus aprobării CIS condiţiile acelui contract, deşi neemiterea HG a fost motivată tocmai cu competenţa acestui organism de conducere, ceea ce exprimă şi defineşte de asemenea abuzul în serviciu.
Mai mult, în însăşi contractul de constituire a societăţii mixte (Joint Venture Agrement) PETROKLAV Inc. Bahamas semnat la 14.05.1991 era înserată cerinţa aprobării de către Guvernul României, iar cei doi semnatari parte română, înv. Marinescu Călin Dragomir şi Constantinescu Mihail , încălcându-şi atribuţiunile de serviciu în funcţiile de director general şi respectiv director comercial al CNM Petromin SA , cu ştiinţă nu au mai realizat această cerinţă legală şi contractuală (vol. 7, f.98-103).
Pe parcursul derulării operaţiunilor de înfiinţare a firmei mixte Petroklav Inc. înv. Băsescu Traian a fost informat în permanenţă despre cursul acestora, împrejurare care conduce la concluzia că înfiinţarea acestei firme s-a făcut cu ştiinţa şi sub coordonarea înv. Băsescu Traian (vezi vol.7, f.72-88 unde se regăseşte corespondenţa purtată de partea norvegiană cu înv. Băsescu Traian).
La data 28.07.1991, CIS CNM Petromin a propus ministrului Transporturilor (la acea dată înv. Băsescu Traian), desemnarea reprezentanţilor CNM Petromin în societatea mixtă Petroklav Inc. Bahamas nominând înv. Toanchină Virgil şi Băsescu Traian. Încălcându-şi atribuţiile de serviciu înv. Băsescu Traian în calitate de ministru al Transporturilor s-a autoaprobat ca reprezentant al companiei Petromin în societatea mixtă mai sus. În această calitate a participat la şedinţele BOD – Petroklav Inc. Bahamas din datele 27.06.1991; 19.08.1991; 11.12.1991; 21.01.1992; 09-10.06.1992 şi 5.12.1992 unde a luat mai multe hotărâri ale acţionarilor şi Consiliului Director al Petroklav Inc. Bahamas după cum urmează:
• Hotărârea BOD Petroklav Inc. din data de 19 august 1991 privind aprobarea contractului de management dintre companie şi CNM Petromin SA Constanţa (f.229, vol.7)
• Hotărârea BOD Petroklav Inc. din data de 11 decembrie 1991 privind aprobarea contractului de management dintre companie şi CNM Petromin SA Constanţa (f.218-219 vol.7)
• Hotărârea BOD Petroklav Inc. din data de 11 decembrie 1991 privind aprobarea transferului certificatelor de acţiuni ale companiei către cesionari, precum şi înregistrarea numelor acestora în Registrul de membri (f.210-211, vol.7)
Rezultă astfel că înv. Băsescu Traian a încălcat cu ştiinţă HG nr.667/1991 privind unele măsuri pentru asigurarea prestigiului social al funcţionarilor publici, care instituie incompatibilitatea unui ministru să îndeplinească concomitent funcţii de conducere sau execuţie într-o societate comercială.
După constituirea societăţii mixte, directorii companiei Petroklav Inc. din Bahamas Rolf Nilsen, Trigve Horbby (din partea norvegienilor), înv. Băsescu Traian şi Constantinescu Mihail (din partea română) în şedinţa directorilor ţinută la 19 august 1991 au hotărât şi aprobat încheierea de contracte de management între CNM Petromin în calitate de armator şi Petroklav Inc. Bahamas în calitate de manager. Din recomandările date de avocaţii CNM Petromin – Sinclair Roche & Temperley (SRT), aceştia sugerează conducerii ca să nu se subcontracteze managementul lui Torvald Klaveness de către Petroklav Inc. şi totodată să nu se acorde administrarea curentă a societăţii mixte la absoluta discreţie a norvegienilor, recomandând că este mai oportun să se încheie un contract de management decât să se înfiinţeze o societate mixtă. Deşi Petromin precizează în răspunsul către SRT că nu intenţionează să dea managementul lui Klaveness, ulterior, BOD-ul companiei mixte din care făceau parte înv. Băsescu Traian şi Constantinescu Mihail au aprobat contractele de management prin care, partenerul norvegian Klaveness a devenit operatorul celor 5 nave introduse în contactul de asociere. În acest context, în cursul anilor 1991, 1992 au fost predate în management cele 5 nave (vezi vol.7 fil.266-357) astfel că Petromin a pierdut controlul afacerii, situaţie care ulterior a condus la pierderi financiare în dauna companiei.
Mai mult, activitatea contabilă şi de trezorerie prin decizia BOD-lui companiei mixte a fost delegată părţii norvegiene iar Petromin a pierdut orice control asupra evidenţei derulării contractului, nemaifiind implicat în luarea de decizii privind managementul tehnic şi comercial al navelor. Partea norvegiană practic a subcontractat managementul companiei mixte unei firme care făcea parte din grupul Torvald Klaveness preluând astfel controlul integral al navelor.
În cursul derulării activităţii societăţii mixte Petroklav Inc. Bahamas, înv. Constantinescu Mihail este înlocuit în BOD-ul companiei, la data de 11.12.1991 de către înv. Toanchină Virgil, iar ulterior, în luna octombrie 1992, înv. Posedaru Romanuel l-a înlocuit pe înv. Băsescu Traian care a demisionat din companie. Curios este însă că ulterior demisiei, înv. Băsescu Traian apare nominalizat din nou în BOD-ul companiei Petroklav Inc. de data această însă, doar ca director. (vol.7 fil.250)
Modul cum s-au derulat ulterior activităţile demonstrează fără putinţă de tăgadă cel puţin două aspecte:
- faptul că a fost angajată în mod nelegal răspunderea unei societăţi pe acţiuni cu capital integral de stat (în speţă CNM Petromin SA) şi deci în final a statului român;
- chiar în condiţiile date, după încheierea contractului cu Klaveness, cu bună ştiinţă învinuiţii nu au respectat clauzele prevăzute şi care a avut drept consecinţă crearea de prejudicii pentru CNM Petromin Constanţa şi în final, pentru statul român.
Analiza documentelor privitoare la această companie mixtă a relevat că nu s-au emis hotărâri privind persoanele autorizate a realiza evidenţele contabile şi a le transmite către CNM Petromin SA Constanţa pentru ca această companie să-şi ţină o evidenţă contabilă proprie privitoare la această afacere şi a decide în consecinţă. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că, persoanele responsabile din partea CNM Petromin SA Constanţa în BOD-ul companiei mixte Petroklav, respectiv înv. Băsescu Traian, Toanchină Virgil şi Constantinescu Mihail cu ştiinţă, nu au respectat clauzele 7 şi 14 din contractul de management.
Lipsa controlului CNM Petromin SA Constanţa prin reprezentanţii săi asupra derulării afacerii a permis managerului norvegian să nu deschidă un cont separat la bancă pentru CNM Petromin SA Constanţa, deşi prin contractul de management Petroklav Inc. Bahamas avea această obligaţie, iar armatorul Petromin urma la rândul său să solicite aprobarea BNR, conform art.11 din Regulamentul nr.1/1991 deschiderea acestui cont, situaţie care ar fi condus la repatrierea sumelor în valută obţinute de Petromin din această afacere. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, cu atât mai mult cu cât acţiunea Petroklav Inc. emisă pe numele CNM Petromin SA Constanţa în data de 28.08.1991 a fost depusă la Banca Bucureşti – Sucursala Constanţa abia în 1996, conform adresei nr.9606/8.10.1996. Acţiunea a fost incorect înregistrată în contabilitate la contul de „Cheltuieli generale” ale CNM Petromin SA Constanţa în loc de contul „Titluri de participare”.
Au fost încălcate astfel Normele metodologice nr.2519/07.02.1991 ale Ministerului Economiei şi Finanţelor privind reflectarea în contabilitate a capitalului social şi a altor active, iar ulterior, s-a încălcat şi HG 704/14.03.1993 privind Regulamentul de aplicare a legii contabilităţii nr.82/1991. Acest lucru a fost posibil datorită înv. Muşat Mariana, care îndeplinea la acel moment funcţia de director financiar al CNM Petromin SA Constanţa şi care acţionând defectuos în exercitarea acţiunilor de serviciu, nu a dispus efectuarea acestor operaţiuni în conformitate cu dispoziţiile legale în materie. Practic, neevidenţierea legală a acestor participaţii la firma mixtă Petroklav Inc. nu a permis a fi evidenţiate în contabilitate dividendele ce ar fi trebuit obţinute din asocierea cu firma norvegiană Petroklav Inc. Bahamas (vol.8 fil.475-486)
În acest context, se observă că pe perioada de funcţionare reală a societăţii Petroklav Inc. Bahamas 22.08.1991-20.07.1992 dar şi ulterior, certificatul de acţiuni al acţionarului român nu a fost în posesia CNM Petromin SA Constanţa.
Subcontracatarea managementului unei firme norvegiene din grupul Torvald Klaveness a condus la situaţia „hilară” în care firma mixtă Petroklav Inc .- Bahamas, având ca obiect de activitate efectuarea de management tehnic şi comercial devine în fapt, armatorul celor 5 nave aparţinând CNM Petromin SA Constanţa, deoarece subcontractorul norvegian a organizat contabilitatea la nivelul Petroklav Inc. Bahamas şi a colectat toate veniturile, deducând toate cheltuielile ocazionate de exploatarea navelor, deşi în realitate aceste atribuţii erau în sarcina acţionarului român, CNM Petromin SA Constanţa.
Aceste lucruri de altfel au fost constatate şi de către Ministerul Finanţelor – Direcţia Financiară a Controlului Financiar de Stat, conform procesului verbal nr.7377/17.07.1997 (vezi vol.86 fil.11-40)
În acest context, pe perioada funcţionării companiei mixte (22.08.1991-20.07.1992) singurele venituri evidenţiate de CNM Petromin SA Constanţa au fost cele reprezentând taxa de armator pe nave şi care aveau menirea de a acoperi amortizarea înregistrată în Românie pentru cele 5 nave, respectiv suma de 2.007.961 USD. Practic nici această sumă nu a fost încasată efectiv de CNM Petromin SA Constanţa şi repatriată, întrucât ea a fost compensată cu o cheltuială datorată de companie către alţi creditori. Această sumă însă nu a reprezentat în totalitate cheltuielile făcute de către CNM Petromin SA Constanţa cu amortizarea navelor, care în realitate au fost de 2.714.982 USD. Rezultă astfel, un prejudiciu de 707.021 USD. Răspunzători de această situaţie se fac înv. Băsescu Traian, Marinescu Călin şi Toanchină Virgil, care nu au stabilit o obligaţie a Petroklav Inc. Bahamas de plată a chiriei la nivelul cel puţin al amortizării navelor. De asemenea, cu bună ştiinţă directorii români din Petroklav Inc. Bahamas au cedat suma de 40.000 USD, reprezentând dividendele CNM Petromin SA Constanţa rezultate din managementul comercial realizat de Petroklav Inc. Bahamas către partea norvegiană şi această sumă fiind constituită în prejudiciu pentru CNM Petromin SA Constanţa.
În concluzie, prejudiciul total creat CNM Petromin SA Constanţa urmare a înfiinţării şi funcţionării Petroklav Inc. Bahamas este de 1.158.101 USD.
Învinuiţii care prin încălcarea cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu au determinat şi produs acest prejudiciu sunt cei care au avut atribuţii cu privire la înfiinţarea şi funcţionarea societăţii mixte Petroklav Inc. Bahamas, respectiv înv. Băsescu Traian, Marinescu Călin Dragomir, Constantinescu Mihai şi Toanchină Virgil; de asemenea, deşi nu au răspundere penală pentru aceste acte materiale de abuz în serviciu ale înv. menţionaţi mai sus, întrucât au solicitat a fi îndeplinite formele legale pentru funcţionarea societăţii mixte, membri CIS care trebuiau să urmărească îndeplinirea acestor formalităţi, respectiv înv. Cărbunaru Ion, Ivaşcu Constantin, Sufragiu Mariana, Drăgan Gheorghe, Dobre Sergiu răspund civilmente pentru acest prejudiciu, în solidar cu înv. arătaţi mai sus. De asemenea, şi înv. Muşat Mariana, care ar fi trebuit să urmărească situaţia financiară a societăţii mixte în anumite momente ale funcţionării ei, este civilmente responsabilă pentru acest prejudiciu în solidar cu ceilalţi învinuiţi.
C – Constituirea şi funcţionarea societăţilor din structura Liberia
a) Iniţiere şi constituire
La data de 29.01.1992 la Ambasada Norvegiei din Bucureşti – România, s-a întrunit Comitetul director al societăţii mixte Petroklav Inc. Bahamas, cu participarea (pentru partea română) învinuiţilor Băsescu Traian şi Toanchină Virgil, iar CNM Petromin SA era reprezentată de directorul său, învinuitul Marinescu Călin. La şedinţă au participat şi reprezentanţii Departamentului Klaveness Chartering din cadrul firmei Klaveness Oslo.
La această întrunire, înv. Băsescu Traian a propus ca flota CNM Petromin SA să fie dată în management societăţii mixte Petroklav iar mai departe managementul să fie subcontractat lui Klaveness, contractul urmând a fi semnat până în luna mai, când aveau loc alegeri electorale în România. (vol.8 fil.90-94). Cu acelaşi prilej, s-a discutat introducerea în management şi a navei „22 decembrie”, aflată încă în Şantierul Naval Constanţa în stadiu avansat de construcţie. Totodată, în cadrul şedinţei BOD s-au discutat şi despre găsirea modalităţilor de finanţare a retehnologizare precum şi a exploatării navelor, prin obţinerea unor credite de la bănci externe, sens în care s-a pus şi problema înregistrării duble în off-shore-uri a unor nave aparţinând CNM Petromin SA prin schimbare de pavilion pentru facilitarea ipotecării acestora de către banca finanţatoare. La data de 10.03.1992 a avut loc şedinţa Consiliului Împuterniciţilor Statului a CNM Petromin SA Constanţa la care au participat învinuiţii: Cărbunaru Ion, Ivaşcu Constantin, Marinescu Călin, Dobre Sergiu, Drăgan Gheorghe, Zamfir N., Sufragiu Mariana şi Lupu Marin, care au luat în discuţie propunerile de colaborare între Petromin şi Klaveness, aşa cum fuseseră ele discutate la data de 29.01.1992 la Ambasada Norvegiei din Bucureşti. Astfel, s-au discutat următoarele.
- formarea grupului 1 de nave: Cărbuneşti, Barboşi, Băneasa, Comăneşti şi 22 decembrie (după investirea a 2,7 mil. USD pentru finalizarea construcţiei în şantierul naval) şi
- a grupului 2 de nave: Breaza, Bicaz, Bîrlad şi Callatis, cu schimbarea pavilionului românesc şi acordarea pavilionului liberian, pentru a putea fi ipotecate în vederea obţinerii unui împrumut bancar;
- formarea grupului 3 din navele: Baia de Criş, Baia de Aramă, Bujoreni, Bobîlna şi Borzeşti, cu introducerea în managementul societăţii mixte a tuturor celor 15 nave menţionate.
Aceste propuneri au fost aprobate în principiu, urmând a se prezenta ulterior membrilor CIS documentaţia pentru aprobare. Din cele arătate mai sus, rezultă preocuparea conducerii executive şi CNM Petromin SA Constanţa de a pune în practică obiectivele stabilite la întâlnirea acţionarilor Petroklav Inc. Bahamas din data de 29.01.1992. Ulterior, la data de 23.05.1992 înv. Toanchină Virgil a prezentat Consiliului de Administraţie a CNM Petromin SA Constanţa aceste propuneri, care au fost trimise spre aprobare CIS de la CNM Petromin SA Constanţa. În acest sens, la data de 24.05.1992 s-a întrunit în şedinţă CIS CNM Petromin SA Constanţa având în componenţă învinuiţii: Cărbunaru Ion, Marinescu Călin, Bunea Alexandru, Zamfir N, Dobre Sergiu, Cucu Zoe, Sufragiu Mariana, Pistolea Vasile.
La această şedinţă a CIS, înv. Toanchină Virgil, a prezentat din nou propunerile de colaborare între firma Petroklav şi Petromin SA şi invocând necesitatea colaborării în continuare cu firma Petroklav prin:
- propunerea de înfiinţare a unei companii holding, ea fiind liberiană cu 15 nave aparţinând la 15 companii de unică navă;
- acordarea pavilionului liberian pentru 5 nave care vor fi înregistrate în Liberia şi ipotecarea lor în vederea obţinerii unui credit de 45 mil. USD necesar executării refinanţării reparaţiilor la navele : Breaza, Callatis, Bicaz , Bîrlad şi finanţării reparaţiilor şi retehnologizărilor la navele : Comăneşti, Cărbuneşti, Barboşi, Breaza, Balota, Bobâlna, Baia de Aramă, Baia de Criş, Bujoreni, Borzeşti.
Înv. Toanchină Virgil a prezentat totodată şi avantajele care ar rezulta din această colaborare şi anume :
- menţinerea echipajelor româneşti pe navele care intră în operare
- specializarea a 10-12 persoane din management la firma Petroklav
- ridicarea standardului tehnic la nivelul regulilor internaţionale de clasă Lloyd.
- acceptarea de CNM Petromin a ratei de amortisment ce corespunde intereselor proprii de dezvoltare.
Cu aceste argumente înv. Toanchină Virgil a solicitat adoptarea unei hotărâri CIS care să prevadă:
- constituirea companiei holding în Liberia cu 15 companii proprietare de unică navă din care: – Comăneşti, Cărbuneşti, Barboşi, Băneasa, Balota – vor purta pavilion liberian, iar Breaza, Bicaz, Callatis, Bârlad, Baia de Criş, Baia de Aramă, Bujoreni, Bobâlna, Borzeşti, 22 Decembrie – vor purta pavilion românesc.
- vânzarea celor 15 nave către fiecare dintre cele 15 companii proprietare de unică navă din componenţa holdingului liberian
- punerea de ipotecă pe 5 nave, din cele 15 menţionate mai sus (care să poarte pavilion liberian), în vederea garantării unui împrumut de 45 mil. USD necesar pentru:
• refinanţarea reparaţiilor şi retehnologizărilor navelor Breaza, Bîrlad, Bicaz, Callatis prin scoaterea lor din managementul firmei Wigham W.O., cea ce ar aduce un câştig pentru CNM Petromin de 1 mil. USD;
• plata reparaţiilor şi retehnologizărilor la celelalte nave în vederea aducerii lor la un standard internaţional în clasă Lloyd;
• finanţarea terminării navei „22 Decembrie 1989” şi
• transferarea contractelor de management în derulare între Petromin şi Petroklav astfel încât acestea să fie între companiile deţinătoare de nave şi Petroklav.
CIS a aprobat propunerile prezentate de înv. Toanchină Virgil investind consiliul de administraţie să solicite şi să obţină de la Ministerul Transporturilor ca navele „Comăneşti”, „Cărbuneşti”, „Barboşi”, „Băneasa”, „Balota” să poarte pavilion liberian pe perioada cât vor constitui garanţie pentru împrumutul de 45 mil. USD, adoptând totodată Hotărârea nr. 17/24.05.1992 cu următorul conţinut:
• Formarea unei companii holding cu sediul în Monrovia/ Liberia
• 15 companii proprietare de unică navă urmând ca navele:
o Comăneşti, Cărbuneşti, Barboşi, Băneasa, Balota – vor purta pavilion liberian , iar navele
o Breaza, Bicaz, Callatis, Bârlad, Baia de Criş, Baia de Aramă, Bujoreni, Bobâlna, Borzeşti, 22 Decembrie – vor purta pavilion românesc.
o Vânzarea celor 15 nave celor 15 companii de unică navă
o Punerea de ipotecă pe 5 nave (Comăneşti, Cărbuneşti, Barboşi, Băneasa, Balota) în vederea garantării unui împrumut de 45 mil. USD de la Christiania Bank Oslo conform scrisorii băncii
o CA Petromin va duce la îndeplinire prezenta hotărâre (vezi vol.8, f.100).

Punerea în aplicare a acestei hotărâri CIS a fost iniţiată prin întocmirea în numele directorului general al CNM Petromin SA înv. Lupu Marin, semnată însă pentru acesta de înv. Toanchină Virgil, a NOTEI, nedatată , dar purtând vizele de propunere a se aproba şi de aprobare ale secretarului de stat înv. Marinescu Călin Dragomir şi ministrului transporturilor înv. Băsescu Traian (vol.8,f.111).
Din conţinutul acestei note rezultă necesitatea unui împrumut de 45 mil. USD de la Christiania Bank Oslo, garantat la nivelul 200% prin ipotecarea 4-5 nave, care conform solicitării băncii vor trebui să poarte pavilion liberian, solicitându-se în consecinţă aprobarea ca navele Cărbuneşti, Comăneşti, Băneasa, Barboşi şi Balota, în perioada cât se vor afla sub contractul de management “să poarte pavilion Liberia” .
b) Dispoziţii privitoare la naţionalitatea şi regimul pavilionului navelor. Încălcări atribuţii şi norme legale. Efecte Dreptul de arborare a pavilionului unui stat este acordat de autoritatea navală a acestuia, exprimând naţionalitatea navei şi regimul specific statului respectiv de protecţie şi răspundere pentru evenimentele de navigaţie.
Reglementările interne şi internaţionale interzic dublul pavilion, arborarea concomitentă de către o navă a două sau mai multe pavilionare (act specific pirateriei), sub sancţiunea ieşirii navei de sub protecţia juridică a oricărui stat .
De la regula acordării dreptului de arborare a pavilionului român, pe baza atestării proprietăţii asupra navei şi înmatriculării în registrul naval al statului român cu emiterea certificatului de naţionalitate, există o singură excepţie prevăzută de lege şi practica internaţională.
Excepţia de acordare pavilionului român unei nave străine reglementează doar închirierea navei respective prin contract bare-boat de către o societate comercială sau subsidiara acesteia cu sediul în România, dacă armatorul străin acceptă şi cere în mod expres aceasta.
Cadrul normativ era conferit de Convenţia asupra mării libere, Geneva 1958 , la care România a aderat prin Decretul nr. 253/1961, cât şi de Decretul nr.443/1972 privind navigaţia civilă ale cărei prevederi au fost instituite în strictă concordanţă cu cele ale Convenţiei.
Convenţia asupra mării libere prevedea în:
ART. 4
Navele oricărui Stat, riveran sau neriveran, au dreptul să navigheze în marea liberă sub pavilionul acestuia.
ART. 5
1. Fiecare Stat fixează condiţiile potrivit cărora el acordă navelor naţionalitatea sa, precum şi condiţiile de înmatriculare şi dreptul de a purta pavilionul său. Navele au naţionalitatea Statului care le-a autorizat să poarte pavilionul său. Trebuie să existe o legătură substanţială între Stat şi navă; Statul trebuie mai ales să-şi exercite în mod efectiv jurisdicţia şi controlul în domeniile tehnic, administrativ şi social, asupra navelor care poartă pavilionul său.
2. Fiecare Stat eliberează navelor cărora le-a acordat dreptul de a purta pavilionul său documente în acest scop.
ART. 6
1. Navele navighează sub pavilionul unui singur Stat şi sunt supuse jurisdicţiei exclusive a acestuia în marea liberă, în afara cazurilor excepţionale prevăzute în mod expres de tratatele internaţionale sau prin prezentele articole. Nici o schimbare de pavilion nu poate să intervină în cursul unei călătorii sau unei escale, în afară de cazul de transfer real al proprietăţii sau de schimbare a înmatriculării.,
Iar Decretul nr.443/1972 privind navigaţia civilă reglementa:
Secţiunea a IV-a
Naţionalitatea navelor şi dreptul de a purta pavilionul român
ART. 23
Navele constituind mijloace de transport de stat, cele proprietatea organizaţiilor cooperatiste şi a altor organizaţii obşteşti române, precum şi cele proprietate personală a cetăţenilor români, au naţionalitatea română.
Naţionalitatea navei trebuie sa rezulte din actele ei de bord.
ART. 24
Naţionalitatea română a navelor se pierde prin transmiterea proprietăţii acestora unei persoane fizice ori juridice străine.
ART. 25
Navele care au naţionalitatea română arborează pavilionul român; ele nu pot naviga şi sub pavilionul altui stat.
ART. 26
Navele române, nou construite sau dobândite de la persoane fizice sau juridice străine, pot naviga sub pavilion în perioada de la lansarea la apă sau de la încheierea actului de dobândire până la eliberarea certificatului de naţionalitate în urma înscrierii lor în evidenţele de înmatriculare, cu permis provizoriu eliberat de căpitănia portului de plecare, în cazul în care nava se află într-un port român, ori de oficiul consular sau de secţia consulară a misiunii diplomatice a Republicii Socialistă România în cazul când locul de plecare a navei este în străinătate.

HG nr.798/17.12.1992 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, prevedea că:
ART. 2
Ministerul Transporturilor are următoarele atribuţii:
a) în domeniul autorităţii de stat:
………………………………………….
4. acordă navelor comerciale dreptul de abordare şi schimbare a pavilionului românesc, în strict consens cu reglementările de forţă juridică superioară de mai sus.
Invocăm şi situaţia aparte şi temporară a HG426/21.06.1991, intrată însă în vigoare cu un an mai târziu la data publicării în M. Of. nr.132 din 16.06.1992 şi numai până la 29.12.1992 când a fost publicată HG 798.
HG 426 cuprindea în art.4 atribuţiile M.T. având înserată şi cea specifică de autoritate unică în transporturile navale:
acordă navelor comerciale dreptul de arborare a pavilionului român, precum şi dreptul de a arbora alt pavilion;
Se observă cu uşurinţă că „dreptul de a arbora alt pavilion” era nul de drept fiindcă contravenea Decretului 443/1972 , act normativ cu forţă juridică superioară unei hotărâri de guvern ale cărei reglementări puteau, deci, produce consecinţe numai în limitele şi în aplicarea unui decret sau lege în materie. Coroborând împrejurările de fapt arătate mai sus, privind implicarea învinuitul Băsescu Traian în structurile de conducere ale firmei mixte Petroklav Inc. Bahamas cu partea norvegiană şi conceperea holdingului Petromin Overseas Inc. Liberia cu cele 15 subsidiare proprietare de unică navă, şi ipotecarea navelor drept garanţie credit extern fără să aibă naţionalitate şi pavilion românesc, cu cele ale conceperii HG 426 privind atribuţiile MT în perioada în care avea şi funcţia de ministru al acestuia se poate concluziona că şi adăugirea dreptului de arborare a unui alt pavilion constituie iniţiativa acestuia pentru reuşita afacerii cu partea norvegiană şi eventual alţi operatori străini din piaţa shipping-ului internaţional.
Iniţiativa a reuşit căpătând forţa unei prevederi HG, în condiţiile în care ceilalţi membrii ai Guvernului au considerat-o firesc de stricta şi înalta specialitate a ministrului transporturilor, neobservând trăsăturile care atrăgeau nulitatea de drept.
Ba chiar „introducerea” adăugirii unui “drept” inexistent şi în actele normative ale altor ţări, dovedeşte acelaşi „modus operandi”. (vezi supra Cap. III pct.a, privind încălcarea HG19/1991- Regulament de regie autonomă la o societate pe acţiuni prin emiterea fără îndrituire ca subsecretar de stat a Ordinului nr. 1349 din 31.01.1991, cu adăugiri nelegale la ordinul ministrului care l-a investit cu constituirea CIS – CNM Petromin SA, într-un singur exemplar, neînregistrat la MT ci doar la societatea comercială pentru asumarea prerogativei nelegale de asociere mixtă externe fără nici un control).
Sensul unidirecţional al tuturor acestor ilegalităţi este în mod vădit asigurarea reuşitei asocierii cu firma Klaveness, în condiţiile convenite cu aceasta şi strict în avantajul partenerului extern.
Urmărirea perseverentă, cu ştiinţă, de către învinuitul Băsescu Traian este atestat prin emiterea consecutivă a celor 3 ordine ale ministrului transporturilor în privinţa regimului dreptului de arborare a pavilionului, cu efectele:
- scoaterii celor 16 nave „transferate” în Liberia, de sub controlul statului român;
- aplicarea ordinelor nelegale de către celelalte structuri din ministerul transporturilor de exercitare a atribuţiilor de autoritate navală (Căpitănie Port Constanţa şi Inspectoratul de Stat al Navigaţiei Civile) prin adăugirea altor încălcări ale normelor legale şi a atribuţiilor de serviciu, cum se va demonstra în continuare ;
- acordarea posibilităţii vinderii discreţionare la nivelul fiecărei societăţi de unică navă şi a holdingului acestora din Liberia a acestor active ale capitalului de stat.
Astfel, „valorificând“ NOTA cu realizarea măsurilor CIS aprobată personal în prealabil, la data de 25.05.1992, ministrul transporturilor, învinuitul Băsescu Traian, a emis, în baza HG426/1991 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Ordinul cu nr.319 cu următorul conţinut:
“ 1. Se acordă dreptul de a arbora pavilionul liberian navelor Cărbuneşti, Comăneşti, Băneasa, Barboşi şi Balota proprietatea Petromin SA Constanţa pe toată durata contractului de Management încheiat cu firma Petroklav din Bahamas.
2. Departamentul Transporturilor Navale, Inspectoratul de Stat al Navigaţiei Civile şi Petromin Sa Constanţa vor duce la îndeplinire prezentul Ordin.” (Ordinul 319/25.05.1992, vol.8, f.110)
Se observă, în primul rând faptul că învinuitul Băsescu Traian a invocat ca temei HG nr.426/1991 art.4 pct.11, deşi această hotărâre de Guvern nu era în vigoare la data de 25.05.1992 fiindcă a fost publicată în Monitorul Oficial nr.132 doar la data de 16.06.1992 (vezi vol.8 f.361).
În al doilea rând, se constată că învinuitul Băsescu Traian, cu ştiinţă, a acordat dreptul de arborare a pavilionului liberian, invocând situaţia acestora comercială şi anume faptul că navele pe perioada arborării pavilionului se află sub contract de management. Or, nici HG nr.426/1991 şi nici de Decretul 443/1972 nu reglementau şi nu puteau să reglementeze dreptul de arborare de către navele româneşti a un pavilionului altui stat.
Actele normative interne reglementau, firesc, doar situaţiile în care autoritatea de stat românească acorda dreptul de arborare a pavilionului românesc, sau de ridicare a acestuia strict în cazurile de: pierdere a naţionalităţii române, dezmembrare, pierderea navei în urma unui naufragiu, incendiu şi eşuare. Nu puteau reglementa nici măcar ca excepţie angajarea navei într-un contract de management, deoarece managementul constituie doar un contract de mandat, fără vreo influenţă asupra regimului naţionalităţii şi pavilionului navei. Rezultă, din cele expuse mai sus, că învinuitul Băsescu Traian a nesocotit cu ştiinţă dispoziţiile legale, cărora trebuia să se conformeze în calitate de ministru al transporturilor, dar pe care le-a încălcat abuziv şi în modalitatea încriminată de art.248 din Codul penal. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât asemenea încălcări ale legislaţiei în vigoare au fost comise de învinuitul Băsescu Traian şi la emiterea următoarelor două ordine de ministru vizând modificări ale regimului pavilionului şi naţionalităţii navelor în cauză .
La data de 10.06.1992 Comitetul director al companiei Petroklav Inc. Bahamas, având în componenţă pe înv. Toanchină Virgil şi reprezentanţii norvegieni, în şedinţa ţinută la Oslo – Norvegia, au stabilit măsurile cu privire la funcţionarea societăţilor ce urmau să se constituie în Liberia şi derularea activităţii de management, prin cele înserate la pct. 3 şi pct. 4 din procesul verbal de şedinţă, după cum urmează:
„ 3. Structura companiei
“Scopul înfiinţării companiei Petroklav Management Inc. este acela de a crea o structură adecvată. Folosirea numelui Petroklav în cazul înfiinţării unei companii mixte se va supune aprobării Klaveness. Un acord separat care să prevadă acest lucru va trebui încheiat între Petromin şi Klaveness”.
4. Contracte de management
Vechile contracte se vor rezilia şi vor trebui semnate unele noi. Nu există schimbări majore în noile contracte. Fiecare din cele 15 companii deţinătoare de unică navă vor încheia contracte de management cu Petromin Overseas. Petromin Overseas va încheia un singur contract de management care să cuprindă cele 15 nave cu Petroklav Management şi Petroklav Management va încheia un contract de management în termeni back to back cu Torvald Klaveness & Co. A/S. Managementul va clarifica clauza 23.1 în legătură cu ceea ce se întâmplă dacă Klaveness va rezilia Contractul de management” (vol.8, f.154)
Ulterior, documentele privind cele arătate mai sus au fost trimise învinuitul Băsescu Traian, Marinescu Călin şi Lupu Marin prin fax, pentru ca aceştia să-şi dea acordul asupra celor discutate, conform Statutului, lucru pe care învinuiţii l-au şi realizat. (vol.8, f.145 şi 152).
În acest context la data de 11.06.1992, înv. Toanchină Virgil a predat documentaţia necesară înfiinţării firmelor din Liberia unui agent de înregistrare firme, liberian, denumit The International Trust Company of Liberia, aflat la Ambasada Republicii Liberia din Washington – DC.
Agentul liberian a înregistrat firmele, persoane juridice cu sediul în Liberia, denumite Petroklav Management Incorporated (PMI); Petromin Overseas Incorporated (POI); „Comăneşti Incorporated”; „Cărbuneşti Incorporated”; „Băneasa Incorporated”; „Barboşi Incorporated”; „Bobâlna Incorporated”, „Borzeşti Incorporated”; „Balota Incorporated”; „Bicaz Incorporated”; „Bârlad Incorporated”; „Baia de Aramă Incorporated”; „Baia de Criş Incorporated”; „Bujoreni Incorporated”; „22 decembrie Incorporated”; „Callatis Incorporated”; „Breaza Incorporated”. În continuare, a nominat primii directori liberieni – cetăţeni liberieni, care au aprobat statutul acestor firme liberiene, după care la aceeaşi dată de 11.06.1992 au demisionat din aceste companii şi au cesionat integral acţiunile directorilor cetăţeni români care au fost numiţi în Board of Directors (BOD) al acestor firme (fiind în acelaşi timp şi funcţionari ai CNM Petromin SA Constanţa), după cum urmează:
- Petroklav Management Inc.: înv. Toanchină Virgil (preşedinte), Romanescu Cristina (secretar), Iosif Luminiţa (trezorier), Bobeş Constantin
- Petromin Overseas Inc.: învinuiţii Lupu Marin (preşedinte), Romanescu Cristina (secretar), Muşat Mariana (trezorier), Bobeş Constantin.
Pentru ilustrarea efectelor acţiunii la purtător menţionăm aici situaţia cetăţeanului norvegian Hans Thomas Holbye, care prezentând o asemenea acţiune la întrunirea din 16.07.1992 s-a autoimpus ca director în componenţa ambelor structuri de conducere rămânând apoi singurul director, neschimbat, în BOD al Petromin Overseas Inc. şi BOD – Petroklav Management Inc.
Acesta, cu acordul băncii creditoare din Norvegia a fost singura persoană împuternicită să opereze conturile ambelor societăţi prin care s-a derulat practic întregul flux financiar al afacerii CNM Petromin – Torvald Klaveness.
La toate celelalte 15 companii de unică navă, arătate mai sus, directorii companiilor au fost aceiaşi cu cei numiţi în Petroklav Management Inc., cu excepţia cetăţeanului norvegian (vezi pv CA, vol.83 f.104 verso şi CIS vol. 11 f.59 verso).
Aceste companii au fost înfiinţate cu acţiuni la purtător, CNM Petromin deţinând integral acţiunile la Petromin Overseas Inc., iar aceasta din urmă având în întregime acţiunile la celelalte companii liberiene, care intrau în componenţa ei (holding).
Astfel, CNM Petromin deţinea 100 de acţiuni la POI, fără valoare (la purtător), şi 100 de acţiuni la PMI, iar POI deţinea câte 100 de acţiuni fără valoare (la purtător) la fiecare dintre cele 15 companii de unică navă. Aceste acţiuni conform comunicării Torvald Klaveness către „cei interesaţi” din data de 4.06.1997, au fost distruse. (vol.66 fil.15-16)
Ulterior, la data de 30.07.1992, s-au modificat contractele de societate pentru toate companiile liberiene (cu excepţia PMI), acţiunile fără valoare, la purtător fiind transformate în acţiuni nominative cu valoare nominală de 10 USD/acţiune. (vezi vol.78)
Pe toată durata existenţei firmelor liberiene până în anul 2000, agentul liberian a rămas agent înregistrat al firmelor din Liberia, prin intermediul căruia trebuia să se deruleze toată corespondenţa acestor companii.
Deci, înfiinţarea companiilor de unică navă s-a realizat în baza Liberian Business Corporation Act, având la bază dreptul american şi englez. Aceasta era o companie comercială cu capital privat, distinctă de acţionari, răspunzătoare pentru propriile debite, şi care să desfăşoare o activitate legală. Faptul că această companie este distinctă de acţionari face posibilă răspunderea limitată a acestora. Compania este singura proprietară a patrimoniului său, acţionarii neavând nici un drept asupra acesteia şi nici acţiunile deţinute nu conferă acest drept. Compania este perpetuă, personalitatea este distinctă, ceea ce înseamnă că existenţa companiei nu depinde de existenţa acţionarilor. Acţionarii se pot schimba – compania continuându-si existenţa până la dizolvare. O astfel de companie poate împrumuta bani şi da garanţii pentru un credit.
Din documente rezultă directorii numiţi de CNM Petromin SA din funcţionarii proprii, la prima întrunire în BOD nu şi-au îndeplinit, cu ştiinţă, obligaţiile prevăzute de statutul companiei, de deschiderea a unui cont bancar al societăţii şi de numire a persoanelor împuternicite să opereze în acesta.
Precizăm că, în conformitate cu prevederile Statutului, Secţiunea 3, art.5 deschiderea de la bun început a contului societăţii era necesară pentru depozitarea în bancă de către trezorierul companiei a titlurilor de valoare şi a altor efecte, precum şi pentru gestionarea ulterioară a fondurilor companiei prin acesta.
Doar unele dintre obligaţiile statutare au fost îndeplinite, cele legate exclusiv de interesul părţii norvegiene în bunul mers al afacerii, respectiv cele privind cumpărarea navelor de la CNM Petromin SA, instituirea de ipoteci pe nave pentru garantarea creditelor, aprobarea contractelor de management şi aprobarea contractului de credit şi ulterior, vânzarea navelor.
Nu au fost însă îndeplinite obligaţiile statutare care vizau direct interesele acţionarului român, CNM Petromin SA, îndeosebi în privinţa rezultatelor financiare ce exprimau an de an înregistrarea şi majorarea continuă a pierderilor, cu declanşarea în caz de bună credinţă a mecanismelor de stopare a acestora.
Conjunctura în care au fost înfiinţate companiile din Liberia (la data de 11.06.1992), a fost una nefavorabilă, întrucât Liberia se afla în plin război civil, iar Ambasada României la Monrovia şi-a încetat activitatea în 1990, din cauza luptelor violente din această ţară care era sub embargo militar, aspect confirmat prin HG nr. 804/1992.
Datorită embargoului, mulţi armatori utilizau registrul de înmatriculări din Insulele Marshall, pentru înregistrarea navelor, registrul aparţinând International Registers Inc. (IRI), astfel se evitau eventualele divergenţe comerciale. De altfel IRI deţinea şi International Trust Co. Liberia care era singurul agent de înmatriculare în Liberia autorizat de guvern şi la care s-a apelat pentru crearea holdingului şi companiilor subsidiare aparţinând CNM Petromin SA la iniţiativa lui Torvald Klaveness. În prezent, International Trust Co. Liberia a fost scos de pe piaţa liberiană fiind înlocuit cu Liberian International Ship & Corporate Registry.
Prin adresa nr.266272/24.08.2001 a Ministerului Finanţelor Publice – Direcţia Generală de Politică şi Legislaţie Fiscală (fil.261 vol.8) se precizează că, între România, Republica Liberia, şi Bahamas nu sunt încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri, sau acorduri privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor.
Lipsa Ambasadei Române în Monrovia a eludat controlul statului prin supralegalizarea documentelor notariale necesare transferului proprietăţii navelor în subsidiare, determinat de faptul că, România nu era semnatară la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5.11.1961, şi nu a fost posibilă aplicarea prevederilor art.22 din Decretul 52/1975 unde se precizează că” personalul român din conducerea societăţii mixte va informa oficiul diplomatic al României din ţara de reşedinţă asupra activităţii şi rezultatelor obţinute de societate, iar oficiile diplomatice vor acorda la rândul lor tot sprijinul necesar în vederea desfăşurării în cele mai bune condiţii, a activităţii societăţii”.
Rezultă, din situaţia prezentată, că societatea mixtă Petroklav Inc. Bahamas a fost „laboratorul” în care au fost concepute crearea structurilor din offshore Liberia şi ingineria comercialo – financiară a funcţionalităţii acestora, avându-i ca participanţi, cu ştiinţă, pe înv. Băsescu Traian, fost ministru al Transporturilor, Toanchină Virgil, pe directorii CNM Petromin SA, înv. Marinescu Călin Dragomir, Lupu Marin cu funcţii şi de preşedinte şi respectiv vicepreşedinte a Consiliului de administraţie CNM Petromin SA din care au mai făcut parte şi înv. Muşat Mariana, Iosif Luminiţa şi Toma Petru, precum şi pe cei din componenţa CIS care a adoptat hotărârea nr.17 din 24.05.1992, înv. Cărbunaru Ion, Ivaşcu Constantin, Bunea Alexandru, Cucu Zoe, Dobre Sergiu, Zamfir Nicolae, Dragan Gheorghe, Sufragiu Mariana şi Pistolea Vasile.
Prin contribuţia acestor învinuiţi partea norvegiană a dobândit, într-o formă mai rafinată, şi la o scară mai mare decât cea din Petroklav Inc. Bahamas, păstrarea veniturilor obţinute din managementul tehnic şi comercial al navelor Petromin, fără nici o investiţie materială în afacere.
Acesta a fost scopul urmărit de partenerii norvegieni, la care au achiesat şi au acţionat cu ştiinţă învinuiţii, care făceau parte din organele de conducere ale societăţilor înregistrate în Liberia şi în organismele de conducere ale CNM Petromin SA.
Motivaţia reală a înfiinţării în Liberia a tuturor societăţilor proprietare de unică navă, a holdingului Petromin Overseas Inc.(POI) şi Petroklav Management Inc. (PMI), este atestată de următoarele împrejurări :
- societatea Petroklav Management Inc. Liberia a fost înregistrată la data de 11.06.1992 ca o societate 100% Petromin (Corporate Register, vol.67), cu acţiuni la purtător care au permis să se manifeste ca o societate mixtă. Prin înregistrarea ca unic acţionar a CNM Petromin SA s-a ascuns neîndeplinirea cerinţei legale prev. în Decretul 52/1975 de obţinere a aprobării guvernului pentru constituirea societăţii mixte externe;
- Torvald Klaveness a reuşit să dobândească controlul total al afacerii prin efectul “back to back” al lanţului contractelor de management arătat mai sus. S-a ajuns ca societatea mixtă Petroklav Management Inc. (PMI) să devină „formal” armator al celor 16 nave, fiindcă managementul era integral cedat la Torvald Klaveness. Conform clauzelor nr.7 şi 14 din acest contract, managerii au obligaţia să stabilească un sistem contabil care să satisfacă cerinţele armatorului şi să evidenţieze toate costurile făcute în virtutea acestui fapt. Toate veniturile colectate de manageri şi orice dobândă aferentă se vor ţine într-un cont bancar separat în favoarea armatorului. Toate cheltuielile făcute de manager în numele armatorului pot fi debitate armatorilor în contul separat al acestuia. Prin aceasta, managerul norvegian a realizat accesul total asupra tuturor veniturilor obţinute din exploatarea comercială a navelor, dirijând utilizarea acestora conform propriilor interese. Practic, pe întreaga perioadă de derulare a acestui contract,activitatea comercială s-a soldat cu pierderi pentru acţionarul român, care au condus în final la neputinţa achitării creditelor, determinând vânzarea (pierderea) pe rând a navelor doar pentru rambursarea împrumuturilor contractate.
- potrivit mesajului telex transmis de Torvald Klaveness la Petromin (fil.405-406 vol.7), firma norvegiană a precizat că Petroklav Inc. Bahamas va constitui baza de pornire a viitoarelor relaţii cu CNM Petromin SA Constanţa, precum şi temeiul pe care s-a construit infrastructura şi logistica viitoarei colaborări din structura Liberia.
- pentru realizarea acestei structuri Petromin, a suportat costul consilierii de către partea norvegiană căreia i-a plătit prin POI şi din creditul obţinut suma de 215.879 USD. Aceasta, fiind o plată nedatorată pentru un serviciu neefectuat în realitate, constituie o parte din prejudiciul total al cauzei înregistrat de CNM Petromin în cauză.
Această din urmă situaţie demonstrează achiesarea cu ştiinţă a învinuiţilor menţionaţi mai sus la orice pretenţie, chiar şi la cele fără temei, a partenerului norvegian în defavoarea şi paguba părţii române, CNM Petromin SA.
c) Încălcări ale dispoziţiilor legale şi ale competenţelor funcţionale, referitoare la constituirea societăţilor comerciale în Liberia
Înregistrarea holdingului Petromin Overseas Inc. Liberia şi a celor 16 societăţi proprietare de unică navă din componenţa acestuia, cât şi a Petroklav Management Inc., cu participare 100% română, impunea îndeplinirea prealabilă a condiţiilor prevăzute de Regulamentul BNR nr. V/3616/2 din 4 mai 1992. Aceste condiţii nu au fost niciodată îndeplinite.
Au fost astfel încălcate prevederile art. 9 lit. a) şi art. 10 ale acestui Regulament “investiţiile de capital în străinătate ale persoanelor juridice şi ale persoanelor fizice române sub formă de investiţie directă sau, sub formă de participaţii la capitalul social al unor firme din străinătate” şi art. 10 „Operaţiunile de transferuri de capital prevăzute la pct.9 sunt supuse autorizării BNR şi se efectuează conform normelor din anexa nr. 2 din prezentul regulament”
De asemenea au fost încălcate şi prevederile din Anexa nr. 2 a aceluiaşi regulament „În cazul persoanelor juridice cu capital integral sau majoritar de stat solicitanţii vor trebui să prezinte pentru autorizarea transferurilor prevăzute la pct. 9 lit.a şi b din regulament avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor”
Aceste nerespectări ale dispoziţiilor legale invocate constituie totodată încălcări cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu aferente funcţiilor de preşedinte şi membrii ai Consiliului de Administraţie, de către înv. Marinescu Călin Dragomir, Lupu Marin, Muşat Mariana, Iosif Luminiţa şi Toma Petru, cât şi de către învinuitul Băsescu Traian şi Toanchină Virgil care prin funcţiile de ministru al MT şi ambii componenţi ai BOD Petroklav Inc. Bahamas, cu intervenţii directe în structurile de conducere a CNM Petromin SA nu au impus îndeplinirea cerinţelor legale, prealabile constituirii în Liberia a societăţilor.
Acţiunile şi inacţiunile învinuiţilor constituie acte de săvârşire a infracţiunii de abuz în serviciu iar ca rezultat material se înscriu în prejudiciul total al CNM Petromin SA, deoarece se află în legătură cauzală cu acesta.
Lipsa cerinţei legale prealabile de prezentare la Banca Naţională şi a avizului Ministerului Economiei şi Finanţelor a fost disimulată prin crearea aparenţei de îndeplinire, – “modus operandi„ folosit cu predilecţie şi uzual de înv. Marinescu Călin Dragomir şi Băsescu Traian aşa cum s-a arătat şi mai sus, cu atragerea în unele situaţii a participării şi a altor învinuiţi.
În acest sens, la data de 11.08.1992, deci ulterior creării companiilor din Liberia, învinuiţii Marinescu Călin şi Bunea Alexandru au solicitat Ministerului Economiei şi Finanţelor să avizeze documentaţia privind cooperarea dintre SC Petromin SA şi firma Torvald Klaveness Group din Oslo având în vedere finanţarea prin creditare a reparării şi retehnologizării unui număr de 15 nave mineraliere de mare capacitate. (vezi vol.8 fil.262-265).
Toate societăţile proprietare de unică navă , holding şi societatea mixtă de management erau deja înregistrate în Liberia încă din data de 11.06.1992, iar contractul de împrumut bancar al POI era deja în derulare din data de 7.08.1992 şi tragerile de sume din acesta erau în curs.
Pentru documentarea solicitării de aviz la adresa din 11.08.1998 a fost ataşată NOTA, nedatată – semnată de înv. Bunea Alexandru ca ministru al transporturilor deşi era nominat cu această funcţie învinuitul Băsescu Traian având însă aplicată ştampila ministrului – întocmită cu reluarea conţinutului Notei de Fundamentare a CNM Petromin SA, de asemenea nedatată şi semnată de înv. Posedaru Romanuel Nicolae în calitate de director general.
Această „documentaţie” a fost fabricată pro cauza de învinuiţii menţionaţi, falsurile fiind evidente prin: nedatare a notelor, neînregistrarea lor ca acte oficiale şi toate celelalte elemente privind aplicarea ştampilei corespunzătoare funcţiei peste semnătura unei persoane neautorizate. Precizăm că Nota de fundamentare a CNM Petromin SA – document anterior înregistrării firmelor la 11.06. 1992 în Liberia, necesar tocmai în vederea constituirii acestora – nu putea fi întocmită şi semnată de înv. Posedaru Romanuel Nicolae fiindcă acesta a fost investit cu funcţia de director CNM Petromin SA cu o lună mai târziu, la data de 13.07.1992. (p.v. CIS, vol.11, f.44). Evident că răspunsul nr. 72988/11.08.1992 din 14.10.1992 al Ministerului Finanţelor – Direcţia Participaţiilor Statului chiar dacă ar fi interpretat ca aviz favorabil în accepţiunea prevederilor Anexei 2 a Regulamentului BNR, nu mai produce nici un efect tocmai datorită tardivităţii arătate şi motivate mai sus. În realitate avizul reflecta doar acordul MF pentru realizarea asocierii externe cu obţinerea de către CNM Petromin SA a ” avantajelor ” menţionate în Notele de fundamentare întocmite în fals fiindcă a fost condiţionat cu luarea şi realizarea în prealabil a măsurilor necesare acoperirii următoarele observaţii şi propuneri:
• oEliminarea neconcordanţei dintre Hotărârea CIS de vânzare a celor 15 nave către 15 companii de unică navă şi precizarea din Nota de fundamentare a M.T. cu privire la rămânerea în proprietatea Petromin a tuturor navelor, fapt pentru care în documentele ce se vor încheia cu partenerul norvegian să se prevadă în mod expres ca cele 15 nave să rămână proprietate integrală Petromin SA.
• oReducerea valorii garanţiei pentru creditul solicitat, procentul de 200% fiind apreciat ca exagerat.
• oNegocierea prevederilor contractuale, care să permită părţii române un control riguros asupra operaţiunilor financiare privind retehnologizarea şi operarea navelor.
Şi prin aceste încălcări ale legii, menţionate în acest subcapitol au fost realizate ca efecte urmărite cu intenţie:
- eliminarea controlului Petromin atât din activitatea de operare cât şi administrare a creditului angajat numai pe contul şi cu garanţiile exclusive ale CNM Petromin SA Constanţa.
- asigurarea întregului control al afacerii de către Torvald Klaveness şi exonerarea sa de orice răspundere materială în cazul neachitării creditului şi falimentului afacerii.
Se constată astfel că Torvald Klaveness a avut tot interesul să promoveze această inovaţie, întrucât aceasta a încasat, neîngrădit şi netulburat, toate onorariile de management, fără a mai putea fi obligat să le împartă cu CNM Petromin SA Constanţa, aşa cum era firesc pentru asocierea în firme mixte.
d) Transferul ilegal al celor 16 nave, ale CNM Petromin, în societăţile de unică navă, constituite în Liberia, cu efectul transmiterii proprietăţii asupra navelor
De la început şi în concretizarea menţiunii generale cu privire la starea flotei şi interesul operatorilor străini în shipping-ul internaţional (vezi, supra Cap.I), precizăm că cele 16 nave maritime mineralier de mare tonaj, angajate în relaţia cu parteneri norvegieni erau dintre cele mai bune tehnic şi funcţional, apte de operare în piaţa navlului de minereu şi alte mărfuri vrac similare.
Nu pot fi primite în speţă apărările generale ale învinuitul Băsescu Traian, Bunea Alexandru şi Marinescu Călin Dragomir constând în reluarea afirmaţiilor gen stare tehnică dezastruoasă, nefuncţională a flotei maritime cu trimitere la conţinutul Raportului Dăscălescu, din perioada imediat anterioară evenimentelor din decembrie 1989 (vezi Raport f.18-38, vol.147).
Din examinarea acestui Raport se constată că se referă în cea mai mare parte la navele maritime petrolier (care nu interesează cauza), iar cu privire la navele mineralier releva doar necesitatea unor mici reparaţii constând în înlocuirea unor piese de schimb cu valoare de înlocuire specificată în valută USD, modică, încât modernizarea întregului segmentul al flotei româneşti compus din acest tip specializat de navă necesita suma de 1.415.280 USD ceea ce nu reprezenta un efort financiar semnificativ.
Concret în privinţa grupului celor 16 nave mineralier ce formează obiectul cauzei, doar 5 dintre acestea vizau piese de schimb „import vest” în valoare totală de 299.300USD: Balota – 50.000USD, Băceşti – 39.000USD, Băneasa – 64.000 USD, Bobâlna -74.900 USD şi Bujoreni -71.500 USD.
Această stare tehnică reală nu justifica în nici un mod creditul extern de 45. mil. USD, angajat pentru reparare şi retehnologizare.
Nemotivată rămâne, astfel şi apărarea legată de necesitatea creditului, în sensul că numai prin constituirea în Liberia cu cele 16 nave a tot atâtea societăţi proprietare de unică navă, se putea realiza cerinţa impusă de banca externă creditoare de constituire a garanţiilor reale prin ipotecare.
Sigur că interesul partenerilor norvegieni – specialişti recunoscuţi pe plan internaţionali ca operatori în navlul pe segmentul de piaţă transporturi maritime şi mărfuri vrac – era deosebit faţă de starea şi calitatea reală a navelor mineralier româneşti. Interesul lor a sporit substanţial şi datorită experienţei din perioada august 1991 – iulie 1992 în care au efectuat managementul în asocierea Petroklav Inc. Bahamas soldat cu venituri substanţiale pentru ei şi o pagubă de 1.158.101 USD pentru „asociatul” lor, CNM Petromin SA Constanţa (vezi supra, Cap. B )
Derularea operaţiunilor din România pentru constituirea societăţilor de unică navă din Liberia a demarat cu adoptarea de către CIS – CNM Petromin SA a Hotărârii nr.17 din data de 24.05.1992 – în împrejurările precizate pe larg mai sus (supra, pct. a) . Prin această hotărâre se stabilea că, în navele Comăneşti, Cărbuneşti, Barboşi, Băneasa şi Balota, să arboreze pavilion liberian în vederea ipotecării acestora pentru garantarea unui împrumut de 45. mil. USD. CNM Petromin SA a emis în acest sens o Notă – nedatată dar semnată de director, înv. Lupu Marin, purtând viza de propunere pentru a se aproba semnată de secretarul de stat înv. Marinescu Calin Dragomir – prin care se solicita conform hotărârii CIS, “ca navele Comăneşti, Cărbuneşti, Barboşi, Băneasa şi Balota să poarte pavilion Liberia pe perioada cât se află sub contractul de management” (f.141, vol.8).
O altă Notă – nedatată, fără vreun antet sau precizarea funcţiei şi numelui care a semnat-o indescifrabil, purtând însă viza “rog aprobaţi” şi semnătura secretarului de stat înv. Marinescu Călin Dragomir – conţine menţiunea expresă a numărului de 6 nave şi „ trecerea sub pavilion Liberian a navelor Comăneşti, Cărbuneşti , Băneasa , Barboşi, Bobîlna şi Borzeşti” .(f.142,vol.8)
La data de 20.07.1992 ministrul transporturilor învinuitul Băsescu Traian a emis Ordinul nr. 418 cu următorul conţinut:
“1. Se aprobă dreptul de a arbora pavilion liberian navelor Comăneşti, Cărbuneşti , Băneasa , Barboşi, Bobîlna şi Borzeşti , proprietatea Petromin SA Constanţa pe perioada necesară rambursării creditului acordat SC Petromin SA de către banca KRISTIANIA KREDIT STRASSE.
2. Departamentul Transporturi navale, Compania de Navigaţie Maritimă Petromin SA Constanţa şi Inspectoratul de Stat al Navigaţiei Civile, vor aduce la îndeplinire prezentul ordin.” (f.140,vol.8).
Din cele arătate şi examinarea prevederilor Decretului 443/1972 privind navigaţia civilă se constată că:
- Ordinul 418 din data de 20.07.1992 al ministrului transporturilor, a fost emis de învinuitul Băsescu Traian cu încălcarea prevederilor Decretului nr.443/1972 fiindcă acest act normativ nu reglementează şi nici nu ar fi putut reglementa regimul juridic al arborării pavilionului din alte state, în speţă Liberia, precum nici posibilitatea arborării de către o navă românească a dublului pavilion. Nici posibilitatea eventualei suspendări dreptului de arborare a pavilionului român pe o perioadă limitată de timp („pe perioada necesară rambursării creditului”) nu este nici în prezent prevăzută de vreo reglementare legală. Doar mult mai târziu (OG nr. 42/1997) pentru o singură situaţie cea de închiriere a navei unei persoane fizice sau juridice străine şi numai la cererea armatorului;
- Ordinul 418 al ministrului transporturilor, emis de învinuitul Băsescu Traian viza pentru ipotecare cu rol de garanţie reală a 6 nave, depăşeşte limitele Hotărârii nr. 17 a CIS – CNM Petromin SA, cu o navă mineralier de mare tonaj Borzeşti în valoare de 10.070.000 USD (vezi expertiză f.64, vol. 153);
- Ordinul 418 al ministrului transporturilor, emis de învinuitul Băsescu Traian a fost emis pe baza notei care nu provine de la armatorul navelor CNM Petromin SA , notă fără indicii de identificare a emitentului , dar vizată de secretarul de stat pentru transporturi navale înv. Marinescu Călin Dragomir;
Este evident că, încălcarea cu ştiinţă a atribuţiilor conferite exercitării funcţiilor de ministrul transporturilor şi respectiv, secretar de stat, şef al Departamentului Transporturilor Navale, de către învinuitul Băsescu Traian şi Marinescu Călin Dragomir, cu consecinţele afectării unui bun în valoare de 10.070.000 USD cu obligaţii reale asupra căruia nu aveau drept de dispoziţie în lipsa expresă a proprietarului armator CNM Petromin SA cât şi de implicita tulburare a activităţii acestei societăţi comerciale pe acţiuni constituie acte de săvârşire a infracţiunii de abuz în serviciu înglobate în caracterul continuat al acesteia. Invinuitul Băsescu Traian, mergând pe aceeaşi linie, a încălcării cu ştiinţă a atribuţiunilor de serviciu, în condiţiile în care cunoştea reglementările în domeniul transporturilor navale, atât interne cât şi internaţionale, a emis la data de 11.08.1992 a Ordinul nr. 457 în calitate de ministru al Transporturilor. (vezi vol 8, fil.143 ). Prin acest ordin, a acordat dreptul de arborare a pavilionului românesc navelor Cărbuneşti, Bobâlna, Borzeşti, Balota, Bicaz, Bârlad, Callatis, Breaza, Baia de Aramă, Baia de Criş, Bujoreni şi 22 Decembrie, care erau atunci proprietatea companiilor subsidiare liberiene ale Petromin Overseas Inc., cu sediul în Monrovia, Liberia. Navele Cărbuneşti, Bobâlna şi Borzeşti arborau pavilion Liberia, aflându-se deci în situaţia dublului pavilion interzisă şi de reglementările internaţionale (vezi supra pct.b). Acest ordin a fost dispoziţia expresă prin care s-a permis transferarea acestor nave din proprietatea CNM Petromin SA în proprietatea companiilor liberiene, scopul emiterii fiind acela ca navele respective să constituie o garanţie suplimentară la creditul în valoare de 45 mil. USD, ce urma să fie luat de la Christiania Bank, Oslo – Norvegia.
Pe de altă parte, se observă că acest ordin a fost emis şi pentru a duce la îndeplinire decizia luată de CIS Petromin (decizia nr.17 din 10.08.1992), în care se prevedea ca cele 9 nave, menţionate mai sus să constituie garanţii corporale colaterale pentru rambursarea creditului acordat, despre care vom face vorbire după prezentarea operaţiunilor de transfer a navelor. Prin acest ordin învinuitul Băsescu Traian a încălcat în mod flagrant Decretul nr.443/1972 art.24 şi 25, care reglementau la acea dată regulile după care navele române ce pierdeau pavilionul românesc sau aveau dreptul să arboreze acest pavilion. În acest sens, art.24 prevedea: „naţionalitatea română a navelor se pierde prin transmiterea proprietăţii acestora unor persoane fizice ori juridice străine”, iar art.25 prevedea: „ navele care au naţionalitatea română arborează pavilionul român, ele nu pot naviga şi sub pavilionul altui stat”. (vezi vol.184 fil.246-273).
Din examinarea acestor dispoziţii legale, rezultă în mod evident, că învinuitul Băsescu Traian şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu, dispunând ca nave care se aflau în proprietatea unor persoane juridice străine, în speţă liberiene, să aibă dreptul să arboreze pavilion român deşi textele legale invocate mai sus nu permiteau sub nici o formă acest lucru; de altfel, nu era posibil nici potrivit HG nr.426/1992, care nu reglementa o astfel de situaţie.
Singura explicaţie, care ar putea fi găsită, în această situaţie care de altfel nu acoperă în nici un mod încălcarea flagrantă a normelor legale în materie, este „spiritul de anticipaţie” a învinuitul Băsescu Traian, care ar fi putu să prevadă că acest lucru a devenit posibil abia în anul 1997, odată cu adoptarea OG 42/1997, care a reglementat o astfel de situaţie (art.26), în ipoteza în care un navlositor român închiria o navă aflată în proprietatea unei persoane juridice sau fizice străine.
Deci se observă că în nici un caz, chiar şi într-o asemenea situaţie dreptul de arbora alt pavilion decât cel român, se acorda potrivit actului normativ menţionat mai sus, în situaţia contractelor de bare-boat şi nu atunci când navele puteau constitui garanţii pentru creditele luate de armatori (ipoteza din speţă pe care a avut-o în vedere învinuitul Băsescu Traian – vezi vol.184 fil.279-296). Examinând comparativ conţinutul celor două odine, emise de învinuitul Băsescu Traian, respectiv 418 şi 457, observăm că navelor Cărbuneşti, Bobâlna şi Borzeşti le-a fost acordat dreptul de a arbora atât pavilionul român cât şi pavilionul liberian, situaţie în care se încalcă în mod flagrant prevederile legislaţiei române cât şi reglementările maritime internaţionale (vezi Convenţia asupra mării libere, Geneva 1958, publicată în M. Of. nr.25/14.10.1961 art.4, 5 şi 6 – vezi vol.161 fil.177-181).
De asemenea, învinuitul Băsescu Traian nu s-a preocupat nici de respectarea Regulamentului de aplicare a Decretului 443/1972 atunci când a emis Ordinul 457, în sensul un asemenea ordin putea fi emis numai la cererea armatorului, în speţă CNM Petromin SA, cerere care nu a fost formulată la data de 11.08.1992. Ulterior, s-a formulat o cerere, la data de 8.10.1992, care a fost înaintată de către CNM Petromin SA Inspectoratului Navigaţiei Civile Constanţa, prin care se solicita însă a se aproba schimbarea armatorului navelor din CNM Petromin SA în companiile liberiene care aparţineau holding-ului POI, invocându-se de altfel ca temei ordinul 457/1992 (vezi vol.8 fil.143). La emiterea celor două ordine, învinuitul Băsescu Traian, în calitate de ministru al Transporturilor, a „făcut abstracţie” pur şi simplu că anterior emiterii lor mai dispusese emiterea unui ordin cu nr.319 la data de 25.05.1992, prin care navelor Cărbuneşti, Comăneşti, Băneasa, Barboşi şi Balota le acorda dreptul de arbora pavilion liberian (pe care de altfel l-am prezentat mai sus), situaţie pe care, în mod legal, ar fi trebuie s-o reglementeze prin anularea ordinului anterior. Pe linia încălcărilor flagrante ale dispoziţiile legale în materie, acest lucru evident, nu s-a realizat.
În perioada de timp dintre emiterea ordinului nr.418 şi cel cu nr.457, în luna iulie 1992, învinuiţii:
- Lupu Marin, având funcţia director CNM Petromin, a semnat Bill of Sale pentru navele: „Balota” (vezi vol.39 fil.224), „Cărbuneşti” (vezi vol.17 fil.48), „Bobâlna” (vezi vol.20 fil.91), „Bârlad” (vezi vol.48 fil.386), „Bicaz” (vezi vol.45 fil.100) „Bujoreni” (vezi vol.36 fil.269) „Borzeşti” (vezi vol.33 fil.57) „Breaza” (vezi vol.59 fil.309) „Baia de Criş” (vezi vol.56 fil.127) „Callatis” (vezi vol.52 fil.133) „Baia de Aramă” (vezi vol.30 fil.181), toate datate în iulie 1992, fără a fi precizată ziua tranzacţiei;
- Caraiani Andrei având funcţia de director general la CNM Petromin SA a semnat Bill of Sale pentru nava: „22 Decembrie” datată septembrie 1993, fără a fi menţionată ziua tranzacţiei. (vezi vol.19 fil.59-60).
Astfel, prin încălcarea cu ştiinţă a atribuţiunilor de serviciu, învinuiţi au semnat mai multe documente de vânzare, intitulate „Bill of Sale”, prin care navele arătate mai sus, au fost vândute cu preţul de un dolar SUA, de la CNM Petromin SA Constanţa la companiile de unică navă din Liberia, care au devenit astfel companii proprietare de unică navă. Se constată că învinuiţii, cu ştiinţă, au dispus în mod nelegal vânzarea acestor nave de la compania română Petromin SA Constanţa la companiile din Liberia. Acest lucru rezultă din faptul că, pe de-o parte, învinuiţii cunoşteau în funcţiile pe care le aveau, cum se efectuează în mod legal o asemenea vânzare, iar pe de altă parte aveau cunoştinţe aprofundate despre practica maritimă internaţională privind vânzarea navelor. În acest sens, vânzarea unei nave se face pe baza unui contract de vânzare-cumpărare numit Memorandum of Agreement (MOA) formă standard, întocmit de Norvegian Shipbrokers’ Association şi aprobat de The Baltic and International Maritime Council (BIMCO) nume de cod SALEFORM 1987 şi ulterior SALEFORM 1993 unde la punctul 8 numit documente este menţionat şi Bill of Sale. Deci acest document este inclus în contractul de vânzare cumpărare (Memorandum of Agreement), astfel că singular nu-şi produce efectele. Clauza 8 din contractul respectiv intitulată documente prevede pentru vânzarea unei nave următoarele înscrisuri conform dreptului englez:
• Bill of Sale autentificat la notariat, iar pentru statele care nu au aderat la Convenţia de la Haga 1961, cum era România, trebuiau supralegalizate.
• Protocolul de livrare
• Certificatul de sarcini
• Radierea navei
• Alte documente suplimentare ca: Rezoluţia directorilor şi acţionarilor cu privire la acceptul vânzării navei în schimbul preţului convenit prin contract., numirea ofiţerului sau împuternicitului legal al vânzătorului care este însărcinat de vânzător în legătură cu contractul.
• Invoice – factură comercială în original
• Certificat original emis de societăţile de clasificare care să ateste că nava în timpul livrării are clasă.
• Consimţământul original, licenţele sau aprobările autorităţilor guvernamentale şi agenţiilor necesare de a da drept vânzătorului în mod legal, în executarea obligaţiilor prevăzute în contractul de vânzare.
Revenind la legislaţia română, la vânzarea navelor se cerea Declaraţia Vamală şi Declaraţia de încasare valutară. În acest context, CNM Petromin SA a solicitat Căpităniei Portului Constanţa, iar această instituţie la rândul său Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile Constanţa, să aprobe transferul de proprietate, prin radierea navelor arătate mai sus din registrul matricol al Căpităniei, din partida armatorului român, şi în acelaşi timp să se permită înscrierea acestora în registrul matricol liberian în partida companiei Petromin Overseas Inc. Liberia, care devenea astfel armator. În acest sens, CNM Petromin SA a înaintat Căpităniei Portului Constanţa mai multe documente în susţinerea cererii sale după cum urmează:
- ordinele ministrului Transporturilor nr.148 şi 457;
- copia actului de vânzare (Bill of Sale) a navelor către companiile liberiene;
- contracte de management pentru navele „Barboşi”, „Băneasa” şi „Comăneşti”.
Preluând documentele Căpitănia Portului Constanţa le-a analizat, după care a solicitat INC să aprobe cererile CNM Petromin pentru fiecare navă în parte. În acest sens, s-a procedat la aprobarea transferului şi radierii fiecărei nave din registrul matricol concomitent cu permisiunea de înscriere a lor în registrul matricol liberian, invocându-se uneori documente nereale sau alteori nefiind ataşate documentele justificative pentru transferul de proprietate şi radierea navelor. În acest sens vom prezenta detaliat situaţia fiecărei nave după cum urmează:
1. Transferul navei Cărbuneşti în Cărbuneşti Inc. (vol.17)
La data de 21.07.1992, învinuitul Lupu Marin îndeplinea funcţia de director exploatare nave al CNM Petromin SA, având ca atribuţii de serviciu, printre altele şi aceea de a se preocupa de exploatarea tehnică a navelor CNM Petromin SA în beneficiul acestei companii cu respectarea prevederilor legale în materie (vezi vol.17 fil.53). Încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, învinuitul a semnat cererea, fără număr, în locul directorului general al CNM Petromin SA Constanţa (la data arătată mai sus funcţia de director general era îndeplinită de înv. Posedaru Romanuel), care a fost înregistrată la Căpitănia Port Constanţa sub nr.M/11859/21.07.1992, adresată Inspectoratului de Stat Navigaţiei Civile (ISNC) privind eliberarea unui certificat de radiere a navei „Cărbuneşti” şi radierea navei din registrul matricol. Pentru radierea, navei în solicitare s-a menţionat, în mod nejustificat şi ilegal, contractul de management încheiat între Cărbuneşti Inc. şi POI, deşi potrivit Decretului 443/1972 radierea navei se putea face doar în temeiul unui contract de vânzare-cumpărare sau în alte situaţii, în care nu se regăseşte contractul de management, cu aprobarea prealabilă a Guvernului României. Fără a verifica documentaţie primită, justificarea şi realitatea acesteia, prin încălcarea atribuţiunilor de serviciu, cu ştiinţă, înv. Taus Ioan, în calitate de şef Serviciu siguranţa navigaţiei în cadrul Căpităniei Portului Constanţa, împreună cu înv. Mitu Constantin, în calitate de şef serviciu înmatriculări nave, la aceeaşi autoritate, au întocmit raportul cu nr. M/11877, la data de 21.07.1992, solicitând apoi ISNC Constanţa, prin acest raport, să procedeze la retragerea dreptului de arborare a pavilionului român, pentru nava Cărbuneşti în conformitate cu art.19 din Decretul 442/1972. Ca documente justificative, învinuiţii au anexat Ordinul ministrului Transporturilor nr.418 din 20.07.1992, emis în temeiul HG 426/1991, prin care a fost aprobat dreptul de arborare a pavilionului liberian navei Cărbuneşti, pe perioada rambursării creditului de la Christiania Bank – Oslo, precum şi un presupus contract de bare-boat, contract care nu a existat la dosarul cazier al navei, aşa cum rezultă din adresa nr.7850/2001 a Căpităniei Zonală Constanţa. (vezi vol.17 fil.51)
Decretul nr.443/1972, invocat de Căpitănia Port Constanţa, nu conţinea prevederi referitoare la posibilitatea suspendării pavilionului român, sau navigarea sub pavilion dublu, motiv pentru care Căpitănia Port Constanţa a făcut înregistrări în registrul matricol al navei în baza ordinul ministrului transporturilor 418/1992.
La data de 02.11.1992, INC a aprobat retroactiv, radierea navei Cărbuneşti, începând cu data de 12.10.1992.
De asemenea, învinuiţii Teodorescu Constantin şi Mitu Constantin, în calitate de căpitan şef al Căpităniei Port Constanţa şi şef serviciu înmatriculări, la aceiaşi unitate, au solicitat, prin încălcarea atribuţiunilor de serviciu, nerespectând Decretul 443/1972, INC, prin adresa nr. 13391/14.08.1992, să avizeze documentele transmise pentru transferul proprietăţii navei Cărbuneşti de la Petromin SA către Petromin Overseas Inc. Liberia, subunitatea Cărbuneşti Inc.
Învinuitul Cucu Şerban, în calitate de inspector şef, al Inspectoratului de Stat pentru Navigaţie Civilă (ISNC) îndeplinindu-şi în mod defectuos sarcinile de serviciu, fără a dispune efectuarea verificărilor necesare, a aprobat radierea navei, la data de 02.11.1992, prin adresa cu nr.68.0/3896, invocând art.19 din Decretul nr.443/1972; efectele acestei adrese s-au produs începând cu data de 12.10.1992.
De asemenea, înv. Cucu Şerban, a aprobat transferul de proprietate a navei, retroactiv, la data de 02.11.1992, prin adresa cu nr.68.0/3895, adresă care şi-a produs efectele începând cu data de 12.08.1992. Transferul de proprietate a fost aprobat în baza Raportului înaintat de Căpitănia Portului Constanţa nr. M/13391 din 14.08.1992, semnat de înv. Mitu Constantin şi Teodorescu Constantin.
Prin activităţile ilegale desfăşurate cu încălcarea flagrantă a atribuţiunilor de serviciu, cei trei învinuiţi, au permis în mod ilegal transferul proprietăţii acestei nave, de la CNM Petromin SA la societatea liberiană de unică navă, în patrimoniul căreia va intra definitiv, de unde va fi vândută ulterior, moment în care se va pierde atât activul cât şi sumele de bani reprezentând valoarea lui şi se va produce astfel prejudiciul la CNM Petromin SA, aspecte care vor fi înfăţişate într-un alt capitol.
La data de 12.10.1992 nava Cărbuneşti a fost înregistrată în Liberia pentru armatorul Cărbuneşti Inc.
În registrul matricol al navei Cărbuneşti apar menţiuni privind „transferul de proprietate” de la Petromin SA către Cărbuneşti Inc. Liberia şi pierderea naţionalităţii române .
La data de 12.10.1992, înv. Posedaru Romanuel a încheiat împreună cu înv. Lupu Marin primul reprezentând CNM Petromin SA, iar al doilea POI Liberia, protocolul de predare-primire, şi actul de vânzare Bill of Sale, în valoare de 1 USD, al navei Cărbuneşti, din acest moment nava ieşind din proprietatea CNM Petromin SA şi intrând în patrimoniul societăţii liberiene Cărbuneşti Inc. se observă astfel, că cei doi învinuiţi, şi-au încălcat atribuţiunile de serviciu, concurând la pierderea proprietăţii de către CNM Petromin asupra navei, aspect aflat în legătură de cauzalitate directă cu pierderea navei prin vânzarea ei ilegală din Liberia (aspect care va fi expus ulterior).
2. Transferul navei Barboşi în Barboşi Inc. (vol.42)
La data de 21.07.1992, învinuitul Lupu Marin în calitate de director general al CNM Petromin, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, a semnat cererea fără număr, înregistrată la Căpitănia Port Constanţa sub nr.M/11860/21.07.1992, adresată Inspectoratului de Stat Navigaţiei Civile (ISNC) privind eliberarea unui certificat de radiere a navei „Barboşi” şi radierea navei din registrul matricol. Pentru radierea, navei în solicitare s-a menţionat ca document justificativ ataşat, contractul de management încheiat între Barboşi Inc. şi POI.
Procedând în acelaşi mod, şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, învinuiţii Taus Ioan, şef serviciu siguranţa navigaţiei din cadrul Căpităniei Portului Constanţa şi înv. Mitu Constantin, acţionând în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, cu ştiinţă, au întocmit Raportul nr.M/11875 din data 21.07.1992, prin care au solicitat ISNC, retragerea dreptului de arborare a pavilionului român pentru nava Barboşi, în conformitate cu art.19 din Decretul nr.443/1972. Ca documente justificative învinuiţii au anexat ordinul ministrului transporturilor nr.418 din 20.07.1992, emis în temeiul HG 426/1991, prin care a fost aprobat dreptul de arborare a pavilionului liberian navei Barboşi, pe perioada rambursării creditului de la Christiania Bank – Oslo, precum şi un presupus contract de bare-boat, contract care nu a existat la dosarul cazier al navei, aşa cum rezultă din adresa nr.7850/2001 a Căpităniei Zonală Constanţa.
Decretul nr.443/1972, invocat de Căpitănia Port Constanţa, nu conţinea prevederi referitoare la posibilitatea suspendării pavilionului român, sau navigarea sub pavilion dublu, motiv pentru care Căpitănia Port Constanţa a făcut înregistrări în registrul matricol al navei în baza ordinul ministrului transporturilor 418/1992.
Astfel, învinuitul Nistor Ion şi numitul Oprea Florin în calitate şef serviciu şi inspector şef adjunct ai ISNC, prin încălcarea atribuţiunilor de serviciu, cu ştiinţă, nu au efectuat verificările necesare asupra documentaţiei prezentate, atât în ceea ce priveşte realitatea, cât şi justificarea ei, precum şi a condiţiilor ce trebuiau îndeplinite, în raport de cerinţele legale, şi la data de 23.07.1992, au aprobat radierea navei Barboşi prin adresa nr.68.0/2639. această adresă şi-a produs efectele începând cu data de 23.07.1992, când nava a fost radiată efectiv din Registrul matricol român.
Predarea navei s-a făcut la data de 23.07.1992, pe baza Protocolului de predare-primire, semnat în numele CNM Petromin de înv. Posedaru Romanuel iar pentru POI, de către înv. Lupu Marin, care la rândul lor au acţionat cu ştiinţă, în mod defectuos în realizarea sarcinilor de serviciu şi prin activitatea lor au permis transferul definitiv al navei la companiei liberiană Barboşi Inc., de unde nava va fi apoi vândută ilegal.
3. Transferul navei Bobîlna în Bobîlna Inc. (vol.20)
La data de 21.07.1992, învinuitul Lupu Marin în calitate de director general al CNM Petromin, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, a semnat cererea fără număr, înregistrată la Căpitănia Port Constanţa sub nr.M/11861/21.07.1992, adresată Inspectoratului de Stat Navigaţiei Civile (ISNC) privind eliberarea unui certificat de radiere a navei „Bobîlna” şi radierea navei din registrul matricol. Pentru radierea, navei în solicitare s-a menţionat ca document justificativ ataşat, contractul de management încheiat între Bobîlna Inc. şi POI, document care în nici un caz, în conformitate cu Decretul 443/1972, nu putea să justifice radierea navei din registrul matricol.
Căpitănia Portului Constanţa întocmeşte Raportul nr.M/11869 din data 21.07.1992, prin care înv. Taus Ioan, şef serviciu siguranţa navigaţiei la Căpitănia Portului Constanţa, precum şi înv. Mitu Constantin înaintează ISNC, documentele privind retragerea dreptului de arborare a pavilionului român pentru nava Bobîlna, în conformitate cu art.19 din Decretul nr.443/1972. Ca documente justificative anexează ordinul ministrului Transporturilor nr.418 din 20.07.1992, emis în temeiul HG 426/1991, prin care a fost aprobat dreptul de arborare a pavilionului liberian navei Bobîlna, pe perioada rambursării creditului de la Christiania Bank – Oslo, precum şi un presupus contract de bare-boat, contract care nu a existat la dosarul cazier al navei, aşa cum rezultă din adresa nr.7850/2001 a Căpităniei Zonală Constanţa. (vezi vol.17 fil.51) Decretul nr.443/1972, invocat de Căpitănia Port Constanţa, nu conţinea prevederi referitoare la posibilitatea suspendării pavilionului român, sau navigarea sub pavilion dublu, motiv pentru care Căpitănia Port Constanţa a făcut înregistrări în registrul matricol al navei în baza ordinul ministrului transporturilor 418/1992. La data de 02.11.1992, INC a aprobat retroactiv, radierea navei Bobîlna, începând cu data de 12.10.1992. De asemenea, Căpitănia Port Constanţa a solicitat INC prin adresa nr. 13390/14.08.1992, semnată de înv. Mitu Constantin şi Teodorescu Constantin să avizeze documentele transmise pentru transferul proprietăţii navei Bobîlna de la Petromin SA către Petromin Overseas Inc. Liberia, subunitatea Bobîlna Inc.
ISNC a aprobat radierea navei la data de 02.11.1992, prin adresa nr.68.0/3894 semnată de inspectorul de stat şef, înv. Cucu Şerban, care a invocat pentru aprobarea radierii art.19 din Decretul nr.443/1972, radierea navei începând cu data de 12.10.1992.
ISNC a aprobat transferul de proprietate a navei, retroactiv, la data de 02.11.1992, prin adresa nr.68.0/3893 semnată de inspectorul de stat şef, înv. Cucu Şerban, începând cu data de 12.08.1992. Transferul de proprietate a fost aprobat în baza Raportului înaintat de Căpitănia Portului Constanţa nr. M/13390 din 14.08.1992, semnat de înv. Mitu Constantin şi Teodorescu Constantin.
În registrul matricol al navei Bobîlna apar menţiuni privind „transferul de proprietate” de la Petromin SA către Bobîlna Inc. Liberia şi pierderea naţionalităţii române . Astfel, învinuiţii Teodorescu Constantin, Mitu Constantin şi Cucu Şerban, în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, cu ştiinţă, au acţionat în mod defectuos aprobând radierea acestei nave din Registrul matricol, în baza unui document inexistent, în speţă contractul de bare-boat, precum şi a unui temei care nu se încadra în prevederile art.443/1972, respectiv contractul de management în care se afla nava. Dacă ar fi acţionat în mod legal, şi cu respectarea atribuţiunilor de serviciu, învinuiţii nu ar fi aprobat această operaţiune, care se înscrie în lanţul cauzal de pierdere a navei prin vânzare ilegală.
Predarea navei s-a făcut la data de 12.10.1992, pe baza Protocolului de predare-primire, semnat în numele CNM Petromin de înv. Posedaru Romanuel, iar pentru POI, de către înv. Lupu Marin şi a Actului de vânzare Bill of Sale, în valoare de 1 USD, care prin încălcarea atribuţiunilor de serviciu cu ştiinţă, au contribuit la transferul navei în Liberia. La data de 12.10.1992 nava Bobîlna a fost înregistrată în Liberia pentru armatorul Bobîlna Inc conform certificatului nr.375-92.
4. Transferul navei Bujoreni în Bujoreni Inc. (vol.36)
La data de 14.07.1992, învinuiţii Teodorescu Constantin şi Mitu Constantin, încălcându-şi în mod flagrant, cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, fără a avea cererea armatorului de radiere a navei din registrul matricol, au întocmit Raportul nr.M/13394, prin care au solicitat ISNC, transferul de proprietate al navei Bujoreni de la CNM Petromin SA, în patrimoniul Bujoreni Inc. Liberia, în conformitate cu Ordinul ministrului Transporturilor nr.457 din 11.08.1992, emis în temeiul HG 426/1991, prin care a fost aprobat dreptul de arborare a pavilionului român navei Bujoreni, proprietate companiei Bujoreni Inc. Liberia şi Bill of Sale din iulie 1992. În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, înv. Cucu Şerban, acţionând defectuos, cu ştiinţă, în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, ca inspector şef, a aprobat transferul de proprietate a navei, retroactiv, la data de 02.11.1992, prin adresa nr.68.0/3886; această adresă şi-a produs efectele, începând cu data de 12.08.1992. Predarea navei s-a făcut la data de 12.08.1992, pe baza Protocolului de predare-primire, semnat în numele CNM Petromin de înv. Posedaru Romanuel, iar pentru POI, de către înv. Lupu Marin şi a Actului de vânzare Bill of Sale, în valoare de 1 USD, prin activitatea defectuoasă, cu ştiinţă în exercitarea atribuţiunilor de serviciu a celor doi învinuiţi.
Se observă, că prin acţiunile şi inacţiunile lor, învinuiţii arătaţi mai sus, acţionând defectuos, cu ştiinţă în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, au determinat transferul navei la societatea liberiană, de unde se va pierde apoi nava prin vânzarea ei ilegală.
5. Transferul navei Comăneşti în Comăneşti Inc. (vol.18)
La data de 21.07.1992, învinuitul Lupu Marin în calitate de director general al CNM Petromin, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, a semnat cererea fără număr, înregistrată la Căpitănia Port Constanţa sub nr.M/11862/21.07.1992, adresată Inspectoratului de Stat Navigaţiei Civile (ISNC) privind eliberarea unui certificat de radiere a navei „Comăneşti” şi radierea navei din registrul matricol. Pentru radierea, navei în solicitare s-a menţionat ca document justificativ ataşat, contractul de management încheiat între Comăneşti Inc. şi POI, care nu putea să constituie temei legal pentru radierea navei.
Procedând de acum în maniera infracţională cunoscută, înv. Taus Ioan, în calitate şef serviciu siguranţa navigaţiei, precum şi înv. Mitu Constantin, au întocmit Raportul nr.M/11873 din data 21.07.1992, prin care, au solicitat ISNC retragerea dreptului de arborare a pavilionului român pentru nava Comăneşti, în conformitate cu art.19 din Decretul nr.443/1972. Ca documente justificative au anexat ordinul ministrului Transporturilor nr.418 din 20.07.1992, emis în temeiul HG 426/1991, prin care a fost aprobat dreptul de arborare a pavilionului liberian navei Comăneşti, pe perioada rambursării creditului de la Christiania Bank – Oslo, precum şi un presupus contract de bare-boat, contract care nu a existat la dosarul cazier al navei, aşa cum rezultă din adresa nr.7850/2001 a Căpităniei Zonală Constanţa.
Decretul nr.443/1972, invocat de Căpitănia Port Constanţa, nu conţinea prevederi referitoare la posibilitatea suspendării pavilionului român, sau navigarea sub pavilion dublu, motiv pentru care Căpitănia Port Constanţa a făcut înregistrări în registrul matricol al navei în baza ordinul ministrului Transporturilor 418/1992. În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin încălcarea cu ştiinţă a atribuţiunilor de serviciu numitul Oprea Florin şi învinuitul Nistor Ion, prin adresa nr.68.0/2640, au aprobat radierea navei, la data de 23.07.1992, invocând în mod nelegal şi nejustificat art.19 din Decretul nr.443/1972, deoarece aşa cum s-a mai explicat, radierea navei nu se putea face în temeiul unui contract de bare-boat, care de altfel nici nu se afla printre documentele pe care învinuiţii au susţinut că le-au examinat. Efectele radierii s-au produs începând cu data de 27.07.1992, când nava a fost „ştearsă” din evidenţele Căpităniei Portului Constanţa.
Nava a fost înregistrată în Liberia prin transfer de proprietate în baza certificatului de înregistrare provizorie nr.311-92 din 31.07.1992. Predarea navei s-a făcut la data de 12.08.1992, pe baza Protocolului de predare-primire, semnat în numele CNM Petromin de înv. Posedaru Romanuel, iar pentru POI, de către înv. Lupu Marin, prin aceleaşi activităţi infracţionale pe care le-am înfăţişat mai sus, cu privire la aceşti învinuiţi. Evident, că şi în cazul acestei nave, învinuiţii prin încălcarea cu ştiinţă a atribuţiunilor de serviciu, au acţionat în mod defectuos, concurând la pierderea navei.
6. Transferul navei Baia de Aramă în Baia de Aramă Inc. (vol.30)
La data de 14.08.1992, fără a avea cererea armatorului, de radiere a navei din registrul matricol, înv. Teodorescu Constantin, căpitan Port Constanţa, şi şef serviciu înmatriculări, înv. Mitu Constantin, au întocmit Raportul nr.M/13396 şi încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, au solicitat ISNC, transferul de proprietate al navei Baia de Aramă în patrimoniul Baia de Aramă Inc. Liberia, în conformitate cu ordinul ministrului Transporturilor nr.457 din 11.08.1992, emis în temeiul HG 426/1991, prin care a fost aprobat dreptul de arborare a pavilionului român navei Baia de Aramă, proprietate companiei Baia de Aramă Inc. Liberia şi Bill of Sale din iulie 1992. Astfel, înv. Cucu Şerban, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, şi acţionând în aceeaşi modalitate defectuoasă, de exercitare a atribuţiunilor de serviciu, cu ştiinţă, a aprobat transferul de proprietate a navei, retroactiv, la data de 02.11.1992, prin adresa nr.68.0/3889, radierea navei din Registrul matricol al Căpităniei Portului Constanţa făcându-se efectiv, cu data de 12.08.1992. Predarea navei s-a făcut la data de 12.08.1992, pe baza Protocolului de predare-primire, semnat în numele CNM Petromin de înv. Posedaru Romanuel, iar pentru POI, de către înv. Lupu Marin şi a Actului de vânzare Bill of Sale, în valoare de 1 USD. Cele expuse mai sus, demonstrează faptul că învinuiţii în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, cu ştiinţă, încălcând prevederile Decretului 443/1972, au concurat la transferul nelegal al navei în societatea liberiană, de unde se va pierde apoi nava prin vânzarea ei ilegală.
Nava a circulat sub pavilion românesc până la data de 25.06.1999, când a fost retras prin ordinul ministrului Transporturilor nr.334/26.06.1999.
7. Transferul navei Băneasa în Băneasa Inc. (vol.81) La data de 20.07.1992, învinuitul Lupu Marin în calitate de director general al CNM Petromin, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, a semnat cererea fără număr, înregistrată la Căpitănia Port Constanţa sub nr.M/11781/20.07.1992, adresată Inspectoratului de Stat Navigaţiei Civile (ISNC) privind eliberarea unui certificat de radiere a navei „Băneasa” şi radierea navei din registrul matricol. Pentru radierea, navei în solicitare s-a menţionat ca document justificativ ataşat, contractul de management încheiat între Băneasa Inc. şi POI, despre care, aşa cum am mai arătat, nu putea să constituie temei legal pentru radiere. La data de 20.07.1992, înv. Mitu Constantin, şef serviciu înmatriculări în cadrul Căpităniei Portului Constanţa, care a semnat pentru căpitanul Portului Constanţa, înv. Teodorescu Constantin, împreună cu numitul Ursache Marin, funcţionar la aceiaşi autoritate, acţionând în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, au întocmit Raportul nr.M/11785, prin care au înaintat ISNC, documentele privind retragerea dreptului de arborare a pavilionului român pentru nava Băneasa, în conformitate cu art.19 din Decretul nr.443/1972, deşi documentul justificativ, contractul de management, nu constituia temei legal pentru radiere. În plus ca documente justificative au mai anexat ordinul ministrului Transporturilor nr.418 din 20.07.1992, emis în temeiul HG 426/1991, prin care a fost aprobat dreptul de arborare a pavilionului liberian navei Băneasa, pe perioada rambursării creditului de la Christiania Bank – Oslo, precum şi un presupus contract de bare-boat, contract care nu a existat la dosarul cazier al navei, aşa cum rezultă din adresa nr.7850/2001 a Căpităniei Zonală Constanţa.
Decretul nr.443/1972, invocat de Căpitănia Port Constanţa, nu conţinea prevederi referitoare la posibilitatea suspendării pavilionului român, sau navigarea sub pavilion dublu, motiv pentru care Căpitănia Port Constanţa a făcut înregistrări în registrul matricol al navei în baza ordinul ministrului transporturilor 418/1992. La data de 20.07.1992, numitul Oprea Florin şi învinuitul Nistor Ion, în calitate de funcţionari la ISNC (funcţiile acestora au fost arătate mai sus) au aprobat prin încălcarea cu ştiinţă a atribuţiunilor de serviciu, radierea navei întocmind şi semnând adresa cu nr.68.0/2620. Pentru aprobarea radierii, învinuiţii au invocat, în mod nejustificat şi prin încălcare art.19 din Decretul nr.443/1972, care nu prevedea în nici un caz radierea navei în situaţia angajării acesteia într-un contract de bare-boat sau management. Operaţiunea de radiere s-a realizat efectiv, prin efectuarea menţiunilor necesare în registrul matricol român la data de 27.07.1992.
Predarea navei s-a făcut la data de 12.08.1992, pe baza Protocolului de predare-primire, semnat în numele CNM Petromin de înv. Posedaru Romanuel, iar pentru POI, de către înv. Lupu Marin, care şi de această dată au acţionat defectuos, cu ştiinţă, în exercitarea atribuţiunilor de serviciu. Cele arătate mai sus, conduc la concluzia că învinuiţii atât în calităţile lor de funcţionari ai autorităţii navale, cât şi de reprezentanţi ai CNM Petromin, acţionând defectuos, cu ştiinţă, în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, au concurat la transferul nelegal al navei în societatea liberiană Băneasa Inc. de unde apoi. nava s-a pierdut prin vânzarea ilegală.
8. Transferul navei Baia de Criş în Baia de Criş Inc. (vol.56)
La data de 14.08.1992, fără a avea cererea armatorului de radiere a navei din registrul matricol, înv. Teodorescu Constantin, căpitan Port Constanţa şi înv. Mitu Constantin şef serviciu înmatriculări la aceeaşi autoritate, exercitându-şi atribuţiunile de serviciu în mod defectuos, cu ştiinţă, au întocmit Raportul nr.M/13397, prin care au solicitat ISNC, transferul de proprietate al navei Baia de Criş în patrimoniul Baia de Criş Inc. Liberia, în conformitate cu ordinul ministrului Transporturilor nr.457 din 11.08.1992, emis în temeiul HG 426/1991, prin care a fost aprobat dreptul de arborare a pavilionului român navei Baia de Criş, proprietate companiei Baia de Criş Inc. Liberia şi Bill of Sale din iulie 1992.
La data de 02.11.1992, în calitate de inspectorul de stat şef al ISNC, înv. Cucu Şerban, prin încălcarea atribuţiunilor de serviciu, nerespectând art.19 din Decretul 443/1972, a aprobat transferul de proprietate a navei, retroactiv, prin adresa nr.68.0/3890, efectele juridice producându-se începând cu data de 12.08.1992, când operaţiunea de radiere s-a realizat la Registrul matricol român.
Predarea navei s-a făcut la data de 12.08.1992, pe baza Protocolului de predare-primire, semnat în numele CNM Petromin de înv. Posedaru Romanuel, iar pentru POI, de către înv. Lupu Marin şi a Actului de vânzare Bill of Sale, în valoare de 1 USD, prin încălcarea cu ştiinţă a atribuţiunilor de serviciu, de către învinuiţi, în calitatea acestora de reprezentanţi ai CNM Petromin SA, calitate în care ar fi trebuit să apere interesele companiei, în conformitate cu normele legale în vigoare şi cu statutul CNM Petromin SA şi nu să acţioneze în maniera infracţională, care a condus la transferul nelegal al navei în Liberia.
Activităţile infracţionale ale acestor învinuiţi, efectuate cu ştiinţă, sunt în legătură de cauzalitate directă cu pierderea navei prin vânzarea ei ilegală din societatea Baia de Criş Inc., Liberia, aspect ce se va relata ulterior.
9. Transferul navei Balota în Balota Inc. (vol.39)
La data de 14.08.1992, fără a avea cererea armatorului de radiere a navei din registrul matricol, înv. Teodorescu Constantin, căpitan Port Constanţa, şi înv. Mitu Constantin, şef serviciu înmatriculări, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au întocmit Raportul nr.M/13393, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu şi au solicitat ISNC, transferul de proprietate al navei Balota în patrimoniul Balota Inc. Liberia, încălcând art.19 din Decretul 443/1972. În sprijinul activităţilor lor, învinuiţii au invocat ordinul ministrului Transporturilor nr.457 din 11.08.1992, emis în temeiul HG 426/1991, prin care a fost aprobat dreptul de arborare a pavilionului român navei Balota, proprietate companiei Balota Inc. Liberia şi Bill of Sale din iulie 1992, ordin emis ilegal şi despre care am furnizat, anterior, explicaţiile necesare.
Înv. Cucu Şerban, în calitate de funcţionar la ISNC, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, prin nerespectarea Decretul nr.443/1972, luând în considerare în vederea radierii, în mod nejustificat, documente ce nu puteau constitui temeiul pentru radiere, a aprobat, ilegal transferul de proprietate al navei, retroactiv, la data de 02.11.1992, prin adresa nr.68.0/3891; operaţiunea de radiere s-a realizat la data de 12.08.1992, prin efectuarea menţiunilor necesare de înlăturare a navei din evidenţele Registrului matricol român.
Predarea navei s-a făcut la data de 12.08.1992, pe baza Protocolului de predare-primire, semnat în numele CNM Petromin de înv. Posedaru Romanuel, iar pentru POI, de către înv. Lupu Marin şi a Actului de vânzare Bill of Sale, în valoare de 1 USD, „graţie” activităţii defectuoase realizate de către cei doi învinuiţii, cu ştiinţă, în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, activităţi care în paralel cu cele ale învinuiţilor arătaţi mai sus, au concurat la transferul navei în Liberia, de unde apoi, nava a fost vândută ilegal, pierzându-se cu această ocazie atât nava, cât şi preţul reprezentând contravaloarea ei.
10. Transferul navei Bicaz în Bicaz Inc. (vol.45)
La data de 25.08.1992, fără a avea cererea armatorului de radiere a navei din registrul matricol, înv. Teodorescu Constantin, căpitan Port Constanţa, şi înv. Mitu Constantin şef serviciu înmatriculări la aceeaşi autoritate, exercitându-şi atribuţiunile de serviciu în mod defectuos, cu ştiinţă, au întocmit Raportul nr.M/13997, prin care au solicitat ISNC, transferul de proprietate al navei Bicaz în patrimoniul Bicaz Inc. Liberia. Învinuiţii au invocat şi ordinul ministrului Transporturilor nr.457 din 11.08.1992, emis în temeiul HG 426/1991, prin care a fost aprobat dreptul de arborare a pavilionului român navei Bicaz, proprietate companiei Bicaz Inc. Liberia şi Bill of Sale din iulie 1992, despre a cărui emitere ilegală, am explicat anterior.
La data de 02.11.1992, înv. Cucu Şerban, în calitate de inspector de stat şef la ISNC, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, prin nerespectarea Decretul nr.443/1972, luând în considerare în vederea radierii, în mod nejustificat, documente ce nu puteau constitui temeiul pentru radiere, a aprobat transferul de proprietate a navei, retroactiv, prin adresa nr.68.0/3887; operaţiunea de radiere s-a realizat la data de 25.08.1992, când s-au efectuat menţiunile necesare în Registrul matricol român.
Predarea navei s-a făcut la data de 25.08.1992, pe baza Protocolului de predare-primire, semnat în numele CNM Petromin de înv. Posedaru Romanuel, iar pentru POI, de către înv. Lupu Marin şi a Actului de vânzare Bill of Sale, în valoare de 1 USD, prin încălcarea cu ştiinţă a atribuţiunilor de serviciu, în calitatea lor de reprezentanţi ai CNM Petromin, de către cei doi învinuiţi, care au urmat o procedură nelegală de transfer al navei, pe baza unor documente incomplete (am arătat anterior ce presupune vânzarea legală şi completă a unor nave maritime), activităţi infracţionale, care au condus împreună cu cele ale învinuiţilor arătaţi mai sus la transferul ilegal al navei în Liberia, cu consecinţa ulterioară a pierderii navei prin vânzarea ei ilegală.
11. Transferul navei Bîrlad în Bîrlad Inc. (vol.48)
La data de 14.08.1992, fără a avea cererea armatorului de radiere a navei din registrul matricol, înv. Teodorescu Constantin, căpitan Port Constanţa, şi şef serviciu înmatriculări, înv. Mitu Constantin, exercitându-şi atribuţiunile de serviciu în mod defectuos, cu ştiinţă, au întocmit Raportul nr.M/13399, solicitând ISNC, transferul de proprietate al navei Bîrlad în patrimoniul Bîrlad Inc. Liberia, în conformitate cu ordinul ministrului Transporturilor nr.457 din 11.08.1992, emis în temeiul HG 426/1991, prin care a fost aprobat dreptul de arborare a pavilionului român navei Bîrlad, proprietate companiei Bîrlad Inc. Liberia şi Bill of Sale din iulie 1992. Învinuitul Cucu Şerban, în calitate de inspector şef la INC, a aprobat transferul de proprietate al navei, retroactiv, la data de 02.11.1992, prin adresa nr.68.0/3885, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, prin nerespectarea prevederilor art.19, din Decretul nr.443/1972; radierea realizându-se efectiv începând cu data de 11.08.1992. Predarea navei s-a făcut la data de 12.08.1992, pe baza Protocolului de predare-primire, semnat în numele CNM Petromin de înv. Posedaru Romanuel, iar pentru POI, de către înv. Lupu Marin şi a Actului de vânzare Bill of Sale, în valoare de 1 USD, învinuiţi în calitatea lor de funcţionari ai CNM Petromin, acţionând cu ştiinţă în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, în aceeaşi modalitate pe care am mai înfăţişat-o, şi cu efectele deja cunoscute ce au implicat pierderea navei.
12. Transferul navei Callatis în Callatis Inc. (vol.52)
La data de 25.08.1992, fără a avea cererea armatorului de radiere a navei din registrul matricol, înv. Teodorescu Constantin, căpitan Port Constanţa şi înv. Mitu Constantin şef serviciu înmatriculări, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, au întocmit Raportul nr.M/13998 şi încălcând art.19 din Decretul 443/1972, au solicitat ISNC, transferul de proprietate al navei Callatis în patrimoniul Callatis Inc. Liberia, invocând totodată în mod nejustificat, ordinul ilegal şi abuziv al ministrului Transporturilor nr.457 din 11.08.1992, emis în temeiul HG 426/1991, prin care a fost aprobat dreptul de arborare a pavilionului român navei Callatis, proprietate companiei Callatis Inc. Liberia şi Bill of Sale din iulie 1992.
La data de 02.11.1992, înv. Cucu Şerban, în calitate de inspector de stat şef la ISNC, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, prin nerespectarea Decretul nr.443/1972, luând în considerare în vederea radierii, în mod nejustificat, documente ce nu puteau constitui temei pentru radiere, a aprobat transferul de proprietate a navei, retroactiv, prin adresa nr.68.0/3892; operaţiunea de radiere s-a realizat la data de 25.08.1992, când s-au efectuat menţiunile necesare în Registrul matricol român.
Predarea navei s-a făcut la data de 25.08.1992, pe baza Protocolului de predare-primire, semnat în numele CNM Petromin de înv. Posedaru Romanuel, iar pentru POI, de către înv. Lupu Marin şi a Actului de vânzare Bill of Sale, în valoare de 1 USD.
Cele expuse mai sus, demonstrează faptul că învinuiţii în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, cu ştiinţă, încălcând prevederile Decretului 443/1972, în detrimentul CNM Petromin SA şi a statului român, au concurat fiecare, în mod independent, la transferul nelegal al navei în societatea liberiană, de unde se va pierde apoi nava prin vânzarea ei ilegală.
Ulterior, la data de 20.09.1994, Căpitănia Port Constanţa prin adresa nr. M/12042 a solicitat INC, aprobarea pentru schimbarea numelui navei în Histria Star, cu păstrarea numelui armatorului Callatis Inc., pavilionului şi Port de înregistrare. Solicitarea a fost aprobată de INC prin adresa nr. 973/22.09.1994. Modificările au fost înscrise în Registrul matricol al navei.
13. Transferul navei Borzeşti în Borzeşti Inc. (vol.33)
La data de 21.07.1992, învinuitul Lupu Marin în calitate de director general al CNM Petromin, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, a semnat cererea fără număr, înregistrată la Căpitănia Port Constanţa sub nr.M/11858/21.07.1992, adresată Inspectoratului de Stat Navigaţiei Civile (ISNC) privind eliberarea unui certificat de radiere a navei „Borzeşti” şi radierea navei din registrul matricol. Pentru radierea, navei în solicitare s-a menţionat ca document justificativ ataşat, contractul de management încheiat între Borzeşti Inc. şi POI, despre care, aşa cum am mai arătat, nu putea să constituie temei legal pentru radiere.
La data de 21.07.1992, înv. Taus Ioan în calitate de şef serviciu siguranţă navigaţie din cadrul Căpităniei Portului Constanţa, împreună cu înv. Mitu Constantin, inspector şef la aceeaşi autoritate, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, au întocmit Raportul nr.M/11871, prin care au înaintat ISNC, documentele privind retragerea dreptului de arborare a pavilionului român pentru nava Borzeşti, în conformitate cu art.19 din Decretul nr.443/1972 în sprijinul acestora au anexat ca documente justificative ordinul ministrului Transporturilor nr.418 din 20.07.1992, emis în temeiul HG 426/1991, prin care a fost aprobat dreptul de arborare a pavilionului liberian navei Borzeşti, pe perioada rambursării creditului de la Christiania Bank – Oslo, precum şi un presupus contract de bare-boat, contract care nu a existat la dosarul cazier al navei, aşa cum rezultă din adresa nr.7850/2001 a Căpităniei Zonală Constanţa.
Decretul nr.443/1972, invocat de Căpitănia Port Constanţa, nu conţinea prevederi referitoare la posibilitatea suspendării pavilionului român, sau navigarea sub pavilion dublu, motiv pentru care Căpitănia Port Constanţa a făcut înregistrări în registrul matricol al navei în baza ordinul ministrului Transporturilor 418/1992. De asemenea, la data de 14.08.1992, sub semnătura înv. Teodorescu Constantin şi Mitu Constantin, îndeplinindu-şi defectuos atribuţiunile de serviciu, cu ştiinţă, au înaintat raportul nr. M/13392, prin care s-a solicitat ISNC să dispună transferul de proprietate asupra navei Borzeşti din patrimoniul CNM Petromin SA în patrimoniul companiei POI, Liberia.
Înv. Cucu Şerban, inspector şef de stat la ISNC, la data de 14.08.1992, prin încălcarea cu ştiinţă a atribuţiunilor de serviciu, în baza raportului sus-menţionat, a aprobat transferul de proprietate a navei Borzeşti din patrimoniul CNM Petromin SA în patrimoniul companiei POI Liberia. Ulterior, la data de 16.12.1992, înv. Cucu Şerban, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, şi acţionând în aceeaşi modalitate defectuoasă, de exercitare a atribuţiunilor de serviciu, cu ştiinţă, prin adresa nr.68.0/3942, invocând prevederile art.19 din Decretul 443/1972 pentru aprobarea radierii navei; menţiunile din Registrul matricol al Căpităniei Portului Constanţa au fost realizate la data de 16.12.1992.
Nava a fost înregistrată în Liberia prin transfer de proprietate în baza certificatului de înregistrare provizorie nr.486-92 din 16.12.1992.
14. Transferul navei Breaza în Breaza Inc. (vol.59)
La data de 25.08.1992, fără a avea cererea armatorului de radiere a navei din registrul matricol, înv. Teodorescu Constantin, căpitan Port Constanţa şi înv. Mitu Constantin, şef serviciu înmatriculări, la aceiaşi autoritate, îndeplinindu-şi defectuos atribuţiunile de serviciu, au întocmit Raportul nr.M/13999, şi încălcând prevederile art.19 din Decretul 443/1972, au solicitat ISNC, transferul de proprietate al navei Breaza în patrimoniul Breaza Inc. Liberia, în conformitate cu ordinul ministrului Transporturilor nr.457 din 11.08.1992, emis în temeiul HG 426/1991, prin care a fost aprobat dreptul de arborare a pavilionului român navei Breaza, proprietate companiei Breaza Inc. Liberia şi Bill of Sale din iulie 1992.
La data de 02.11.1992, înv. Cucu Şerban, în calitate de inspector de stat şef la ISNC, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, prin nerespectarea Decretul nr.443/1972, luând în considerare în vederea radierii, în mod nejustificat, documente ce nu puteau constitui temei pentru radiere, a aprobat transferul de proprietate a navei, retroactiv, prin adresa nr.68.0/3884; operaţiunea de radiere s-a realizat la data de 25.08.1992, când s-au efectuat menţiunile necesare în Registrul matricol român.
Predarea navei s-a făcut la data de 25.08.1992, pe baza Protocolului de predare-primire, semnat în numele CNM Petromin de înv. Posedaru Romanuel, iar pentru POI, de către înv. Lupu Marin şi a Actului de vânzare Bill of Sale, în valoare de 1 USD, învinuiţii în calitatea lor de funcţionari ai CNM Petromin, acţionând cu ştiinţă în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, în aceeaşi modalitate pe care am mai înfăţişat-o, şi cu efectele prezentate, ce au implicat pierderea navei. În anul 1994, Petromin solicită în numele companiei liberiene Breaza Inc., schimbarea numelui navei în Histria Sun, fără schimbarea armatorului, solicitare înaintată de Căpitănie Port Constanţa prin adresa nr. M/6683 din 18.05.1994 către INC şi aprobată de acesta sub numărul 456/19.05.1994, operaţiune efectuată de Căpitănia Port Constanţa în Registrul matricol al navei.
15. Transferul navei 22 Decembrie în 22 Decembrie Inc. (vol.19) La data de 14.12.1993, învinuitul Caraiani Andrei în calitate de director general al CNM Petromin, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, a semnat cererea fără număr, înregistrată la Căpitănia Port Constanţa sub nr.4203, prin care a solicitat schimbarea numelui navei în „Fortune”, precum şi schimbarea armatorului din CNM Petromin SA în „22 Decembrie” Inc. Liberia, nava urmând a arbora pavilion românesc.
În justificarea cererii depuse, înv. Caraiani Andrei, a depus un set de documente care să ateste vânzarea navei către noul armator, respectiv Bill of Sale şi hotărârea CA – CNM Petromin SA din 16.07.1992, redactată neuzual pentru instituţiile din România, în limba engleză, prin care s-a hotărât ca nava „22 Decembrie” să fie vândută către compania liberiană „22 Decembrie Inc.” Liberia. Învinuiţii Tedorescu Constantin, căpitanul Portului Constanţa şi Mitu Constantin, şef serviciu înmatriculări, la data de 14.12.1993, au întocmit Raportul nr.M/18724, încălcându-şi atribuţiunile de serviciu, cu ştiinţă, în sensul că preţul din actul de vânzare al navei (Bill of Sale) cu numai un dolar era neserios, iar contractul de management invocat ca temei al transferării în Liberia, nu era prevăzut în art.19 din Decretul 443/1972. Astfel, învinuiţii au solicitat ISNC analizarea documentaţiei armatorului şi să dispună transferul de proprietate, cu păstrarea dreptului de arborare a pavilionului românesc.
La rândul lor, învinuiţii înv. Cucu Şerban, inspector şef de stat şi înv. Dragoş Ionescu, sef serviciu înmatriculări, din cadrul ISNC, cunoscând că documentaţia nu se încadra în situaţiile prev. de art.19 Decretul 443/1972, şi-au încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu, aprobând schimbarea numelui navei în „Fortune” şi transferul de proprietate a navei „Fortune” (ex. „22 Decembrie”) din patrimoniul CNM Petromin SA, în patrimoniul companiei „22 Decembrie Inc.” Liberia. Anterior, la data de 11.02.1993 învinuitul Marinescu Călin Dragomir, în calitate de director general al CNM Petromin SA, a înaintat o notă ministrului Transporturilor, învinuitul Paul Teodoru, în legătură cu necesitatea schimbării pavilionului la nava „22 Decembrie 1989” pentru a fi transferată ca activ corporal în societatea 22 Decembrie Inc., Liberia. Din această informare se poate observa care era situaţia juridică a navei la acel moment şi cum a fost introdusă ea în asocierea PETROMIN – KLAVENES precum şi modul cum funcţiona Societatea Offshore din Liberia, în care urma să fie introdusă nava. Astfel, luând în considerare această notă prin care se solicita practic schimbarea pavilionului navei arătate mai sus în sensul de retragere a pavilionului român şi de radiere a navei din registrul matricol român, la data de 23.02.1994 învinuitul TEODORU PAUL, în calitate de ministru al Transporturilor, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu prin nerespectarea H.G. nr. 789/1992, a emis Ordinul cu nr. 64 prin care a aprobat radierea navei „22 Decembrie” şi retragerea dreptului de arborare al Pavilionului Român pentru aceeaşi navă, devenită între timp „Fortune”. Acest ordin este emis cu încălcarea vădită a H.G. arătat mai sus, fără a fi efectuate verificările necesare cu privire la solicitarea armatorului navei. Obligaţia de a dispune aceste verificări îi revene direct învinuitului Teodoru Paul, care în procedura de aprobare a radierii navei trebuia să aibă certitudinea că procedura respectă strict cerinţele legale. De altfel învinuitul cunoştea exact situaţia reală a navei, din cuprinsul notei arătate mai sus, context în care ar fi trebuit să adâncească aceste verificări şi nu să accepte, prin încălcarea atribuţiilor sale de serviciu cu ştiinţă, documentaţia prezentată. În documentaţia prezentată învinuitului Teodoru Paul se afla inclusiv actul de transfer al navei (Bill Of Sale) la preţul de un dolar, în societatea liberiană 22 Decembrie INC, precum şi o hotărâre a CA PETROMIN S.A., în limba engleză (neuzitată în raporturile dintre instituţiile româneşti), aspecte care ar fi trebuit să-l determine pe înv. Teodoru Paul să dispună verificarea amănunţită a situaţiei, situaţie care ar fi condus evident, la emiterea acestui ordin nelegal.
Utilizând acest ordin, înv. Neamţu Luminiţa, funcţionar la ISNC şi Cucu Şerban, inspector şef la aceiaşi autoritate, acţionând cu ştiinţă în mod defectuos, în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, au emis şi semnat ordinul cu nr.148, la data de 23.02.1994, prin care au dispus radierea navei, instrucţionând în acest fel Căpitănia Portului Constanţa pentru a face înregistrările necesare în foaia matricolă a navei.
Predarea navei s-a făcut la data de 25.08.1992, pe baza actului de vânzare Bill of Sale, în valoare de 1 USD.
Cu prilejul efectuării cercetărilor, s-a descoperit un document care poartă două date de 11.08.1992 şi 8.10.1992, emis de învinuitul Posedaru Romanuel în dublă calitate de director general al CNM Petromin şi reprezentant al POI, Liberia, prin care se solicita ISNC Constanţa schimbarea companiei armatoare pentru navele: Cărbuneşti, Bobîlna, Baia de Criş, Baia de Aramă, Bujoreni, Breaza, Callatis, Bîrlad, Balota, Bicaz şi Borzeşti, din CNM Petromin SA Constanţa în companiile liberiene care purtau numele acestor nave (fiecare preluând în patrimoniu câte o navă) şi care aparţineau holdingului POI. Acest document nu a fost înregistrat la Căpitănia Portului Constanţa, fiind depus ulterior încheierii formalităţilor de transfer şi radiere a navelor, pentru a se acoperi lipsa cererii armatorului de efectuare a acestor operaţiuni. Acest lucru rezultă din corespondenţa purtată între CNM Petromin şi autorităţile navale (Căpitănia Portului Constanţa şi ISNC), în care nu apare enumerat şi documentul arătat mai sus. Această „manoperă” a avut rolul de a crea o aparenţă de legalitatea prin întrunirea condiţiilor formale, prevăzute de Decretul nr.443/1972. Este evident că activităţile învinuiţilor care au concurat la transferul navelor în Liberia, au fost efectuate cu ştiinţă, pe fondul încălcării flagrante a atribuţiunilor lor de serviciu, şi al nerespectării Decretului 443/1972, precum şi al încălcării intereselor CNM Petromin SA, având ca urmare finală intrarea ilegală a navelor în patrimoniul societăţilor liberiene, urmare ce se află în legătură de cauzalitate directă cu pierderea navelor prin vânzarea lor nelegală de la aceste societăţi.
e) Contractarea creditelor externe şi modul de utilizare a acestora
1.Contractarea creditelor
Din probele administrate rezultă că structurile de conducere ale CNM Petromin SA Constanţa (CA şi CIS) împreună cu conducerea Ministerului Transporturilor au hotărât în mod abuziv – fără îndeplinirea condiţiilor obligatorii, prealabile (avizul Ministerului Finanţelor şi aprobarea Băncii Naţionale a României) – contractarea unui împrumut de 45 mil. USD, motivat ca necesar pentru retehnologizarea a 15 nave angajate în relaţia de asociere cu grupul de firme norvegiene, Torvald Klaveness.
Demersurile au fost iniţiate de propunerea în acest sens a înv. Toanchină Virgil în cadrul şedinţei CIS din 24.05.1992 la care au participat şi învinuiţii Cărbunaru Ion, Marinescu Călin Dragomir, Bunea Alexandru, Zamfir Nicolae, Dobre Sergiu, Cucu Zoe, Sufragiu Mariana şi Pistolea Vasile care şi-au manifestat acordul.
Concretizarea propunerilor a căpătat expresie prin Hotărârea nr.17 din aceeaşi dată, 24.05.1992, prin care s-au stabilit instrumentele de obţinere a creditului de la Sindicatul bancar reprezentat de Christiania Bank – Oslo prin înfiinţarea societăţilor proprietare de unică navă şi a holding-ului acestora în Liberia, vânzarea navelor CNM Petromin SA acelor societăţi, arborarea pavilionului liberian de către cinci nave pentru ipotecare în vederea garantării 200% a împrumutului bancar de 45 mil. USD .
Documentaţia necesară băncii în vederea acordării creditului a fost stabilită în şedinţa ţinută la Oslo în zilele de 9 şi 10.06.1992 a Comitetului Director al companiei Petroklav Inc. Bahamas (vezi pct.2. din p.v., vol.8, f.161), cu aportul învinuitul Băsescu Traian – preşedinte şi Toanchină Virgil – director, în sensul de a reflecta îndeplinirea condiţiilor legale din România pentru obţinerea unui credit de la o bancă din străinătate.
Procedura aprobării contractării împrumutului a cuprins prezentarea la data de 19.06.1992 de către secretarul de stat, şef al Departamentului Transporturi Navale, înv. Marinescu Călin Dragomir a comentariilor sindicatului bancar pentru eliberarea împrumutului de 45 mil. USD, precizând ipotecarea a şase nave (cu toate că doar cinci dintre acestea acopereau o garanţie de peste 200% conform Hotărârii 17/24.05.1992 a CIS) şi utilizarea creditului şi pentru exploatarea comercială a navelor. CA, având în componenţă şi pe învinuiţii Lupu Marin, Muşat Mariana, Toma Petru, Iosif Luminiţa şi Zeicu Valentin au aprobat fără obiecţii cele prezentate de înv. Marinescu Călin Dragomir şi le-au supus în aceeaşi zi, 19.06.1992, pentru ordinea de zi a CIS (vol.8, f. 226).
Conform procesului verbal nr.15 a şedinţei CIS rezultă că tot în ziua respectivă, 10.06.1992, învinuiţii Cărbunaru Ion, Drăgan Gheorghe, Dobre Sergiu, Cucu Zoe, Sufragiu Mariana, Zamfir Nicolae, Ivaşcu Constantin, Marinescu Călin Dragomir şi Lupu Marin au aprobat contractarea creditului de 45.mil USD în condiţiile impuse de bancă sub rezerva, invocată de înv. Sufragiu Mariana, a avizării favorabile de către Ministerul Finanţelor.
Precizăm aici că această condiţie obligatorie conform legii, prealabilă contractării împrumutului, nu a mai fost îndeplinită niciodată (motivarea aparenţei îndeplinirii ei prin solicitarea ulterioară a aprobării organele MF, era strict formală, fiindcă condiţiile cominicate de aceste organe, erau imposibil de îndeplinit, după operarea prin societăţile din Liberia, la obţinerea anterioară a creditului în derulare).
CIS – CNM Petromin SA nu a emis Hotărâre de aprobare a contractării creditului şi de împuternicire a înv. Toanchină Virgil de semnare a contractului de credit la Oslo cu banca Christiania Bank prin încălcarea art.89 din Legea 31/1990 a Societăţilor Comerciale care impunea şi înregistrarea ei la Registrul Comerţului cu publicare în Monitorul Oficial pentru opozabilitate „erga omnes”. (vol.66 fil.82-85) Pentru neîndeplinirea cerinţei avizării prealabile de către Ministerul Finanţelor a obţinerii creditului de 45 mil. USD inserată în procesul verbal al şedinţei CIS din data de 19.06.1992, nu a putut fi emisă Hotărârea CIS de aprobare a obţinerii creditului.
Banca creditoare, Christiana Bank Oslo pretindea însă la documentaţia necesară acordării creditului un document oficial care să exprime voinţa şi aprobarea în acest sens a CNM Petromin SA Constanţa ca acţionar 100% la POI Liberia căruia i se acorda creditul, având calitatea de împrumutat. În această situaţie, înv. Marinescu Călin Dragomir – preşedinte – , Lupu Marin – secretar -, Muşat Mariana, Zeicu Valentin şi Toma Petru – membri – s-au întrunit în ziua de 16.07.1992 şi au întocmit Minutes of a Meeting of the Board of Directors of Petromin Shipping Company S.A.(„the company”), semnată ca secretar de înv. Lupu Marin pe care au trimis-o la Christiana Bank Oslo ca dovadă a voinţei şi aprobării necondiţionate a unicului acţionar al societăţii beneficiare a creditului. Documentul redactat în limba engleză la data de 16.07.1992, ca emanând de la conducerea CNM Petromin SA reia în conţinut drept cerinţe ale băncii creditoare, condiţiile:
- constituire în Liberia a societăţilor proprietare de unică navă cu arborarea pavilionului liberian de către cele 6 nave de ipotecat;
- contractarea creditului de către Petromin Overseas Inc. dar cu transferarea managementului tehnic şi comercial, via POI – Petroklav Management Inc. la Torvald Klaveness & Co AS;
- clasificarea navelor de o societate acceptată de bancă;
- asigurarea navelor de aşa manieră încât despăgubirile în caz de evenimente să fie încasate direct de banca creditoare;
- veniturile din navlu să fie cesionate direct băncii creditoare;
- executarea următoarelor documente:
- Bill of Sale (Act de vânzare) sau document echivalent pentru fiecare navă în parte prin care se efectuează transferul titlului de proprietate către o companie liberiană deţinătoare de unică navă care va purta denumirea navei respective, şi toate celelalte documente necesare sau oportune pentru efectuarea transferului navelor din companie către companiile liberiene.
- Toate documentele necesare sau oportune pentru înregistrarea navelor ipotecate sub pavilion liberian
- Înscris de gaj acţiuni în favoarea băncilor în legătură cu acţiunile POI
- Oricare director al companiei precum şi Toanchină Virgil să fie, prin prezenta, este autorizat să facă, să negocieze, să aprobe, să semneze, să ştampileze şi să execute, să predea şi să primească în numele companiei toate documentele şi să ia măsurile la care se face referire în rezoluţiile 1 şi 2 de mai sus şi toate actele, problemele, lucrurile, documentele pe care aceştia le pot considera necesare şi oportune în legătură cu acestea (proces verbal, în limba engleză şi traducere în limba română, vol. 2, filele 302-303).
Acest document a fost întocmit „pro cauza”, fiindcă nu a format obiectul unei şedinţe CIS CNM Petromin SA, necăpătând forţa unei hotărâri a acestuia. Întrunirea a avut loc „ad hoc”, la data de 16.07.1992 iar învinuiţii Marinescu Călin Dragomir, Lupu Marin, Muşat Mariana, Zeicu Valentin şi Toma Petru care au redactat documentul în limba engleză, erau componenţi ai organismului executiv al CNM Petromin SA, Consiliul de Administraţie, putând deci lua asemenea hotărâri numai în urma învestirii lor de către acţionarii la CNM Petromin SA, constituiţi în CIS.
Rezultă astfel că aceşti învinuiţi şi în privinţa acestui „document” au acţionat cu ştiinţă, depăşindu-şi atribuţiile de serviciu şi competenţele legale, în condiţiile incriminate prin art. 2481 C.p..
Aceasta, cu atât mai mult cu cât condiţiile efective de contractare şi derulare a creditului puteau fi negociate şi stabilite doar de beneficiarul Petromin Overseas Inc. Liberia şi banca creditoare Christiania Bank Oslo.
Or, AGA – POI Liberia, în şedinţa ţinută la Constanţa, în aceeaşi zi, 16.07.1992, compusă din învinuiţii Lupu Marin, Romanescu Cristina, Muşat Mariana, Ionescu Dan şi Bobeş Constantin, în privinţa condiţiilor împrumutului nu a hotărât ipotecarea navelor, prevăzând drept garanţie corporală doar gajul asupra acţiunilor şi a conturilor POI, şi nici subcontractarea managementului de la Petroklav Management Inc. Liberia la Torvald Klaveness – partea norvegiană în asociere cu CNM Petromin SA.
Ipotecarea celor 6 nave cu pavilion liberian drept garanţii corporale şi cedarea în totalitate a managementului partenerului de asociere norvegian nu au fost aprobate şi hotărâte nici în şedinţele CA şi a CIS Petromin SA ţinute tot în aceeaşi zi, data de 16.07.1992 şi tot la Constanţa, ceea ce subliniază şi circumstanţiază caracterul abuziv al acţiunilor autorilor documentului redactat în limba engleză, calificat juridic mai sus.
Precizăm că în şedinţa din data de 16.07.1992, AGA – Petromin Overseas Inc. Liberia, „a aprobat” şi lărgirea Comitetului Director şi cu cetăţeanul norvegian Hans Thomas Holbye din Oslo, care în fapt s-a autoimpus prin efectul acţiunii la purtător (vezi supra, pct.4 pag.35 motivarea efectului back to back şi acţiune la purtător).
Apariţia intempestivă a cetăţeanului norvegian în componenţa Comitetului Director alături de directorii cetăţeni români, învinuiţii Lupu Marin, Romanescu Cristina, Muşat Mariana, Ionescu Dan şi Bobeş Constantin, este nejustificată fiindcă în realitate Petromin Overseas Inc. Liberia era constituită de acţionarul unic CNM Petromin SA, deci cu capital exclusiv românesc constituit din navele, active ale capitalului de stat.
Acest regim juridic real a fost deturnat prin unica acţiune, anonimă, la purtător – cea ajunsă în posesia cetăţeanului norvegian şi pusă pe masă de acesta, fapt demonstrat de: ……”acţionarii care reprezentau toate acţiunile companiei, fiind prezent şi declarând anterior că renunţă la convocarea şedinţei şi Certificatele de acţiuni care reprezintă toate acţiunile la purtător emise în companie fiind prezentate în şedinţă, şedinţa a fost deschisă. Certificatele de acţiuni au fost depuse pe masă” (vezi pv AGA – POI care a avut loc la Constanţa în data de 16 iulie 1992 întocmit şi semnat de secretar Romanescu Cristina, f. 295, vol. 2). Acţiunea la purtător a fost transformată în acţiuni nominative la data de 20 august 1992, când s-au modificat în acest sens cele 16 statute ale societăţilor proprietare de unică navă şi a holdingului POI în câte 100 acţiuni în valoare de 10 dolari (1600 acţiuni cu valoarea totală de 16.000 USD), certificatele fiind semnate de secretar, înv. Romanescu Cristina şi atestate de prezident, înv. Toanchină Virgil (vol. 78). Modificarea regimului acţiunilor s-a făcut la solicitarea băncii creditoare pentru gajarea acţiunilor în valoare totală de 16.000 USD în favoarea sa drept garanţie corporală a creditului de 45 mil. USD. Această solicitare, împreună şi cu cerinţa băncii creditoare de cesionare a conturilor în favoarea sa, au fost aprobate de AGA – POI în şedinţa din 16 iulie 1992 (p.v., vol. 2, f. 291-297). Cum creditul aparţinea POI, şi condiţiile de garantare a acestuia, trebuiau, în mod firesc, s-a înscris în hotărârea AGA – POI, gajarea acţiunilor sale şi ale subsidiarelor din componenţa holding ca garanţii corporale şi cesionarea contului POI în favoarea băncii creditoare şi pentru derularea prin acesta a creditului.
Apar nejustificate, din acest punct de vedere suplimentarea garanţiilor corporale prin ipotecarea directă a celor 6 nave cu pavilion Liberia şi colaterală a încă 9 nave – Balota, Bîrlad, Bicaz, Breaza, Callatis, Baia de Criş, Baia de Aramă, Bujoreni şi 22 Decembrie.
De asemenea, AGA – POI a stabilit cedarea managementului numai la societatea Petroklav Management Inc. Liberia, constituită tot 100 % acţiuni CNM Petromin SA, dar cu regimul de acţiuni la purtător aşa cum a rămas şi în continuare şi nu aşa cum s-a petrecut în realitate, cedarea în continuare şi în totalitate a managementului partenerului norvegian, Torvald Klaveness & Co AS. Această suplimentare până la cedarea completă şi din toate punctele de vedere a afacerii partenerului norvegian exprimă realizarea scopului urmărit încă de la iniţiere de ministrul Transporturilor, învinuitul Băsescu Traian şi a secretarului de stat, şef al Departamentului Transporturilor Navale, înv. Marinescu Călin Dragomir prin acţiunile, cu ştiinţă, precizate mai sus ca acte constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, cu consecinţe grave. Urmărirea realizării scopului a implicat atragerea de către cei doi învinuiţi, înalţi funcţionari şi a celorlalţi învinuiţi funcţionari cu putere de decizie în CNM Petromin SA investiţi concomitent cu putere de decizie şi în structurile societăţilor din Liberia, care, la rândul lor, au săvârşit, cu ştiinţă, acţiunile şi inacţiunile descrise mai sus, specifice conţinutului aceleiaşi incriminări, art. 2481 din C.p..
Mai mult, fie pentru desăvârşirea rezultatelor incriminate penal, urmărite, fie pentru ascunderea infracţiunilor anterioare sub aparenţa de legalitate, aceştia au atras şi participarea prin acte săvârşite cu ştiinţă a învinuiţilor din alte structuri de stat (FPS, MAE cât şi a Bursei Maritime de Mărfuri Constanţa), aşa cum se va demonstra mai jos. Semnificaţia penală a obţinerii şi derulării creditului exclusiv în defavoarea părţii române, este dată şi de autoîmputernicirea înv. Toanchină Virgil pentru semnarea contractului de credit cu Christiania Bank Oslo şi efectuarea tragerilor din acesta pe baza specimenului de semnătură depus la aceeaşi bancă. Împuternicirea, datată 16.07.1992, pentru „Toanchină Virgil din Harbitzallen 2A, 0275 Oslo Norvegia”, deşi enumără şi alte persoane funcţionari ai CNM Petromin SA, este semnată numai de către înv. Toanchină Virgil, deşi ea trebuia să emane de la beneficiarul creditului Petromin Overseas Inc. Liberia sub semnătura preşedintelui Comitetului Director al acesteia ori cel puţin a unuia dintre ceilalţi directori ai POI. Or, la 16.07.1992 Toanchină Virgil nu făcea parte din nici una dintre structurile de conducere ale Petromin Overseas Inc. Liberia.
Nici acţionarul unic al POI, Consiliul Împuterniciţilor Statului la CNM Petromin SA nu a emis o hotărâre în acest sens, care să producă prin intermediul Petromin Overseas Inc. Liberia efectul împuternicirii înv. Toanchină Virgil în raporturile cu Christiania Bank Oslo.
Cu toate acestea, înv. Toanchină Virgil a semnat, la data de 7.08.1992, contractul de acordare a împrumutului în valoare de 45 mil. USD de către Christiania Bank Oslo holdingului POI Liberia în numele împrumutatului pe care l-a obligat astfel, la rambursare.
Ulterior, tot înv. Toanchină Virgil şi în numele POI a semnat 5 din cele 10 Note de tragere din acest împrumut a sumei totale de 30,9 mil. USD, astfel:
- N.T. din 12.08.1992 –a sumei de 18.900.000 USD;
- N.T. din 24.09.1992 – a sumei de 4 mil. USD;
- N.T. din 30.03.1993 – a sumei de 3 mil. USD;
- N.T. din 14.05.1993 – a sumei de 2.500.000 USD;
- N.T. din 2.09.1993 – a sumei de 2.500.000 USD.
Celelalte 5 Note de tragere au fost semnate de cetăţenii norvegieni Hans Thomas Holbye pentru suma totală de 18.100.000 USD:
- N.T. din 8.10.1992 – a sumei de 4.300.000 USD;
- N.T. din 3.12.1992 – a sumei de 2.500.000 USD;
- N.T. din 4.01.1993 – a sumei de 5.500.000 USD;
- N.T. din 2.06.1994 – a sumei de 800.000 (neacceptată de bancă )şi
Arild T. Vang pentru N.T. din 2.02.1993 a sumei de 5 mil. USD.
Aceşti doi cetăţeni norvegieni nu aveau, la rândul lor, vreo împuternicire a celui îndrituit, POI Liberia, iar Arild T. Vang nu era nici în vreo relaţie cu banca creditoare, Christiania Bank Oslo, nefigurând în lista cu specimene de semnătură a celor acceptaţi de bancă să opereze în contul deschis pentru acel împrumut (vol. 10a, f. 163-288 şi vol. 66, f. 6-8). Solicitarea ulterioară a aprobării Ministerului Economiei şi Finanţelor prezentată în detaliu mai sus, precum şi răspunsul acestuia demonstrează că atât semnarea contractului de împrumut cât şi efectuarea tragerii unor sume de bani din credit s-a efectuat înaintea avizului MF din data de 14.10.1992 şi fără a se ţine seama de îndeplinirea condiţionărilor MF ale aprobării.
Împuternicirea în limba română a fost legalizată la data de 21.07.1992 la Notariatul de Stat Constanţa sub numărul 51918 vol.66 pag.84-85), iar traducerea în limba engleză a fost legalizată tot la Notariatul de Stat Constanţa sub numărul 51919 din 27.07.1992. (vol. 66 pag.82-83).
Subliniem că autoîmputernicirea pentru contractare credit şi ridicarea sumelor din bancă, este nejustificată şi prin aceea că înv. Toanchină Virgil figura (alături de înv. Băsescu Traian) ca director în BOD – Petroklav Inc. Bahamas care nu avea nici o legătură cu contractarea creditului POI .
Mai mult, conform însăşi comunicării (vol. 7, f. 230-231) acelaşi înv., Toanchină Virgil, Petroklav Inc. Bahamas şi-a încetat activitatea la 20.07.1992.
Cu toate acestea, a doua zi, 21.07.1992, s-a autoîmputernicit (document autentificat la Constanţa şi apoi la 23.07.1992 în Oslo, vol. 66 , f. 84-85 şi 82-83) pentru contractarea împrumutului Petromin Overseas Inc. Liberia fără a face parte din structura acestei societăţi.
La data de 7.08.1992 a fost semnat de către Petromin Overseas Inc. contractul de credit pentru facilitatea de împrumut de 45 mil. USD cu sindicatul bancar reprezentat de Christiania Bank Oslo.
(Auto) împuternicirea a fost folosită de înv. Toanchină Virgil. la semnarea în data de 7.08.1992 a contractului de credit POI Liberia – Christiania Bank Oslo, cât şi la efectuarea tragerilor din credit constând în dispunerea virării de către bancă din plafonul de credit în contul PIO a sumelor specificate la enumerarea notelor de tragere arătate mai sus.
Tot înv. Toanchină Virgil dar împuternicit conform aprobării dată în şedinţa CIS CNM Petromin din data de 20.10.1992 a semnat în data de 30.10.1992 actul adiţional la contractul de credit, de suplimentare a creditului de 45 mil. USD cu încă 4 mil. USD în condiţii de dobândă libor +1,75% pe an (vol. 10a). Beneficiar şi al creditului de 45 mil. USD era Petromin Overseas Inc şi companiile subsidiare, iar garantarea creditului s-a făcut de 7 companii proprietare de unică navă prin ipotecarea, în favoarea băncii, a 7 nave, din proprietatea acestora – Comăneşti, Cărbuneşti, Băneasa, Barboşi, Borzeşti, Bobîlna şi ulterior Băceşti, cât şi cu alte 9 nave drept garanţii colaterale ce urmau să fie executate de bancă în cazul intervenirii unui eveniment de neîndeplinire a rambursării creditului.
Constituirea garanţiilor colaterale asupra celorlalte 9 nave impunea dovada că acestea sunt în proprietatea împrumutatului, rente a companiilor subsidiare proprietare de unică navă componente ale holdingului Petromin Overseas Inc. Liberia, beneficiarul creditului.
Dovada trebuia constituită de urgenţă fiindcă la 7.08.1992 a fost semnat şi parafat contractul creditului de 45 mil. USD, iar în acest contract erau deja incluse garanţii colaterale pe restul navelor care nu erau ipotecate direct (vezi Contractul de împrumut vol.10a).
Cum şi cele 9 nave enumerate mai sus erau în societăţile de unică navă constituite cu denumirea navei respective în Liberia, dovada menţionată impunea şi schimbarea certificatelor de naţionalitate care menţionau ca armator/proprietar CNM Petromin SA , cu noi certificate de naţionalitate, care să ateste că proprietarul/armatorul este liberian, însăşi societăţile înregistrate în acel stat.
Pentru constituirea acestei dovezi, în loc de radierea din Registrul matricol român a navelor respective asupra cărora s-a pierdut dreptul de proprietate prin efectul actului de vânzare Bill of Sale, învinuiţii Băsescu Traian şi Marinescu Călin Dragomir au recurs la emiterea câte unui nou certificat de naţionalitate română.
Conform documentelor aflate la dosar, procedura în acest sens s-a desfăşurat astfel:
În procesul verbal al şedinţei CIS CNM Petromin SA, din data de 19.06.1992, la pct. 1 al ordinei de zi s-a consemnat – „Dl. Marinescu C. prezintă comentariile sindicatului Băncilor implicate în eliberarea împrumutului de aprox. 45 mil. $ pt. repararea, retehnologizarea şi exploatarea navelor PETROMIN OVERSEAS INC.. Se arată că Banca a solicitat garantarea împrumutului cu ipotecarea a 6 nave PETROMIN (şi nu 4+1 cum se agrease anterior), numirea în BOD PETROMIN OVERSEAS a unui reprezentant al firmei KLAVENESS şi numirea dl. TOANCHINĂ V. în BOD la PETROMIN OVERSEAS INC. La întrebarea d-nei Sufragiu dacă au fost deschise conturi în străinătate, conform hotărârii CIS, se arată că, neavând aprobarea Băncii Naţionale, se intenţionează deschiderea unui cont la o Bancă americană cu sediul în România, respectându-se astfel prevederile legale în domeniu. De asemenea, dl. Marinescu C. arată că acest contract de împrumut se va negocia apelând la serviciile unor avocaţi recunoscuţi pe plan internaţional, ceea ce conferă seriozitate şi credibilitate contractului. La întrebarea dl. Sergiu D. dacă cele 15 nave vor fi date în contract unor parteneri români, dl. Marinescu răspunde negativ, arătând că Banca a pus condiţii pentru acordarea împrumutului ca navele să fie sub management KLAVENESS. Dna Sufragiu recomandă pentru PETROMIN HOLDING folosirea metodei conturilor consolidate, metodă ce permite prezentarea situaţiei financiare a unui singur grup de întreprinderi ca şi cum ar fi vorba de o singură întreprindere.
CIS aprobă contractarea împrumutului şi condiţiile impuse de Bancă sub rezerva avizării favorabile de către Ministerul de Finanţe” (vol. 11, f. 42).
Nu există un document Hotărâre CIS cu conţinutul citat, ci un alt document în care, alăturat trimiterii la şedinţa din 19.06.1992 se fac menţiuni nereale incluzând şi problema constituirii garanţiilor colaterale cu cele 9 nave, problemă care de altfel, nu a format niciodată obiectul dezbaterii CIS CNM Petromin SA.
Documentul în cauză – datat 10.08.1992, şi intitulat Decizia CIS pentru compania de navigaţie maritimă „Petromin” SA – consemnează, nereal, că membri CIS au fost convocaţi în „sesiune” prin notificare personală, în data de 10.08.1992, au fost de acord cu ordinea de zi pe care au dezbătut-o în şedinţa Consiliului de Administraţie al Petromin SA, şedinţă ţinută în data de 10.08.1992 şi au aprobat: „Nominarea celor 15 nave Petromin SA pentru retehnologizarea cărora se solicită creditul astfel:
Un grup format din 6 nave asupra cărora banca va institui ipoteca şi anume: Comăneşti, Băneasa, Barboşi, Cărbuneşti, Bobîlna, Borzeşti.
Un grup format din 9 nave care vor constitui garanţiile colaterale pentru împrumutul acordat şi anume: Balota, Bîrlad, Bicaz, Breaza, Callatis, Baia de Criş, Baia de Aramă, 22 Decembrie.
Împuternicirea d-lui Romanuel Nicolae Posedaru – director general al Petromin SA de a semna în numele şi pentru compania de Navigaţie Petromin SA contractul de gaj, gajarea şi predarea acţiunilor pe care Petromin SA le deţine la Compania Petromin Overseas Inc. Liberia către Christiania Bank og KREDITKASSE ca garanţie a îndeplinirii obligaţiilor asumate potrivit contractului de împrumut încheiat între Petromin Overseas Inc şi sindicatul bancar condus de Christiania Bank og KREDITKASSE”(vol. 8, f. 292-293).
Acest document (Decizia) apare cu semnăturile învinuiţii Cărbunaru Ion – preşedintele CIS CNM Petromin SA şi membri acestuia, Cucu Zoe, Dobre Sergiu, Drăgan Gheorghe, Bunea Alexandru, Zamfir Nicolae, Marinescu Călin Dragomir şi Pistolea Vasile, cu rubricarea şi a membrilor Constantin Ivaşcu, Mariana Sufragiu, Posedaru Romanuel dar fără semnăturile olografe ale acestora din urmă. Despre împrejurările alcătuirii şi semnării/nesemnării acestei „Decizii” fostul preşedinte al CIS, înv. Cărbunaru Ion a declarat că „nu-şi aminteşte de acest document”, învinuiţii Cucu Zoe, Dobre Sergiu, Drăgan Gheorghe, Bunea Alexandru, Zamfir Nicolae şi Pistolea Vasile îşi recunosc semnăturile dar nu-şi însuşesc conţinutul documentului fiindu-le prezentat de către preşedintele CIS, Cărbunaru Ion, ca şi multe alte documente, în grabă, la locurile lor de muncă din Bucureşti şi alte localităţi decât Constanţa, unde se află sediul CNM Petromin SA, mulţumindu-se cu explicaţia verbală şi sumară că redă cele discutate şi cunoscute de ei din şedinţa CIS din data de 19.06.1992, la care au recunoscut că au participat. Toţi aceştia, au negat categoric că ar fi fost convocaţi prin notificare şi că au participat la sesiunea, şedinţa CIS din 10.08.1992, neavând cunoştinţă nici că s-ar fi pus în discuţie vreodată problema constituirii garanţiilor colaterale cu încă 9 nave. Aceleaşi împrejurări sunt confirmate şi prin declaraţia înv. Sufragiu Mariana, a cărei semnătură lipseşte de pe Decizie, care a argumentat suplimentar şi faptul că preşedintele CIS, Cărbunaru Ion nici nu ar fi îndrăznit să i-l prezinte spre semnare fiindcă nu i se îndeplinise cerinţa de obţinere prealabilă a avizării de către Ministerul Finanţelor solicitată de ea şi consemnată ca atare, la pct. 1 al pv şedinţă CIS 19.06.1992 cu care face doar aparent legătura documentul din 10.08.1992. Învinuitul Marinescu Călin Dragomir nu-şi aminteşte doar când a semnat, însuşindu-şi însă conţinutul Deciziei, pe care, arătând că poartă totuşi semnăturile unora dintre membri CIS, a invocat-o chiar în apărare ca „document” al unui organism îndrituit să propună şi extinderea garanţiilor cu afectarea colaterală a încă 9 nave pe lângă cele 6 ipotecate în favoarea băncii.
Că documentul Decizie CIS sesiunea/şedinţa din 10.08.1992 este întocmit „pro cauza” cu inserarea unor împrejurări nereale menite să creeze doar aparenţa unei abilitări legale la afectarea drept garanţii colaterale a încă 9 nave, rezultă şi din faptul că nu a avut loc nici şedinţa Consiliului de Administraţie CNM Petromin SA din data de 10.08.1992, care ar fi propus aceasta CIS, iar acest organism, convocat prin notificări scrise, personale ar fi ţinut şedinţa în aceeaşi zi, data de 10.08.1992, când separat a redactat şi emis Decizia datată tot 10.08.1992.
A doua zi, la data de 11.08.1992 ministrul transporturilor, învinuitul Băsescu Traian, fără a avea vreo solicitare scrisă a CNM Petromin SA vizată şi în cadrul structurii constituită ca autoritate specializată în cadrul ministerului, Departamentul Transporturilor Navale a emis Ordinul 457/11.08.1992 cu următorul conţinut:
„În temeiul prevederilor art. 4, pct. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 426/1991 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor,
Ministrul Transporturilor emite următorul:
ORDIN

1. 1. Se acordă dreptul de a arbora pavilion românesc navelor Cărbuneşti, Bobîlna, Borzeşti, Balota, Bicaz, Bîrlad, Callatis, Breaza, Baia de Aramă, Baia de Criş, Bujoreni şi 22 Decembrie proprietate a subunităţilor companiei PETROMIN OVERSEAS INC. – cu sediul la Monrovia – Liberia (filială cu personalitate juridică a PETROMIN pentru perioada rambursării creditului acordat de către banca KRISTIANIA KREDIT STRASSE.
2. Departamentul Transporturilor Navale, Compania de Navigaţie Maritimă PETROMIN S.A. şi Inspectoratul de stat al Navigaţiei Civile vor aduce la îndeplinire prezentul o r d i n”(vol.8 f.143 ).
Precizăm că cele 9 nave arborau pavilionul român încât acordarea, prin punctul 1 al Ordinului de mai sus, a dreptului de arborare a aceluiaşi pavilion este , aparent un nonsens. Adevăratul rost, scopul urmărit cu intenţie de învinuitul Băsescu Traian, este relevat de înserarea în cuprinsul punctului 1 al aceluiaşi Ordin că cele 9 nave enumerate sunt proprietatea holdingului POI cu sediul în Monrovia, Liberia şi precizarea „perioadei rambursării creditului” .
Astfel, s-a constituit dovada cerută de banca creditoare că şi cele 9 nave sunt proprietate liberiană în holding-ul Petromin Overseas Inc. Monrovia, beneficiar al creditului, deci pretenţia Christiania Bank Oslo, putând fi grevate de acesta ca garanţii corporale colaterale, suplimentar ipotecilor directe pe celelalte 7 nave.
Totodată s-a relevat controlul cert al băncii creditoare şi asupra acestor 9 nave sub aspectul menţinerii sub dispoziţia sa prin efectul contractului de credit şi până la rambursarea completă a acestuia inclusiv din veniturile obţinute din navlosirea celor 9 nave garanţii corporale colaterale. Este devoluat astfel complet scopul urmărit de la început – vinderea din exterior a celor 9 nave fără vreun venit pentru CNM Petromin SA sub scuza impunerii băncii şi a „protejării” celorlalte 6 nave ipotecate direct, în sensul îndeplinirii condiţiei viitoare de a le readuce în patrimoniul CNM Petromin SA libere de sarcini.
Sigur că şi această „inginerie” în scop de fraudare a fost concepută tot în „laboratorul” societăţii mixte româno-norvegiană Petroklav Inc. Bahamas al cărui Board of Directors era condus („ charmain”) de învinuitul Băsescu Traian .
Faţă de supragarantarea (200%) de la bun început a creditului de 45 mil. USD prin ipotecarea directă a numai 5 nave, extinderea garanţiilor – cu ipotecare directă a altor 2 nave ( Borzeşti în valoare de 10.070.000 USD şi ulterior, Băceşti în valoare de 12.500.000USD), cât şi cu încă 9 nave garanţie colaterală – prin acţiunile cu ştiinţă, descrise mai sus la prezentarea derulării faptelor şi a dovezilor, ale învinuiţilor Băsescu Traian, Marinescu Călin Dragomir, Toanchină Virgil, Cărbunaru Ion , Bunea Alexandru, Pistolea Vasile, Drăgan Gheorghe, Dobre Sergiu, Cucu Zoe şi Zamfir Nicolae întrunesc fiecare în parte trăsăturile esenţiale şi elementele constitutive şi se înglobează în infracţiunea de abuz cu consecinţe grave prev. de art. 2481 C.pen.
Contractarea acestui credit suplimentar de 4 mil. USD apare ca nejustificată întrucât scopul reparării, retehnologizării şi operării comerciale a celor 16 nave sub managementul partenerului norvegian Torvald Klaveness, se diminuase prin nepreluarea în operare comercială sub managementul total al Torvald Klaveness a navelor Breaza şi Callatis, pentru care erau prevăzute cheltuieli de 3,7 mil. USD.
Deci, în loc de diminuarea creditului iniţial de 45 mil. USD cu această din urmă sumă, s-a recurs dimpotrivă, nejustificat, cu intenţie, la majorarea lui. Aceasta rezultă din faptul că înv. Posedaru Romanuel, Matei Vasile şi Toanchină Virgil ca reprezentanţi ai Petroklav Management Inc. Liberia şi înv. Muşat Mariana, Bobeş Constantin. reprezentanţi ai POI Liberia, precum şi înv. Marinescu Călin Dragomir reprezentant concomitent al ambelor societăţi, împreună cetăţeanul Hans Thomas Holbye de asemenea reprezentat concomitent la cele două societăţilor, dar şi evident, al Grupului Torvald Klaveness Oslo, în data de 1- 2.03.1993, au participat împreună la Şedinţa Societăţii Mixte hotărând expres, conform minutei încheiate şi semnate de toţi cei de mai sus, să nu diminueze valoarea acordului de împrumut încheiat cu sindicatul bancar reprezentat de Christiania Bank Oslo cu suma de 3,7 mil. USD datorită neincluderii navelor Breaza şi Callatis în managementul Petroklav. Se constată astfel, că înv. menţionaţi de mai sus şi-au încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu, în sensul că, în calitatea lor de salariaţi al CNM Petromin SA şi reprezentanţi ai acesteia în structura de conducere a firmei Petroklav, aveau datoria de a proteja interesele societăţii româneşti, şi nu au solicitat autorităţilor române diminuarea creditului acordat cu 3,7 mil. USD (vezi vol.139 fil.301).
Rambursarea creditului devenit prin majorare, de 49 mil. USD a fost stabilită prin scadenţarul convenit cu prilejul încheierii contractului în 8 rate semestriale a câte 6.125.000 USD, scadente fiecare la 30.06 şi 31.12 ale fiecărui an, până la termenul final, 30.06.1998.
Precizăm că, încă de la prima scadenţă din data de 31.12.1994 de rambursare din totalul creditului de 49 mil. USD, a sumei de 6.125.000 USD, s-au ivit incidente în sensul că partea norvegiană care exercita în mod exclusiv managementul afacerii, a invocat nerealizarea veniturilor, nici măcar pentru prima rată de rambursare. Aceasta a obligat CNM Petromin SA să ramburseze din surse proprii, altele decât cele din asocierea cu partenerul norvegian, suma de 6.591.543 mil. USD către Christiania Bank Oslo, incluzând rata + dobânda 566.543 USD. Situaţia creată a repus în discuţie întreaga finanţare bancară, fiindcă perspectivele acelui moment nu relevau condiţii de rambursare din venituri POI nici a următoarei scadente iar managerul norvegian trebuia să fie obligat şi pus în situaţia să asigure singur rambursările prin obţinerea veniturilor.
În acest sens, echipa managerială compusă din înv. Caraiani Andrei, Lucaciu Constantin şi Stănilă Viorel au propus iar AGA CNM Petromin SA în şedinţa din 29.10.1994 a hotărât să se procedeze la reeşalonarea împrumutului iniţial de 49mil. USD (din care se trăseseră deja 48,2 mil. USD). La momentul refinanţării balanţa creditului releva nerambursarea a 42,8 mi. USD, astfel că s-a recurs la refinanţarea creditului prin unul nou de 44 mil. USD. Totodată s-a stabilit constituirea unui fond de 15 mil. USD, ca facilităţi de garantare pentru rezolvarea problemelor în litigiu, cât şi majorarea cu 5 mil. USD plafon de lucru curent în favoarea POI. Toate acestea au fost structurate în Acordul de facilitate în scopuri multiple de USD 64.000.000 semnat din partea POI Liberia de către înv. Lupu Marin iar de banca creditoare Christiania Bank Oslo prin reprezentantul său cât şi ai structurilor sindicatului bancar din care făcea parte (hotărâre AGA F235 şi contractul Acord de facilitate în engleză, f.1.116 şi traducere f. 117-234, vol. 10b).
Conform confirmării de către Christiania Bank către POI Liberia şi Petroklav costul acestei reeşalonări încasat de bancă a fost de 1,839 mil. USD. În data de 11.08.1997 P.O.I. Liberia contractează un credit pe termen scurt suplimentar de 2 mil. USD ce a fost transferat CNM Petromin în contul acesteia deschis la Alpha Bank Sucursala Constanţa.
Deci suma totală a creditelor contractate şi folosite de P.O.I. a fost de 57,025 mil. USD, din care:
• 50,025 mil. USD credite pe termen lung
• 7 mil. USD credite pe termen scurt din care:
o 5 mil. USD plafon de lucru P.O.I.
o 2 mil. USD transferat la CNM Petromin
2.Utilizarea creditelor. Legalitatea plăţilor efectuate
Sumele trase au fost destinate pentru repararea şi retehnologizarea navelor, după cum urmează:

Nava Suma alocată din credit pentru reparare şi retehnologizare (USD)
Comăneşti 2.220.000
Cărbuneşti 4.000.000
Băneasa 2.141.000
Barboşi 3.540.000
Bobîlna 660.000
Borzeşti 200.000
Balota 1.800.000
Bicaz 420.000
Bîrlad 120.000
Baia de Aramă 2.750.000
Baia de Criş 1.340.000
Bujoreni 3.450.000
22 Decembrie 7.100.000
Băceşti 1.200.000
Total 30.941.000

Din datele de mai sus rezultă că cea mai mare sumă a fost alocată navei 22 Decembrie şi s-a utilizat pentru finalizarea construcţiei navei, suma de 5.783.000USD, iar pentru lucrări de retehnologizări a fost alocată suma de 1.317.000 USD.
Diferenţa de 17.259.000 USD până la concurenţa sumei de 48,2 mil. USD a fost destinată pentru:
• plăţi în favoarea CNM Petromin – 14.181.400 USD;
• comisioane, avocaţi, consultanţă,
management PMI/AS Torvald Klaveness şi
alte cheltuieli – 3.077.600 USD.
Cele 14.181.400 USD plăţi ce apar a fi făcute din creditul Christiania Bank Oslo în favoarea CNM Petromin SA, au fost identificate ca fiind obligaţii de plată înregistrate în contabilitatea CNM Petromin SA înainte de încheierea contractului de asociere cu partenerii norvegieni, drept cost al reparaţiilor efectuate în anii 1990-1991 la navele Bîrlad, Breaza, Callatis, Bicaz şi Băceşti. Pentru suma de 14.181.400 USD plătită de Petromin Overseas Inc în contul unor obligaţii anterioare ale CNM Petromin Constanţa nu s-au întocmit nici un fel de documente între cele două persoane juridice distincte.
Toate informaţiile privind tragerile efectuate şi plăţile dispuse provin din rapoartele financiare întocmite de POI, rapoarte auditate de firma norvegiană de audit Forum Touche Ross, care nu a ataşat însă şi documentele justificative primare. Pe cale de consecinţă nu se poate verifica necesitatea, oportunitatea şi realitatea plăţilor efectuate în favoarea CNM Petromin din aceste credite. La sediul CNM Petromin SA nu au fost identificate spre a fi ataşate la dosar documente primare justificative, aferente retehnologizărilor şi reparaţiilor efectuate la nave, neputându-se astfel verifica modul de utilizare a creditelor contractate de P.O.I. Liberia, şi nici stabili nivelul dobânzilor şi comisioanelor plătite ori modul de respectare a clauzelor contractului de credit. Întreaga arhivă POI Liberia cu documentele derulării acestuia s-a constituit şi a rămas la sediul partenerului norvegian, Torvald Klaveness (vezi mesaj fax primit de la T. Klaveness Norvegia, vol. 118, f. 204-205). La data de 12.08.1997 a mai fost contractat şi un credit pe termen scurt de 2 milioane USD, acordat POI care l-a fost transferat în contul curent al CNM Petromin SA, deschis la Alpha Bank Constanţa, unde s-a depersonalizat fiind folosit la plăţi diverse pentru carburanţi, taxe portuare, reparaţii şi licitaţii de schimb valutar.
3. Rambursarea creditelor Petromin Overseas Inc. Liberia Precizăm în primul rând faptul că aşa cum am arătat mai sus, deşi nu înregistrase nici un venit din asociere şi nu se afla în relaţii comerciale cu POI Liberia, CNM Petromin SA a rambursat din surse proprii prima rată scadentă de 6.025.000 USD şi 566.543 USD dobândă aferentă (vezi raport Curtea de Conturi, vol.117, f.41). Creditul de 2 mil. USD în regim revolving, transferat de POI Liberia la CNM Petromin SA în august 1997 apare ca fiind rambursat din vânzarea navelor Băceşti şi Balota, fără ca sumele preţ/vânzare să fi ajuns în România la CNM Petromin SA, rambursarea fiind operată scriptic direct de partenerii norvegieni, câte 1 mil. USD din fiecare dintre cele două preţuri de vânzare. Nu s-a făcut deci, o delimitare clară şi strict necesară cel puţin pentru operaţiunea de creditare/rambursare între gestiunile celor două persoane juridice Petromin Overseas Inc. Liberia şi CNM Petromin SA, relaţia legală a ultimei fiind doar aceea de acţionar 100% în POI. De altfel, doar preţurile cunoscute de vânzare a navelor direct din Liberia pot fi identificate şi concretizate ca temeiuri de rambursare.
Cealaltă principală resursă, nu numai de rambursare, ci şi mai ales de venituri în scopul obţinerii cărora s-a constituit asocierea externă, exploatarea comercială a navelor (navlosire), a fost complet ascunsă de partenerii norvegieni. Aceasta a fost posibilă datorită cedării integrale a managementului de către partenerii români, practic a întregii afaceri, inclusiv gestionarea actelor primare şi a documentelor privind derularea creditelor POI exclusiv în contabilitatea ţinută doar de Torvald Klaveness Group Oslo, rămasă deci la discreţia partenerilor norvegieni.
În asemenea condiţii de incertitudine privind realizarea unor venituri din exploatarea navelor la un nivel care să asigure nu numai cheltuielile de operare ci şi sursele financiare de rambursare a creditelor, este pregnant relevată incapacitatea managerială a celor care au dispus totuşi, cu ştiinţă, contractarea creditelor, angajându-şi astfel, implicit şi responsabilitatea penală.
Aceasta este demonstrată de dispunerea folosirii unor sume importante pentru plăţi de altă natură decât cea a destinaţiei creditelor, pentru reparaţii, retehnologizări şi finalizări construire ale navelor din patrimoniu. În aceste condiţii, a rămas până în prezent nejustificată cu documente utilizarea unor sume importante din aceste împrumuturi.
Din analiza datelor prezentate mai sus se evidenţiază clar următoarele aspecte:
• a fost angajat un volum ridicat de împrumuturi externe în neconcordanţă cu posibilităţile de rambursare a acestora din veniturile realizate din exploatarea navelor
• nu au fost respectate în totalitate destinaţiile pentru care au fost angajate aceste împrumuturi
• prin punerea la dispoziţia partenerilor străini, în calitate de manageri, a împrumuturilor obţinute de subsidiare, a fost pierdut controlul utilizării acestora de către acţionarul român
• tragerile din împrumutul total de 49 mil. USD, au fost efectuate de persoane care nu aveau împuternicire dată de acţionarii POI, singurul mandatat conform statutului companiei sect. 3 era trezorierul legal numit, care răspundea de supravegherea generală a fondurilor, de modul în care se cheltuise acestea, conform instrucţiunilor Comitetului Director şi de supravegherea conturilor de încasări şi plăţi, precum şi cheltuielile companiei. Lucru pe care trezorierii numiţi nu l-au efectuat şi de care se fac responsabili.
• rambursarea la termen a împrumuturilor externe s-a realizat din drepturile cuvenite armatorului sau din alte surse de finanţare ale acestuia, partenerul străin neasigurând achitarea obligaţiilor către băncile din străinătate din veniturilor realizate prin exploatarea comercială a navelor.
• costul total al creditelor contractate de companiile din structura Liberia a fost de 77.545.000 USD din care 57.025.000 USD credit şi 20.520.000USD dobânzi şi taxe bancare aferente.

Subliniem „aportul” la înregistrarea efectelor negative, păgubitoare a funcţionarilor CNM Petromin SA, înv. Muşat Mariana – director financiar şi Iosif Luminiţa – şef Serviciu decontări valutare, persoane cele mai calificate şi investite cu atribuţii de serviciu specifice urmăririi realizării de către CNM Petromin SA a celor 23 mil. USD beneficiu din asocierea externă (vezi Nota de fundamentare înaintată MF , vol.8 f.264). Tocmai aceste considerente au condus la investirea învinuitelor Muşat Mariana şi Iosif Luminiţa cu funcţiile de trezorier în holdingu-ul POI, şi respectiv, la Petroklav Management Inc. şi la cele 16 societăţi proprietare de unică navă, constituite în Liberia. Îndeplinirea atribuţiilor de trezorier ca şi a celorlalte atribuţii ale funcţiilor de conducere în societăţile din Liberia era anume retribuită cu un spor de 20% din salariul încasat ca funcţionari la CNM Petromin SA ( pv. şedinţa CIS din 18.12.1992, vol.11,f.62).
Precizăm că, fiecare dintre societăţile din Liberia a fost constituită printr-un statut standard conform legii societăţilor comerciale din Liberia. Statutul în Secţiunea 3 precizează că, trezorierul numit răspunde de supravegherea generală a fondurilor şi a modului în care acestea sunt cheltuite conform instrucţiunilor Comitetului Director. De asemenea este răspunzător de conturile de încasări şi plăţi ale companiei. Toate creditele externe susmenţionate s-au localizat la POI Liberia astfel că, trezorierul acesteia, înv. Muşat Mariana, trebuia să efectueze tragerile din împrumut, să urmărească utilizarea acestora, cu respectarea scopului şi destinaţiei pentru care a fost contractat împrumutul. Prin Hotărârile BOD – Petromin Overseas Inc. din datele de 15 octombrie 1992 şi 2 martie 1993, s-a precizat obligaţia trezorierului de a verifica derularea creditului şi de auditare a conturilor companiei (vol. 139, f. 289-305).
Înv. Muşat Mariana trebuia să-şi îndeplinească atribuţiile de trezorier până la data de 02.02.1995 când a fost înlocuită prin numirea cu totul nejustificată a trezorier a cetăţeanului norvegian Hans Thomas Holbye – de către directorul general al CNM Petromin SA înv. Caraiani Andrei.
Dacă înv. Muşat Mariana şi-ar fi îndeplinit obligaţia să verifice în calitate de trezorier toate conturile POI prin auditare, chiar şi în situaţia operării conturilor doar în contabilitatea partenerilor norvegieni putea să intervină personal, cât şi prin intermediul CNM Petromin SA la reechilibrarea asocierii şi protejarea intereselor părţii române la aceasta.
Înlocuirea ei din funcţia de trezorier de către directorul general înv. Caraiani Andrei prin numirea cu totul nejustificată ca trezorier a lui Hans Thomas Holbye a paralizat orice posibilă măsură de verificare a respectării şi realizării intereselor părţii române fiindcă nu exista nici o garanţie de realizare a acestora de către noul trezorier, cetăţean norvegian.
Dimpotrivă, “concursul” acestuia a fost la convenirea condiţiilor de luare a creditului pe termen scurt la plafonul de 5 mil. USD, capital de lucru curent pentru Petromin Overseas Inc.. Acest plafon de 5 mil. USD era completat instantaneu chiar dacă plăţile au avut altă destinaţie, cheltuielile de operare comercială a navelor şi nu repararea şi retehnologizarea acestora conform destinaţiei univoce a creditelor contractate la Christiania Bank Oslo. Nici înv. Iosif Luminiţa nu şi-a îndeplinit cu ştiinţă atribuţiile şi obligaţiile în calitate de trezorier al Petroklav Management Inc. Liberia cât şi al societăţilor de unică navă, unde se localizau ipotecile şi defalcările creditului pe nave, în aceeaşi perioadă de până la 2.02.1995 când tot directorul general al CNM Petromin SA, înv. Caraiani Andrei, a înlocuit-o cu „trezorierul” norvegian Hans Thomas Holbye.
Înv. Iosif Luminiţa putea şi trebuia să verifice în calitate de trezorier, realizarea intereselor părţii române, atât în derularea creditului, cât şi la înregistrarea veniturilor reale din navlu, eliminând sau cel puţin limitând posibilitatea disimulării nerealizării ori cheltuirea acestora de către partenerii norvegieni prin contabilitatea proprie. Mai mult, rămânând şi după excluderea din funcţia de trezorier cu calitatea de director în BOD înv. Iosif Luminiţa, putea să ceară noului trezorier, fie el şi Hans Thomas Holbye, analiza curentă şi anuală a modului în care s-au cheltuit fondurile creditului destinat reparării şi retehnologizării navelor.
Montajul financiar al creditului a înglobat până la valoarea de 64 mil. USD şi scrisorile de garanţie a băncii, în valoare de 15 mil. USD, pentru eventualele situaţii de litigii care nu s-au produs şi nu au ocazionat deci trageri şi rambursări.
În luna aprilie 2000, când s-a recurs la realizarea încetării contractului de management şi a întregii afaceri cu grupul Torvald Klaveness Oslo, se mai aflau în operarea acestuia 4 nave grevate de rambursarea a 11.570.535 USD la Christiania Bank Oslo.
Împrejurările de fapt cu semnificaţie penală privind modul în care s-a realizat această ultimă rambursare la Christiania Bank Oslo vor fi precizate mai jos în legătură cu vânzarea a celor ultime 4 nave: – Comăneşti, Cărbuneşti, Bobîlna şi 22 Decembrie.
f) Pierderile înregistrate de companiile liberiene, pe perioada asocierii dintre CNM Petromin şi Klaveness
În afară de prejudiciul de 156.977.064,80 USD provenit din neîncasarea sumelor din vânzarea navelor din companiile subsidiare proprietare de unică navă s-a mai produs şi un prejudiciu de 161.861.917,24 USD urmare a pierderilor înregistrate de hodingul Petromin Overseas Inc Liberia.
În ceea ce priveşte primul aspect acesta a fost tratat pe larg la punctul privind vânzările de nave. Cel de-al doilea aspect privind pierderile înregistrate de holdingul Petromin Overseas Inc Liberia se datorează factorilor de conducere care au fost numiţi şi au “administrat” aceste companii pe perioada 1992 – 2000.Astfel la Petromin Overseas Inc unde CNM Petromin deţinea 100% din acţiuni conducerea acestei societăţi a fost numită de CIS şi ulterior AGA şi era formată din: învinuitul Lupu Marin – director şi preşedinte al BOD; învinuita Romanescu Cristina – director şi secretar; învinuita Muşat Mariana – director şi trezorier; învinuitul Ionescu Dan – director; învinuitul Bobeş Constantin – director; începând cu data de 30.06.1992 – 2 februarie 1995 când au fost schimbaţi cu următorii învinuiţi:
Caraiani Andrei – director; Lucaciu Constantin – director; Iosif Luminiţa – director; Stănilă Viorel – preşedinte BOD; Romanescu Cristina – secretar.
Pentru companiile Barboşi Inc Liberia, Băneasa Inc, Comăneşti Inc, Cărbuneşti Inc, Balota Inc, Bicaz Inc, Breaza Inc, Callatis Inc, Bârlad Inc, baia de Criş Inc, Baia de Aramă Inc, Bujoreni Inc, Bobâlna Inc, Borzeşti Inc, 22 Decembrie Inc, şi Petroklav Management Inc unde Petromin Overseas Inc Liberia deţinea 100% din acţiuni la conducerile acestor societăţi pe perioada 30.06.1992 – 2 februarie 1995 au fost numiţi: Învinuitul Toanchină Virgil – director şi preşedinte; Romanescu Cristina – director şi secretară; Iosif Luminiţa – director şi trezorier; Matei Vasile – director; Bobeş Constantin – director; iar după aceea aceştia au fost schimbaţi fiind înlocuiţi cu: Lupu Marin – preşedinte; Romanescu Cristina – secretar. Începând din anul 1997 – 2000 în aceste societăţi offshore directorii nu au mai fost numiţi şi evidenţiaţi în registrele societăţilor liberiene ci numai cu ocazia întocmirii documentaţiilor şi luării hotărârilor necesare vânzării navelor.
Astfel:
- Băneasa Inc învinuitul Helmut Bogdan – preşedinte; inculpatul Kauntz Werner – director trezorier; inculpatul Rusen Mitică – director secretar; Breaza Inc – Mihai Andrei – director secretar; învinuitul Bărdaş Marcel – director, preşedinte; inculpatul Kauntz Werner – director trezorier.
- Baia de Criş Inc – învinuitul Helmut Bogdan – director trezorier; inculpatul Kauntz Werner – director trezorier; inculpatul Rusen Mitică – director secretar.
- Callatis Inc şi Breaza Inc – învinuitul Bărdaş Marcel director preşedinte; inculpatul Kauntz Werner – director trezorier; – apărător Mihai Andrei – director secretar.
- Bârlad Inc învinuitul Bărdaş Marcel director preşedinte; inculpatul Kauntz Werner – director trezorier; – apărător Mihai Andrei – director secretar;
- Bujoreni Inc învinuitul Helmut Bogdan director preşedinte; inculpatul Kauntz Werner – director trezorier; învinuitul Răgălie Ion director secretar.
- Borzeşti Inc învinuitul Lupu Marin director şi preşedinte; Vasile Matei; Romanescu Cristina director secretar.
- Baia de Aramă Inc inculpatul Kauntz Werner – director preşedinte; învinuitul Răgălie Ion director secretar; învinuitul Helmut Bogdan director.
- Cărbuneşti Inc, Comăneşti Inc, Bobâlna Inc, 22 Decembrie Inc – învinuitul Helmut Bogdan director preşedinte; inculpatul Kauntz Werner director trezorier; inculpatul Ruse Mitică director secretar.
Persoanele numite în cadrul acestor companii proprietare de unică navă îndeplineau şi diverse funcţii de conducere în cadrul CNM Petromin S.A (ca directori generali, administrator unic, manageri, directori economici, directori comerciali, directori tehnici, directori grup nave, şefi servicii, etc.). Conform statutelor celor 18 societăţi liberiene la art. 3 Directorii – Secţiunea a II-a referitor la alegerea acestora se menţionează: cu excepţia cazului când se prevede altfel de lege sau Secţiunea a IV-a directorii companiei (exceptând primul comitet director dacă este numit în contractul de societate sau desemnat de către fondatori) se vor alege la adunările generale anuale ale acţionarilor. Fiecare director va fi ales până la următoarea adunare generală anuală a acţionarilor şi până când succesorul său va fi ales şi împuternicit în bună regulă exceptând cazul decesului, demisiei demiterii sau terminării premature a perioadei pentru care a fost numit în funcţie. (vezi vol. 13 pag. 28 – 29).
Învinuiţii desemnaţi din personalul propriu de către CNM Petromin S.A. în calitate de acţionar să exercite funcţii de conducere, verificări şi control de ansamblu sau pe domenii specifice la societăţile constituite în străinătate, inclusiv în asocierea mixtă cu Torvald Klaveness Oslo au calitate de funcţionari. Aceştia deşi au atribuţii funcţionale conform Statutului, acordat la legea statului unde au sediul social funcţional, prin efectul asumării la constituire sau asociere de către acţionarul CNM Petromin S.A., trebuie să-l exercite întocmai şi în interesul părţii române. Învinuiţii menţionaţi ca făcând parte din Petromin Overseas Inc Liberia care deţineau acţiunile 100% în companiile subsidiare cu ştiinţă şi-au încălcat îndatoririle de serviciu prin aceea că anual la sfârşitul anului trebuia să respecte procedura de numire a directorilor. Aceeaşi situaţie s-a constatat şi cu numirea directorilor din Petroklav Management Inc şi Petromin Overseas Inc unde Petromin deţinea 100% acţiuni.
Datorită acestui fapt nu a avut nici cine să avizeze şi analizeze rezultatele relevate de bilanţurile şi documentele contabile de sinteză. Pe parcursul anului fiscal (exerciţiu financiar) aşa cum este el definit de statutul societăţii avizarea oportunităţii efectuării operaţiunilor financiare în baza documentelor contabile justificative ce trebuiau puse la dispoziţie de manager revenea ofiţerului trezorier. Conform statutului acesta trebuia să urmărească modul de cheltuire a fondurilor şi de alocare a resurselor financiare ale companiilor astfel încât la finele anului companiile să prezinte rezultate economice pozitive care pe de o parte să asigure rambursarea volumului mare de credite angajate iar pe de altă parte obţinerea profitului neimpozabil de altfel într-un paradis fiscal şi care repatriat constituia dividendele acţionarului majoritar CNM Petromin S.A. Pentru ascunderea faptului că aceste firme au fost înfiinţate cu scopul de a retehnologiza şi menţine în exploatare la standarde internaţionale cele 16 nave mineralier de mare capacitate ale CNM Petromin S.A. acţionarul român prin directorii săi financiari care de altfel au deţinut şi funcţiile de trezorier în aceste companii nu a înregistrat în contabilitatea proprie acţiunile deţinute la aceste companii. O astfel de măsură a avut scopul de a ascunde în faţa organelor de control ale statului român pierderile acumulate an de an din exploatarea navelor angajate în cooperarea cu Torvald Klaveness. Aşa cum am arătat mai sus prin aceea că învinuiţii Muşat Mariana, Iosif Luminiţa, Stănilă Viorel, inculpatul Kauntz Werner cu ştiinţă şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de trezorier conferite de statutul companiilor proprietare de unică navă şi a holdingului Petromin Overseas Inc. Liberia. Aceste documente la sfârşitul fiecărui an financiar erau întocmite de către managerul norvegian Torvald Klaveness şi auditate sub aspectul respectării normelor tehnice contabile de către firma de audit Forum Touche Ross care nu avea competenţa pronunţării asupra eficientei activităţii desfăşurate în companiile liberiene. Drept pentru care aceste documente erau expediate pe adresa acţionarilor companiilor liberiene. Aceste rapoarte de audit au rămas simple hârtii îndosariate fără a se analiza cu răspundere pierderile mari înregistrate anual şi a dispune măsuri pentru remedierea acestora în scopul eficientizării acestor societăţi. Există bilanţuri contabile pe fiecare an dar acestea nu sunt semnate de către directori şi nici aprobate prin hotărâri anuale de către acţionari. Hotărârile anuale ale BOD şi acţionarilor nu există în registrul companiilor unde acestea conform legii trebuiau ţinute. Conform art. 9 din statutul celor 18 societăţi liberiene la Secţiunea I –a se prevede că „anul fiscal al companiei va fi acea perioadă de 12 luni consecutive stabilită de către comitetul director prin hotărâre”.
În conformitate Bussines Corporation Act – legea privind societăţile comerciale din Liberia, trebuia ca la sfârşitul anului să aibă loc atât adunarea anuală a BOD, materializată printr-o hotărâre, cât şi adunarea anuală a acţionarilor şi aceasta materializată printr-o hotărâre BOD, în mod reprezentativ, se întâlneşte cel puţin de două ori pe an înainte şi după întâlnirea anuală a acţionarilor. La prima întâlnire directorii studiază rapoartele care trebuie înaintate la acţionari şi avizează bilanţul contabil pe care îl va prezenta acţionarilor. La această întâlnire o hotărâre este adoptată, autorizând directorii să semneze bilanţul în numele BOD. Directorii, apoi stabilesc întâlnirea anuală a acţionarilor. Următoarea întâlnire, de obicei are loc după închiderea adunării acţionarilor, directorii noi aleşi sau reconfirmaţi se întâlnesc pentru a alege ofiţerii pentru anul viitor şi dacă acţionarii nu aleg un auditor, un contabil va fi numit de BOD. Deşi aceste întâlniri, în mod tehnic sunt ţinute la două date diferite, hotărârea poate fi semnată la aceeaşi dată. În timpul adunării anuale a acţionarilor, acţionarii au următoarele obligaţii:
- Primesc, studiază şi aprobă bilanţul şi documentele finale de sinteză, prezentate de BOD, precum şi raportul auditorilor; aprobă hotărârile adoptate de directori în timpul anului, aleg directorii pentru anul care vine, decide numirea auditorilor şi ratifică toate actele făcute de directori şi ofiţeri în timpul anului care a trecut.
În vol.131 fila 214 este prezentat un model de hotărâre a adunării generale a acţionarilor, pe scurt având următoarele puncte:
- Numele companiei
- Locul de ţinere a şedinţei şi data
- Raportul preşedintelui
- Raportul auditorilor
- Declararea dividendelor
- Alegerea noilor directori sau reconfirmarea celor existenţi
- Numirea auditorilor
- Remunerarea auditorilor
Referitor situaţiile financiare întocmite de managerul norvegian şi rapoartele de audit întocmite de Forum Touche Ross, se fac următoarele precizări:
• Singurul an în care au fost întocmite rapoarte de audit pentru cele 16 companii proprietare de unică navă din Liberia este anul 1992. Pentru restul perioadei 1993-2000 nu sunt întocmite rapoarte de audit în acest sens, singurele referiri care se fac sunt cele cuprinse în raportul de audit Petromin Overseas Inc. Liberia.
• Referitor la Petroklav Management Inc. se constată inexistenţa unor rapoarte de audit în acest sens. Singurele documente sunt nişte situaţii privind execuţia contului de profit şi pierderi, nesemnate , pentru anii 1992-1995, 1997-1998, iar pentru anii1996, 1999 şi 2000 nu există documente .
• Rapoartele firmei de audit şi situaţiile financiare de sinteză trebuiau analizate şi aprobate de comitetul director al fiecărei societăţi în parte, din cadrul structurii Liberia, subsidiare/ POI şi PMI, ulterior acestea trebuiau analizate şi aprobate de către CIS/ CIMS/ AGA CNM Petromin SA în calitatea sa de acţionar majoritar.
• Pentru anul 1992 se constată existenţa următoarelor rapoarte ale directorilor :
o Pentru Petromin Overseas Inc. raportul directorilor este semnat de Hans Thomas Holbye şi înv. Lupu Marin
o Pentru societăţile subsidiare raportul directorilor este semnat de către Hans Thomas Holbye şi înv. Toanchină Virgil
o Pentru perioada 1993-2000 se constată:
 Pentru societăţile subsidiare nu există raport al directorilor.
 Pentru Petromin Overseas Inc. există raport al directorilor pentru fiecare an semnat în exclusivitate de directorul norvegian : 1993 şi 1994 – Hans Thomas Holbye, 1996, 1999 şi 2000 – Nils Khroy Petersen, 1995 – Trygve Nordby şi 1997-1998 Rolf Nielsen.
 Pentru Petroklav Management Inc. nu există nici un raport al directorilor pentru perioada 1992-2000.
 În mod normal aceste rapoarte împreună cu situaţiile financiare şi auditările Forum Touch Ross trebuiau analizate în cadrul comitetelor directoare şi supuse aprobării adunării acţionarilor din companiile liberiene , hotărârile luate şi măsurile de redresare a afacerii trebuiau consemnate şi achiesate la Registrele Companiilor. Din analiza registrelor aflate la dosarul cauzei reiese că acestea au fost ţinute la zi doar până la data obţinerii creditului de la Christiania Bank Oslo.
 Conform statutului companiilor analiza rapoartelor ar fi dus în primul rând la schimbarea directorilor şi ar fi trebuit să prevadă măsuri de rentabilizare a afacerii, în condiţiile în care structura holding din Liberia a înregistrat an de an pierderi.
În fapt, se constată, că prin subcontractarea abuzivă a managementului ca şi în cazul firmei mixte Petroklav Inc. Bahamas, singura firmă care a ţinut contabilitatea a fost ceea norvegiană. În consecinţă practic armatorul a pierdut controlul afacerii deoarece nu mai avea relaţie contractuală directă cu Torvald Klaveness Co. A/S, deşi companiile liberiene erau proprietate 100% CNM Petromin SA.
Referitor la modul cum evidenţa contabilă a reflectat intrarea navelor în companiile subsidiare pe baza vânzării cu Bill of Sale, se constată că acestea au fost înregistrate ca aport nemonetar în contabilitatea Petromin Overseas Inc. astfel:
-USD-
Nume navă Valoare de conform
Bill of Sale Valoare de intrare reevaluată
De auditorul FTR
Comăneşti 1 32.830.000
Cărbuneşti 1 35.170.000
Băneasa 1 12.170.000
Barboşi 1 17.500.000
Bobîlna 1 10.070.000
Borzeşti 1 10.070.000
Balota 1 10.500.000
Bicaz 1 5.170.000
Bîrlad 1 4.670.000
Callatis 1 6.000.000
Breza 1 5.670.000
Baia de Aramă 1 11.000.000
Baia de Criş 1 11.920.000
Bujoreni 1 9.730.000
22 Decembrie 1 33.000.000
Băceşti 1 12.500.000
Total 16 nave 16 227.970.000
Conform adresei auditorului norvegian Forum Touch Ross adresată CNM Petromin în atenţia învinuitei Iosif Luminiţa datată 28.07.1994, rezultă: „ ….. Evaluarea navelor din companiile deţinătoare de unică navă (şi apoi în Petromin Overseas) a fost făcută la data înfiinţării, după cum ştiţi, pe baza valorilor în piaţă, stabilite ca fiind media a trei estimări făcute de firme de brokeri independente. Estimările s-au făcut pe presupunerea că navele au fost retehnologizate şi că există condiţii comerciale favorabile. Navele au fost puse la dispoziţia companiilor deţinătoare de navă unică de către Petromin. Companiile deţinătoare de navă unică nu au plătit nimic pentru aceste nave. Navele au fost considerate ca aport nemonetar şi au fost înregistrate în contabilitatea POI . Întreţinerea şi retehnologizarea navelor este înregistrată pe costuri în contabilitate pe baza a 2 considerente …….. În primul rând, evaluarea navelor în contabilitate se bazează, aşa cum s-a menţionat mai sus, pe presupunerea, că navele au fost retehnologizate. În al doilea rând, retehnologizarea este văzută pur şi simplu ca o recuperare în urma întreţinerii neglijente în decursul anilor, prin care navele sunt aduse la un standard pe care îl aveau atunci când erau noi. Orice alte posibile retehnologizări care vor ridica standardul navelor conform GAP ar trebui capitalizate”. (vol.141 fil.48-49)
Rezultă deci că, valoarea de înregistrare de 227.970.000 USD, reprezintă valoarea navelor inclusiv retehnologizările în valoare de 44 mil. USD efectuate pe parcursul operării navelor până la data vânzării acestora. Plecând de la acest considerent şi luându-se în calcul valoarea de intrare a navelor în structura Liberia, conform evidenţelor CNM Petromin, realizate urmare reevaluărilor HG.945/1990 şi OG 26/1992, precum şi modernizărilor efectuate pe structura Bahamas, constatându-se următoarele:

Nume nava

Val rămasa la de 31.03.1992
lei Val rămasa la de 31.03.92 exprim in USD Număr de luni aferente per de func ramase Amorti
zare lunara Data predării navei Amortizare coresp. De la 31.03.1992 si data predării Valoarea rămasa la data transferului conf PV de livrare după evid. Petromin Retehnologizare nave realizata in cadrul Petroklav Inc. Bahamas Modificare valoare rămasa datorita investiţiilor realizate de PIB Val de intrare conf. evidenta contabila POI USD
COMANESTI 4840326000 26890700 204 131817 31.07.1992 527269 26363431 122228 26485660 32830000
CARBUNESTI 5048921000 28049561 216 129859 12.10.1992 844084 27205477 494637 27700114 35170000
22 DECEMBRIE 10730288000 38598158 38598158 33000000
BALOTA 2236321000 12424006 159 78138 12.08.1992 351623 12072383 57473 12129855 10500000
BARBOSI 3468417000 19268983 232 83056 23.07.1992 332224 18936759 156550 19093310 17500000
BANEASA 2173153000 12073072 142 85022 20.07.1992 340087 11732986 497842 12230827 12170000
BOBILNA 1999938000 11110767 122 91072 12.10.1992 591967 10518800 10518800 10070000
BORZESTI 2051936000 11399644 123 92680 12.08.1992 417060 10982584 10982584 10070000
BAIA DE ARAMA 2203137000 12239650 135 90664 12.08.1992 407988 11831662 11831662 11000000
BAIA DE CRIS 2292530000 12736278 143 89065 12.08.1992 400792 12335486 12335486 11920000
BACESTI 2449118000 13606211 153 88929 01.10.1992 533577 13072634 13072634 12500000
BUJORENI 1944950000 10805278 116 93149 12.08.1992 419170 10386108 10386108 9730000
BICAZ
873696000 4853867 51 95174 25.08.1992 475869 4377997 4377997 5170000
BIRLAD 965314000 5362856 55 97506 12.08.1992 438779 4924076 4924076 4670000
BREAZA
1199480000 6663778 85 78397 25.08.1992 391987 6271791 6271791 5670000
CALLATIS
1070769000 5948717 74 80388 25.08.1992 401940 5546776 5546776 6000000
Total
45548294000 193433367 6874416 225157109 1328730 226485839 227970000

Comparând valoarea rămasă (neamortizată) a navelor la data transferării lor în companiile proprietare de unică navă din Liberia, conform legislaţiei române şi valoarea de intrare a acestora în POI, se constată la cele 16 nave o diferenţă de 1,5 mil. USD (în minus conform reevaluărilor după legislaţia română, faţă de evaluarea făcută de firmele de brokeraj cu ocazia înregistrării lor ca proprietate a subsidiarelor Petromin Overseas Inc.).
Faţă de cifrele sus menţionate, este greu de acceptat ideea că navele în urma modernizărilor de 44 mil. USD, valorează chiar şi la valoarea lor de piaţă, tot atât cât ar valora nemodernizate, conform reevaluărilor după legile române. Diferenţa între 1 USD şi preţul de înregistrare conform evaluării făcute de brokeri navelor, a fost înregistrată în contabilitatea Petromin Overseas Inc. ca un fond (sursă de acoperire) în pasivul bilanţului.
Corect ar fi fost ca diferenţa sus menţionată să se înregistreze ca un venit care să acopere cheltuiala de modernizare, fără să influenţeze profitul din operarea comercială a navelor.
În fapt, Petromin Overseas a înregistrat în cheltuielile sale amortizare corespunzătoare valorii navelor modernizate, precum şi cei 44 mil. USD modernizări (upgrading). Înregistrarea pe cheltuieli atât a amortizării corespunzătoare valorii de 227.970.000 USD a navelor, precum şi a cheltuielilor de modernizare de 44 mil. USD, confirmă implicit faptul că suma de 227.970.000 USD nu cuprinde investiţiile de ridicare standard nave.
Cu privire la modul de înregistrare în contabilitate a activităţii de management tehnic şi comercial al Petroklav Management Inc Liberia, se constată aceleaşi deficienţe ca şi în cazul Petroklav Inc. Bahamas.
Urmare analizei documentele menţionate anterior se constată că pe parcursul anilor 1992 – 2000 toate societăţile din holdingul Petromin Overseas Inc. Liberia au înregistrat an de an pierderi însemnate, iar Petroklav Management Inc. înregistrează în mod constant profit zero, datorită subcontractării activităţii sale către Torvald Klaveness. La nivelul grupului de firme din Liberia situaţia pierderilor se prezintă astfel:
-USD-
ANII Total pierdere din activitate proprie Petromin Overseas Inc. Liberia Total pierdere din activitate proprie Societăţi subsidiare de unică navă Profit – pierdere din activitate proprie Petroklav Management Inc. Liberia Pierdere totală a societăţilor constituite de CNM Petromin SA în Liberia
1992 2852444,89 21200188,57 0,00 24052633,46
1993 5423788,62 14032595,10 0,00 19456383,72
1994 6751652,81 22480614,72 0,00 29232267,53
1995 6943940,47 660826,35 0,00 7604766,82
1996 5762681,83 552801,16 0,00 6315482,99
1997 5182038,53 42313847,08 0,00 47495885,61
1998 3795593,24 5009253,74 0,00 8804846,98
1999 2219611,69 14521746,14 0,00 16741357,83
2000 1581342,47 576950,41 0,00 2158292,88
Total perioadă 40513094,55 121348823,27 0,00 161861917,82
Rezultă că pe perioada analizată totalul pierderii este de 161,8 mil. USD din care 40,5 mil. USD aparţine POI din activitatea proprie şi 121,3 mil. USD aparţin subsidiarelor sale. În documentaţia prezentată de CNM Petromin şi aflată în vol. 121, valoarea pierderii de mai sus este evaluată la 153.572.137 USD cu o diferenţă de 8.289.780 USD. Această diferenţă a fost localizată la anii 1993 ,1994, 1998 şi 2000, fără a putea fi stabilită cu exactitate din ce categorii de cheltuieli provine. Suma stabilită drept prejudiciu în valoare de 161.861.917,82 USD a fost stabilită pe baza a situaţiilor financiare de sinteză întocmite de managerii norvegieni Torvald Klaveness şi auditate de Forum Touch Ross. În aceste împrejurări se observă că învinuiţii care reprezentau CNM Petromin în companiile din Liberia şi care trebuiau să apere interesele acestei companii şi implicit a statului român, cu ştiinţă, şi-au încălcat în mod flagrant atribuţiile de serviciu, acţionând în mod total defectuos în funcţiile pe care le-au îndeplinit în companiile liberiene, iar uneori neîndeplinindu-şi atribuţiunile de serviciu, deşi tocmai în acest scop fuseseră numiţi în structurile de conducere din Liberia. Activităţile învinuiţilor enumeraţi în legătură cu pierderile suferite de CNM Petromin din societăţile liberiene au fost uneori ca şi inexistente, în sensul că aceştia fie nu s-au întrunit în şedinţele obişnuite de lucru ale structurilor de conducere liberiene, fie, deşi cunoşteau situaţia comercială şi financiară reală a firmelor liberiene, nu au luat nici un fel de măsuri pentru a pune capăt dezastrului care era în curs de derulare. Practic, învinuiţii au acţionat la o manieră ce poate fi caracterizată absolut formală, în raport de atribuţiile pe care le aveau „uitând” în permanenţă că rolul lor era acela de a apăra interesele CNM Petromin SA. Această situaţie generată în mod direct de către aceşti învinuiţi, a condus la acumularea unor pierderi uriaşe în intervalul 1992-2000, pe fondul încălcărilor repetate ale dispoziţiilor legale române şi de către alţi învinuiţi, aşa cum am explicat anterior, şi cum se va vedea şi din alte descrie pe care le vom relata mai jos.
g) Vânzarea navelor din cele 15 companii liberiene, proprietare de unică navă, către diverse societăţi
Aşa cum s-a precizat mai sus adevăratul scop al lărgirii garanţiilor îndestulătoare (200% prin ipotecare directă a 6 nave) cu încă 9 nave garanţii corporale colaterale a fost acela de a se recurge la vânzarea în primul rând a acestora direct din exterior şi fără vreun venit de înlocuire la CNM Petromin SA, sub justificarea aparentă a aflării navelor în dispoziţia juridică a băncii creditoare pentru a asigura rambursarea creditului din veniturile de navlosire şi protejarea celorlalte 6 nave prin scoaterea lor de sub ipotecă şi readucerea lor în patrimoniul CNM Petromin SA libere de sarcini.
Acest mecanism a permis neobservarea vinderii directe şi consecutive în primul rând a celor 9 nave afectate de garanţii colaterale aşa cum se va arăta mai jos.
Preţurile de vânzare direct din societăţile proprietare de unică navă din Liberia nu puteau fi încasate decât de Petromin Overseas Inc., iar contul acestei societăţi era sub control şi operare directă la partenerul norvegian şi banca creditoare. Totuşi, aşa cum au fost ele evidenţiate fără documente justificative şi controlul CNM Petromin SA, au fost luate în considerare de către expertiză şi neincluse în cuantumul prejudiciului stabilit prin aceasta.
Cealaltă manoperă de ascundere a constat în crearea unei aparenţe de legalitate prin aşa zisa avizare de către Ministerului de Finanţe.
În acest scop, învinuiţii din conducerea CNM Petromin SA şi a Ministerului Transporturilor au cerut tardiv avizul Ministerului de Finanţe, (după constituirea şi înregistrarea societăţilor din Liberia), creând aparenţa preexistenţei acestui aviz obligatoriu şi prealabil.
Condiţiile prealabile constituirii societăţilor în Liberia, inclusiv în privinţa contractării şi derulării creditului, comunicate prin adresa din 14.10.1992, a Ministerul de Finanţe nu mai puteau fi îndeplinite deoarece societăţile erau constituite din 11.06.1992, cele 15 nave erau în proprietatea societăţilor din Liberia, iar creditul contractat la 7.08.1992 era deja în derulare prin efectuarea tragerii unor sume din acesta de Christiania Bank Oslo. Astfel, eliminarea neconcordanţei dintre hotărârea CIS Petromin şi nota justificativă a Ministerului Transporturilor în sensul precizării în mod expres că navele transferate în Liberia rămân în proprietatea exclusivă a CNM Petromin SA solicitată drept condiţie prealabilă în răspunsul Ministrului Finanţelor din 14.10.1992, nu mai putea fi evident realizată.
De asemenea celelalte condiţionări prealabile impuse de MF:
- stabilirea unor raporturi exacte între CNM Petromin şi partenerul norvegian care să cuprindă drepturi şi obligaţii exacte de fiecare parte şi
- inserarea unor prevederi contractuale care să ofere posibilitatea CNM Petromin a exercita un control riguros asupra întregii colaborări cu partenerul norvegian, din toate punctele de vedere,
nu mai puteau fi, evident nici ele, îndeplinite.
Din probatoriul administrat rezultă că vânzarea celor 15 nave (6 cu pavilion liberian şi 9 cu pavilion românesc şi armator liberian) proprietate a companiilor de unică navă liberiene s-a făcut :
1. Prin mandat special acordat de Fondul Proprietăţii de Stat (Callatis- Histria Star, Breaza,- Histria Sun, Comăneşti – Corona Luck, Cărbuneşti – Corona Fury, Bobâlna – Corona Light, 22 Decembrie- Corona Fortune, Baia de Criş, Băneasa, Barboşi) fără întocmirea contractului de vânzare cumpărare prevăzut de Ordinul 62 din 16.03.1998 pentru aplicarea Normelor metodologice privind privatizarea societăţilor comerciale şi vânzarea de active (Anexa 4 a – instrucţiuni privind modul de întocmire a contractului de vânzare – cumpărare de active).
Acest lucru nu a fost posibil deoarece navele au fost vândute din Liberia şi aceste documente întocmite au avut rolul de a crea o aparenţă de legalitate, adică Petromin este „vânzătorul” navelor.
1. Fie prin Bursa Maritimă şi de Mărfuri Constanţa (Bujoreni, Baia de Aramă, Băneasa şi Barboşi).
Conform Legii 24/6.03.1991 pentru aderarea României al Convenţia Naţiunilor Unite asupra contractelor de vânzare internaţionale de mărfuri, în art.2 se prevede că prezenta Convenţie nu reglementează vânzările de nave, vapoare, aeroglisante şi aeronave.
Acest articol exclude, conform Convenţiei toate vânzările de nave şi aeronave. În unele sisteme legale de drept, vânzarea navelor şi aeronavelor sunt considerate „mărfuri”, în timp ce în alte sisteme legale de drept, vânzările de nave şi aeronave sunt asimilate vânzărilor de imobile. Mai mult, în majoritatea sistemelor de drept, navele şi aeronavele fac obiectul cerinţelor unor înregistrări, normele specifice în care acestea sunt înregistrate diferă de la un sistem la altul, pentru a nu ridica probleme în interpretare, navele şi aeronavele care fac obiectul acestei Convenţii, în special având în vedere faptul că locul de înregistrare şi legea care guvernează înregistrarea nu este cunoscut în timpul vânzării, vânzarea navelor şi aeronavelor a fost exclusă de la aplicarea acestei Convenţii. (vezi vol.69 fil.3-12).
1. Altele prin readucerea scriptică în ţară din Liberia şi vânzarea către parteneri străini cu întocmirea declaraţiei vamale şi a declaraţiei de încasare valutară( Bârlad).
2. Altele prin readucerea scriptică în ţară din Liberia fără întocmirea celor 2 documente de export, declaraţie vamală şi declaraţie de încasare valutară (Bicaz, Breaza, Callatis).
Este necesar a se preciza modul de constituire a unei societăţi în Liberia şi documentele ce se întocmesc pentru vânzarea unei nave din off-shore-ul liberian, având în vedere că dreptul maritim este de inspiraţie engleză. Înfiinţarea unei societăţi în această ţară, este reglementată de Business Corporation Act 1976 (Legea afacerilor societăţilor). Pentru aceasta, se cere înfiinţarea unui corporaţii (societate) de un cetăţean liberian sau un agent înregistrat autorizat, numit în Liberia. Conform Business Corporation Act 1976, „o corporaţie „ (societate) este o entitate legală, creată în baza legii jurisdicţiei în care este înmatriculată. Legea consideră societatea ca o persoană legală, separată de proprietari (acţionari) şi prin aceasta este distinctă şi separată de persoanele care deţin acţiunile. Legea protejează acţionarii societăţii prin acordarea răspunderii limitate, rezultă că răspunderea lor este limitată la capitalul social al companiei. Conform legii liberiene, nu există obligativitatea ca numele ofiţerilor societăţii, directorilor sau acţionarilor să fie înregistrate într-un registru public, asemenea informaţii rămânând strict confidenţiale. Certificatul acţiunilor la purtător nu indică numele proprietarului. Certificatul este andosat în alb (gir), aşa că persoana care are posesia fizică a documentului este proprietar. Acţiunile la purtător asigură confidenţialitatea şi transferul activelor, deoarece transferul certificatului îndeplineşte transferul proprietăţii. Articles of incorporation (contractul de societate) este instrumentul de bază completat care se depune la registru în vederea înmatriculării societăţii. În principiu, acesta include: numele societăţii, perioada de existenţă, scopul şi obiectul de activitate, capitalul autorizat, clasa de operaţiuni şi alte condiţii de operare.
By-laws (Statutul), defineşte drepturile şi obligaţiile diverşilor acţionari, directori, ofiţeri, consilii din structura societăţii şi prevede normele de conducere a societăţii ca întâlnirile şi alegerea directorilor şi ofiţerilor. În practica maritimă internaţională (a se vedea SHIP SALE AND PURCHASE editată de LLOYD’S OF LONDON 1993), aşa cum am explicat anterior, vânzarea unei nave se face pe baza unui contract de vânzare cumpărare numit Memorandum of Agreement (MOA) formă standard, întocmit de Norvegian Shipbrokers’ Association şi aprobat de The Baltic and International Maritime Council (BIMCO) nume de cod SALEFORM 1987 şi ulterior SALEFORM 1993 unde la punctul 8, numit documente este menţionat şi Bill of Sale (act de vânzare).
Deci acest document este inclus în contractul de vânzare cumpărare (Memorandum of Agreement), astfel că singular nu-şi produce efectele. Clauza 8 din contractul respectiv intitulată documente prevede pentru vânzarea unei nave următoarele înscrisuri conform dreptului englez:
• Bill of Sale ( act de vânzare) autentificat la notariat, iar pentru statele care nu au aderat la Convenţia de la Haga 1961, cum era România, trebuiau supralegalizate.
• Protocolul de livrare
• Certificatul de sarcini
• Radierea navei
• Alte documente suplimentare ca: Rezoluţia directorilor şi acţionarilor cu privire la acceptul vânzării navei în schimbul preţului convenit prin contract, numirea ofiţerului sau împuternicitului legal al vânzătorului care este însărcinat de vânzător în legătură cu contractul.
• Invoice – factură comercială în original
• Certificat original emis de societăţile de clasificare care să ateste că nava în timpul livrării are clasă.
• Consimţământul original, licenţele sau aprobările autorităţilor guvernamentale şi agenţiilor necesare de a da drept vânzătorului în mod legal, în executarea obligaţiilor prevăzute în contractul de vânzare.
Revenind la legislaţia română, la vânzarea navelor se cerea Declaraţia Vamală şi Declaraţia de încasare valutară.
Din documentele existente la dosar, rezultă că navele au fost vândute din Liberia către alt partener străin, la vânzător fiind menţionate companiile liberiene, care erau proprietare de unică navă şi nu CNM Petromin. În aceste împrejurări, nu s-a putut încasa contravaloarea acestora, iar scoaterea din contabilitatea Petromin s-a făcut prin întocmirea unor facturi, în care la vânzător, s-a atestat în mod nereal CNM Petromin. În facturi, s-au trecut preţurile de vânzare în dolari ale navelor, fără ca acestea să fie încasate şi fără a se întocmi declaraţie vamală şi declaraţie de încasare valutară. În mandatele speciale acordate de FPS s-au invocat prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, Hotărârea de Guvern nr.55/1998 pentru aprobarea normelor privind privatizarea societăţilor comerciale şi vânzarea de active, precum şi Regulamentul de organizare a FPS, Legea nr.99/1999 privind dunele măsuri pentru accelerarea reformei economice, Hotărârea Guvernului nr.450/1999 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale. Aceste acte normative, care în principal vizează privatizarea societăţilor comerciale româneşti, în speţă CNM Petromin prin vânzarea de active, nu au putut fi aplicate, întrucât navele nu mai erau în proprietatea companiei româneşti, fiind radiate, şi aparţineau societăţilor comerciale liberiene, proprietare de unică navă, unele având şi pavilion liberian. Astfel, actele normative, respective, puteau fi aplicate numai activelor aparţinând societăţilor româneşti, de altfel, deşi s-au dat mandate societăţii CNM Petromin pentru vinderea acestor active, contractele de vânzare nu au putut fi încheiate pentru motivele arătate mai sus, deci, în concluzie, rezultă că legislaţia românească nu putea fi aplicată, deoarece activele nu mai aparţineau CNM Petromin, cu toate că aceasta deţinea 100% acţiunile, şi în prezent au rămas cu ele.
Pentru a putea vorbi de vânzarea navelor trebuie să avem în vedere condiţiile navelor, anul de construcţie, şantierul care le-a construit, capacitatea, clasa, pe care le vom prezenta în următorul tabel.

Nr. crt. Nava Armatorul Capacitate Anul constru-cţiei Şantierul Pavilionul Clasa Valoarea stabilită de armator
1 Fortune 22 – ex 22 Decembrie 22 Decembrie Inc. Liberia 171.000 dwt 1993 Şantierul naval Constanţa – România Liberia Lloyd’s 33.000.000 USD
2 Cărbuneşti Cărbuneşti Inc. Liberia 171.000 dwt 1990 Şantierul naval Constanţa – România Liberia Lloyd’s 35.170.000 USD
3 Comăneşti Comăneşti Inc. Liberia 171.000 dwt 1989 Şantierul naval Constanţa – România Liberia Lloyd’s 32.830.000 USD
4 Balota Balota Inc. Liberia 54.154 dwt 1985 Şantierul naval Galaţi – România România RNR România Germanischer Lloyd’s 10.500.000 USD
5 Baia de Aramă Baia de Aramă Inc. Liberia 64.691 dwt 1983 Şantierul naval Constanţa – România România RNR România Germanischer Lloyd’s 11.000.000 USD
6 Baia de Criş Baia de Criş Inc. Liberia 64.691 dwt 1984 Şantierul naval Constanţa – România România RNR România Germanischer Lloyd’s 11.920.000 USD
7 Bobîlna Bobîlna Inc. Liberia 65.854 dwt 1982 Şantierul naval Constanţa – România Liberia Lloyd’s 10.070.000 USD
8 Borzeşti Borzeşti Inc. Liberia 64.854 dwt 1982 Şantierul naval Constanţa Liberia Lloyd’s 10.070.000
9 Băneasa Băneasa Inc. Liberia 64.861 dwt 1984 Şantierul naval Constanţa – România Liberia Lloyd’s 12.170.000 USD
10 Barboşi Barboşi Inc. Liberia 67.200 dwt 1991 Şantierul naval Mangalia Liberia Lloyd’s 17.500.000 USD
11 Bujoreni Bujoreni Inc. Liberia 64.854 dwt 1991 Şantierul naval Constanţa România RNR România Germanischer Lloyd’s 9.730.000 USD
12 Băceşti Băceşti Inc. Liberia 65.418 dwt 1985 Şantierul naval Constanţa Liberia Lloyd’s 12.500.000 USD
13 Callatis Callatis Inc. Liberia 55.000 dwt 1978 Şantierul navala Mangalia România RNR România Germanischer Lloyd’s 6.000.000 USD
14 Breaza Breaza Inc. Liberia 55.000 dwt 1978 Şantierul naval Constanţa România RNR România Germanischer Lloyd’s 5.670.000 USD
15 Bârlad Bârlad Inc. Liberia 55.000 dwt 1976 Şantierul naval Constanţa România RNR România Germanischer Lloyd’s 4.670.000 USD
16 Bicaz Bicaz Inc. Liberia 65.000 dwt 1976 Şantierul naval Constanţa România RNR România Bureau Veritas 5.170.000 USD
TOTAL 1.319.577 dwt 227.970.000 USD
Totodată vom prezenta ce semnificaţie au certificatele de clasă emise navelor de Lloyd’s Register, Germanischer Lloyd’ şi Registrul Naval Român.
Cazuri de nave maritime care nu posedă acte de clasă, eliberate de o societate de clasificare recunoscută mai există încă, dar ele sunt foarte rare şi se referă la un număr restrâns de nave vechi care navigă în bazine închise.
Ele sunt de regulă în stare tehnică atât de precară, încât nici o societate de clasificare nu le-ar elibera certificate de clasă, fără să-şi compromită numele. Aceste nave navigă fără asigurări de corp, maşini şi răspundere civilă şi se află la un pas de piraterie.Certificatele de clasă se eliberează de societăţile de clasificare, în urma unor inspecţii deosebit de exigente. În ce priveşte navale noi, societăţile de clasificare alese şi mandatate de armatori supraveghează şi verifică calitatea tuturor elementelor constructive ale navei, inclusiv maşini şi aparatura de navigaţie, din momentul punerii chilei (prima foaie de tablă de la fundul navei) şi până la ultimul test de bună funcţionare a ultimului agregat. Importanţa actelor eliberate de societăţile de clasificare, este deosebită, fără acte de clasă, asiguratorii CASCO şi P&I refuză să asigure nave fără a mai vorbi de faptul că majoritatea covârşitoare a navlositorilor refuză să angajeze nave neclasificate şi neasigurate pentru transportul mărfurilor. Foarte mulţi navlositori impun chiar limite de vârstă ale navelor, în cea mai mare parte, 15 ani, pornind de la realitatea că navele mai vechi au de regulă probleme tehnice, care se agravează odată cu înaintarea în vârstă (ca şi omul). Cu ocazia fiecărei inspecţii, inspectorii societăţilor de clasificare, impun efectuarea tuturor reparaţiilor considerate de ei necesare, ca o condiţie categorică, înainte de eliberarea sau prelungirea valabilităţii certificatelor de clasă. Întrucât Registrul Naval Român nu era o societate recunoscută de marile companii de asigurare, ca o societate de clasificare de prim rang, cum este Lloyd’s Register, banca a acceptat ca şi celelalte 4 nave să aibă şi clasa Germanischer Lloyd’s. Cum Registrul Naval Român avea contract de cooperare şi suplinire reciprocă, certificatele eliberate de RNR au fost recunoscute fără probleme, de Germanischer Lloyd’, care au eliberat pe baza lor noile certificate cu antetul societate Germanischer Lloyd’s. În ceea ce priveşte Lloyd’s Register of Shipping aceasta este o societate britanică, fiind înfiinţată iniţial ca o asociaţie a asiguratorilor englezi din Londra, profilată în principal pe asigurări maritime, activând deja din secolul al XVII-lea. Lloyd’s este o asociaţie foarte puternică şi astăzi. Pe lângă asiguratorii Lloyd’s s-au format şi societăţi legale de transportul maritim şi în speţă, Lloyd’s Register of Shipping, cea mai veche societate de clasificare a navelor. În afară de efectuarea de inspecţii şi eliberarea de certificate de clasă, Lloyd’s Register of Shipping are o imensă bancă de date ce conţine ample informaţii despre flota mondială. Datorită unui sistem informaţional vast, Lloyd’s urmăreşte fiecare navă, din momentul începerii construcţiei, pe întreaga perioadă de exploatare şi până când nava este dezarmată (vândută ca fier vechi) sau încetează să existe din alte motive.
Lloyd’s Register of Shipping publică o mare parte din informaţiile ce le deţine în banca sa de date, în diferite publicaţii care se adresează unor grupuri de cititori cu interese diferite, cea mai utilizată fiind Registrul de nave (Register Books). Astfel se observă că navele care au făcut obiectul asocierii dintre CNM Petromin şi Klaveness, au fost clasificate de cele două societăţi recunoscute pe plan mondial, ceea ce demonstrează că situaţia acestora tehnică şi din punct de vedere al exploatării, era una foarte bună la data clasificării, practic când a fost demarată asocierea şi pe parcursul derulării asocierii, inclusiv la momentul vânzării navelor. De asemenea, se poate constata din documentele aflate la dosar că cele 16 nave erau în perioada normală de exploatare, unele dintre ele fiind construite după 1989, făceau parte din grupa navelor de mare capacitate, cu o valoare comercială extrem de mare.
Folosirea creditului care a stat la baza acestei asocieri, ar fi trebuit să sporească performanţele acestor nave, cu consecinţa directă a ridicării valorii acestora sau cel puţin menţinerea la valoarea iniţială (evident cu fluctuaţiile fireşti ale pieţei) şi nu să conducă la micşorarea drastică a standardelor fiecărei nave, valorilor şi în final, vânzării la un preţ cu mult diminuat faţă de valoarea iniţială (atunci când s-a început asocierea). Mai mult decât atât, aceste sume de bani reprezentând preţul de vânzare al navelor, nu au fost nici măcar încasate de CNM Petromin pentru a se mai putea recupera o parte din valoarea acestor nave.
„Este de neînţeles” cum persoanele care de-a lungul derulării asocierii, precum şi la momentul vânzării navelor care au reprezentat direct CNM Petromin sau autorităţile care se ocupau de această companie, prin faptele lor, au „reuşit performanţa” să scoată în mod fraudulos, din patrimoniul CNM Petromin SA cele 16 nave, iar în final să piardă proprietatea asupra acestora, fără a încasa aproape nimic din contravaloarea lor.
1.Vânzarea navei Baia de Aramă şi stabilirea prejudiciului
La data de 13.01.1999, în baza procesului verbal al şedinţei speciale a Comitetului Director (vol.31, pg.4-8) al companiei Baia de Aramă Inc. Liberia, care a avut loc la sediul CNM Petromin, la care au participat inc. Kauntz Werner, preşedinte, înv. Răgălie Ion, secretar şi înv. Helmut Bogdan (care a participat prin telefon), au aprobat vânzarea navei Baia de Aramă către Hebey Ocean Shipping Co. din China sau nominaţii acestora şi acordarea unei împuterniciri cerută pentru efectuarea vânzării. Nu rezultă numirea acestora în funcţia de directori la începutul anului, când a avut loc adunarea extraordinară a acţionarilor. De asemenea, s-a mai hotărât să aprobe ca nava să fie vândută cumpărătorilor la preţul de 2.650.000 USD, în conformitate cu termenii contractului de vânzare-cumpărare, datat 6.01.1999 (vol.31, pg.4-8). Din conţinutul procesului verbal nu rezultă motivul pentru care această navă este vândută şi cine încasează sumele în valută din valorificarea acesteia. Din probatoriul existent la dosar, rezultă că aceştia nu au avut aprobarea acţionarilor, adică a lui Petromin Overseas Inc. Conform celor hotărâte în şedinţă, înv. Helmut Bogdan a semnat în numele „Baia de Aramă Inc”, la 12.01.1998 o împuternicire prin s-a care s-a autonumit, împreună cu Bjorn Jensen, Svein H. Jenssen şi Tore Bergsjo, toţi din Oslo, Norvegia şi David John Beaves, Ken Cheung precum şi Rita Lau ca împuterniciţi legali şi loiali ai companiei aceştia urmând să acţioneze individual pentru efectuarea vânzării navei „Baia de Aramă” către Hebey Ocean Shipping Co. din China, să ia măsuri de radiere a navei din registrul român, să semneze un protocol de livrare şi acceptare, să predea nava fizic către cumpărători, şi să deschidă un cont comun la Christiania Bank (vol.31, pg.1-3). Împuternicirea era autentificată la 2.06.1999, la notariatul din Oslo (vol.31, pg.3), iar procesul verbal al şedinţei Comitetului Director era autentificat la 20.01.1999 tot în aceiaşi localitate (vol.31, pg.7-8). La data de 6.01.1998 s-a încheiat contactul de vânzare-cumpărare, forma standard SALEFORM 1993, prin care Baia de Aramă Inc. a vândut lui Hebey Ocean Shipping Company nava Baia de Aramă, la preţul de 2.650.000 USD în numerar (cash). Contractul a fost semnat în numele vânzătorului de înv. Helmut Bogdan, iar în numele garantorului de înv. Bărdaş Marcel, directorul CNM Petromin SA Constanţa (vol.31, pg.14-39). Din studiul documentelor, a rezultat că şedinţa specială a Comitetului Director, cât şi împuternicirea au fost emise şi semnate după perfectarea contactului de vânzare-cumpărare iar acţionarii, singurii în drept să decidă, nu au emis vreo hotărâre în acest sens.
Rezultă că inc. Kauntz Werner, înv. Răgălie Ion şi înv. Helmut Bogdan şi-au încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu prin neefectuarea actelor de administrare la societatea Baia de Aramă Inc., la care erau obligai prin statut şi atribuţii de serviciu, aceste ce au avut ca urmare vânzarea nelegală a navei „Baia de Aramă”. Adendum-ul nr.1 la contractul de vânzare-cumpărare, datat la 6.01.1999 a fost semnat de înv. Helmut Bogdan în numele vânzătorilor iar pentru cumpărători de reprezentantul autorizat al lui Hebei Ocean Shipping Company. În acest contract privind vânzarea navei „Baia de Aramă” se face referire la clauza nr.8, numită documentaţie, în care părţile la prezentul contract au căzut de acord ca următoarele înscrisuri să fie schimbate contra plăţii/livrării navei, în conformitate cu clauza menţionată mai sus (vol.31, filele 36-38):
- o copie după procesul verbal al şedinţei speciale a Comitetului Director, autentificată la notariat, prin care:
a) să autorizeze/aprobe contractul de vânzare-cumpărare, care poate fi amendat şi toate condiţiile vânzării navei, precum şi autorizarea unui director al vânzătorului să execute actul de vânzare (Bill of Sale) pentru navă;
b) să autorizeze un director, prin semnarea unei împuterniciri şi toate celelalte documente cerute pentru vânzarea şi livrarea navei, iar procesul verbal să fie semnat de unul sau doi directori ai şedinţei.
- o împuternicire autentificată la notariat pentru persoana care semnează documentele în numele vânzătorului şi efectuează livrarea navei către cumpărător;
- o copie după certificatul de naţionalitate a navei, emis de autorităţile competente române;
- semnarea facturii originale, în trei exemplare în care să se menţioneze caracteristicile navei şi preţul;
- o scrisoare prin care vânzătorii se obligă, că nava nu este pe lista neagră a ligii boicotului arab;
- o scrisoare prin care vânzătorii garantează că vor trimite prin curier toate desenele şi planurile navei;
- o scrisoare prin care se obligă garantorii.
Aceste documente au fost predate cumpărătorilor în numele companiei vânzătoare Baia de Aramă Inc. din Liberia companie care a fost proprietara de drept a acestei nave şi nu CNM Petromin. Actele întocmite de CNM Petromin şi hotărârile luate de FPS în privinţa vânzării acestei nave, nu s-au folosit pentru a fi predate cumpărătorilor navei aceste documente întocmite dând doar o aparenţă de legalitate cum că CNM Petromin ar fi vânzătorul acestei nave. Pentru a atesta cele precizate mai sus la scoaterea din evidenţă a acestei nave inv. Leonte Ludovica a întocmit în fals o factură fiscală iar inc. Kauntz Werner a semnat-o prin care menţiona că CNM Petromin a vândut nava Baia de Aramă lui Hebei Ocean Shipping Company din China la preţul de 2.650.000 USD (vezi vol.31 fil.23). Conform împuternicirii semnată de înv. Helmut Bogdan la 12.01.1998, protocolul de livrare şi acceptare a navei a fost semnat în numele vânzătorilor de David John Beaves din Oslo-Norvegia, iar Bill of Sale (actul de vânzare a navei) a fost semnat de înv. Helmut Bogdan şi autentificat la notariatul din Oslo la 2.06.1999 (vol.31, filele 45-49). Anterior vânzării acestei nave, CNM Petromin şi FPS au întreprins o serie de activităţi pentru a crea o stare aparentă de legalitate, respectiv, că CNM Petromin este proprietarul navei şi că a luat decizia de a vinde această navă. Astfel, la 31.03.1998, în prezenţa înv. Băcilă Nicolae, director general, înv. Pandele Florentin, reprezentantul FPS, martorul Babău Ion, reprezentatul SIF Transilvania şi înv. Dan Ion, reprezentantul FPS, aceştia au hotărât să aprobe propunerea de vânzare a trei nave, printre care şi Baia de Aramă pentru a evita cheltuielile suplimentare, în condiţiile în care navele vor fi scoase din exploatare prin expirarea clasei. (vol.31, pg.53-57). La data de 31.03.1998 Adunarea Generală a Acţionarilor din CNM Petromin, a emis hotărârea nr. 4 semnată de înv. Pandele Florentin şi Dan Ion, prin care au aprobat ca nava „Baia de Aramă”, împreună cu alte două nave să fie vândute conform procedurilor legale (vol.31, fila 58). În şedinţa din 23.05.1998, Consiliul de Administraţie, compus din: înv. Băcilă Nicolae, preşedinte, Creţu Mircea, membru, înv. Concegulian Ervant, membru, au aprobat preţul de pornire a licitaţiei pentru nava „Baia de Aramă” la suma de 4.490.000 USD. La rândul său AGA-CNM Petromin la data de 07.06.1998, sub semnătura înv. Băcilă Nicolae director, Dan Ion şi Pandele Florentin reprezentanţi ai FPS şi martorul Sabău Ion reprezentant SIF Transilvania, au aprobat preţul de pornire a licitaţiei de 4.490.000 USD. (vezi vol.31 fila 63-64).
Datorită faptului că la primele licitaţii, organizate de FPS – Direcţia teritorială Constanţa, comisia formată din înv. Catrinescu Gheorghe, Oancea Mirela, Dan Gheorghe, Rachieru Manuela şi înv. Stănăgui Claudiu, nu a putut să vândă nava din lipsă de ofertanţi (vol.31, filele 74-85), la data de 07.08.1998 Consiliul de Administraţie al CNM Petromin, compus din înv. Bărdaş Marcel, preşedintele, înv. Culeţu Dan, membru, Creţu Mircea, membru, Concegulian Ervant Ilie, membru, Ghiţă Adrian, membru (care votează împotrivă), au aprobat reducerea preţului de pornire a licitaţie, stabilindu-l la valoare de 3.500.000 USD (vol.31, fila 71-72). La 21.10.1998, Nava Baia de Aramă, a fost scoasă la vânzare contrar normelor legale, prin Bursa Maritimă şi de Mărfuri Constanţa, preţul de începere a licitaţiei de a fost de 3.500.000 USD. CNM Petromin, la data de 23.09.1998 a semnat la Constanţa contractul de prestări servicii cu Bursa Maritimă şi de Mărfuri Constanţa, acesta fiind semnat de Armeanu Cezar Manole, în calitate de prestator şi CNM Petromin, reprezentată prin înv. Bărdaş Marcel, în calitate de beneficiar. Obiectul contractului îl constituia licitaţiile deschise cu strigare pentru vânzarea activelor, aparţinând beneficiarului, având la bază Regulamentul pentru organizarea licitaţiilor pentru vânzări nave prin Bursa Maritimă şi de Mărfuri Constanţa. Totodată acest contract a avut anexa 1 în care se menţiona reţeaua de promovare utilizată de bursă în organizarea vânzării de nave aparţinând CNM Petromin SA Constanţa. Iar în anexa 2 la contractul respectiv, părţile au convenit ca vânzarea navei Baia de Aramă să se facă prin licitaţie deschisă cu strigare. Atât contractul, cât şi anexele sunt semnate de înv. Morariu Gică şi Bărdaş Marcel, prin încălcarea cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu, fiind vândută astfel nelegal nava Baia de Aramă (vezi vol.69 fil.13-17) În înţelegerea privitoare la plata comisionului cuvenit Bursei Maritime şi de Mărfuri Constanţa, conform anexei la contractul de vânzare cumpărare (semnat de înv. Helmut Bogdan în numele societăţii Baia de Aramă Inc., iar la Bursa Maritimă şi de Mărfuri nu a semnat nimeni) datat 6.01.1998, cu privire la vânzarea navei Baia de Aramă, părţile au convenit ca vânzătorii Baia de Aramă Inc. din Liberia, să plătească comisionul de 0,35% (vol.31, fila 50). Plata comisionului s-a făcut prin transfer din banca vânzătorului Christiania Bank – Oslo la Banca Comercială Română – Sucursala Constanţa unde bursa avea deschis contul (vezi vol.31 fila 39). În realitate, Christiania Bank, la ordinul societăţii Petromin Overseas Inc, prin Torvald Klanveness a remis către BCR – Sucursala Constanţa la data de 4.02.1999, suma de 9.275 USD ce reprezintă 0,35% din comisionul pentru vânzarea navei (vezi vol.31 fil.111). Faţă de cele expuse mai sus a rezultat faptul că pentru serviciul prestat Bursa Maritimă şi de Mărfuri trebuia să prezinte invoice (factură) în care la prestator trebuia să apară aceasta, iar la beneficiar Baia de Aramă Inc. pentru a justifica încasarea plăţii. În realitate Bursa Maritimă şi de Mărfuri a prezentat o factură fiscală datată 10.02.1999, în care apare la prestator, iar la beneficiar apare CNM Petromin, care în loc de valută a plătit suma de 112.941.675 lei (vol.31, fila 109). Plecând de la aceste precizări de respectare a legislaţiei, se constată că pentru a fi în măsură ca o societate cu capital majoritar de stat să vândă un activ, aceasta trebuie să-l aibă în proprietate (conform prevederilor art.1 pct.2 din Anexa 1 la HG 55/2.02.1998). După ce nava a fost vândută de către Baia de Aramă Inc. din Liberia acesteia trebuia să i se retragă pavilionul român şi, totodată, să fie radiată din registrul căpităniei. Inc. Kauntz Werner deşi avea calitatea de director financiar la CNM Petromin semnează o împuternicire fără dată în numele companiei Baia de Aramă Inc. din Liberia prin care împuterniceşte ca agent pe CNM Petromin să o reprezinte în relaţiile cu autorităţile române pentru radierea navei Baia de Aramă (vol.30, fila 63). La data de 13.05.1999, în calitate de director la Baia de Aramă Inc. din Liberia, prin adresa 3945 către Căpitenia Zonală Constanţa trimite în completare mai multe documente pentru radierea navei Baia de Aramă (vol.30, fila 62). La data de 02.06.1999 înv. Cliseru Speranţa, în calitate de director comercial a CNM Petromin, împreună cu înv. Stănăgui Claudiu – Biroul Marketing, a solicitat Căpităniei Zonale Constanţa să elibereze un certificat de radiere pentru nava Baia de Aramă. Arătăm faptul că, învinuiţii cu ştiinţă, şi-au încălcat atribuţiile de serviciu prin solicitarea radierii navei „Baia de Aramă”. În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale luate în perioada 1990-1992, înv. Băsescu Traian, la data 25.06.1999, a emis ordinul cu nr. 334, în calitate de ministru al transporturilor, încălcându-şi cu bună ştiinţă atribuţiile de serviciu, prin nerespectarea OG 42/1997 şi a ordinului ministrului transporturilor 327/1994, în referire la HG nr. 263/1999. Astfel, învinuitul a consemnat în mod nereal, în ordinul arătat mai sus, că radierea navei „Baia de Aramă” s-a făcut la cererea armatorului CNM Petromin SA deşi cunoştea, la acea dată, că armatorul era societatea liberiană „Baia de Aramă Inc.” Acest lucru l-a consemnat în mod expres învinuitul în ordinul cu nr. 457 pe care l-a emis la 11.08.1992 şi din care rezultă expres că nava „Baia de Aramă” aparţine unei companii subsidiare cu acelaşi nume din Liberia, care este şi armatorul navei. În consecinţă, pe de o parte se observă persistenţa înv. Băsescu Traian în hotărârea sa infracţională, şi anume aceea de a crea o stare de confuzie asupra proprietarului de drept al navei, iar pe de altă parte insistenţa cu care acesta a continuat să încalce reglementările româneşti în materia navigaţiei civile, la data emiterii ordinului cu nr. 334, învinuitul cunoscând prevederile art. 24 şi 26 din OG 42/1997 prin care se arată în mod expres că retragerea dreptului de arborare a pavilionului român precum şi radierea unei nave se face numai la cererea armatorului acesteia. În speţă, se observă cu uşurinţă că cererea de retragere a dreptului de arborare a pavilionului şi radiere a navei „Baia de Aramă” trebuia să fie primită de învinuit de la compania liberiană „Baia de Aramă Inc.”, armatorul de drept al navei. Deşi cunoştea situaţia acestei nave încă din 1992, aşa cum am arătat mai sus, înv. Băsescu Traian, în mod intenţionat, nu a solicitat verificarea documentaţiei necesare emiterii ordinului 334, neîndeplinindu-se astfel, o obligaţie elementară de verificare, acţiune care a permis, în final, punerea în practică a contractului de vânzare-cumpărare a navei şi înmatricularea acesteia de către cumpărătorul ei care astfel, a preluat, pe deplin, proprietatea navei. Ulterior, evident că preţul de vânzare al navei nu a mai ajuns în conturile CNM Petromin SA, şi implicit în patrimoniul statului român, această sumă aşa cum vom vedea constituindu-se în prejudiciu. De altfel, preocuparea înv. Băsescu Traian de a permite derularea acestei vânzări, cu încălcarea normelor legale româneşti, rezultă şi din rapiditatea cu care acesta a emis ordinul nr. 334, practic, în aceeaşi zi în care înv. Cliseru Speranţa a solicitat radierea navei de către Căpitănia zonală Constanţa. În mod evident, era necesar un minimum de timp, ca de la momentul primirii cererii şi până la momentul emiterii ordinului să fie efectuate măcar verificările elementare, cu privire la armatorul navei. Acest lucru nu s-a întâmplat însă , înv. Băsescu Traian dorind practic „să acopere” ilegalităţile săvârşite în perioada 1991-1992, referitor la încheierea şi derularea asocierii dintre CNM Petromin şi Klaveness (vezi vol.30 fil.11,13). În acelaşi mod a continuat şi inc. Kauntz Werner, care pentru scoaterea din evidenţa contabilă, a emis şi semnat factura fiscală nr.1308357, din data de 20.04.1999 în care a consemnat, în mod nereal, şi încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, că nava „Baia de Aramă” a fost vândută de către CNM Petromin SA cu suma de 2.650.000 USD, din care, de altfel, nu s-a încasat nimic. Această factură a fost întocmită şi verificată financiar, contrara dispoziţiilor legale de către înv. Leonte Ludovica care avea funcţia de şef serviciu contabilitate la CNM Petromin Constanţa şi care a certificat astfel o situaţie neadevărată în legătură cu vânzarea acestei nave. (vol.31 fil.123) Prejudiciul înregistrat de CNM Petromin, conform Raportului de expertiză tehnico-maritimă şi financiar-contabilă nr.1386 din 22.03.2004, este în sumă de 7.220.928 USD. (vol.153 fil.126)
2.Vânzarea navei Băneasa şi stabilirea prejudiciului
La data de 24.09.1999, în baza procesului verbal al şedinţei speciale a Comitetului Director al companiei Băneasa Inc. – Liberia, care a avut loc la sediul CNM Petromin, au participat prin procura datată la data de 22.09.1999, înv. Helmut Bogdan, director/preşedinte înc. Kauntz Werner; director trezorier şi Rusen Mitică, director secretar (vol.82 filele 8-14). Aceştia au hotărât vânzarea navei Băneasa către Great Zhejiang Shipping Corp din Panama sau nominaţii acestora printr-un act sau acte de vânzare, care vor fi executate şi expediate de către companie, şi totodată să radieze nava din registrul liberian. De asemenea, s-a mai hotărât ca inc. Kauntz Werner şi/sau Rusen Mitică şi/sau înv. Cliseru Speranţa şi/sau înv. Helmut Bogdan şi/sau Flora Lemonis şi/sau Maria Kaliva şi/sau John Enright din SUA, şi Angleliki Kentrou şi Giannopoulus, fiecare acţionând împreună şi separat să fie numiţi ca împuterniciţi ai companiei pentru a vinde nava Băneasa către Great Zhejiang Shipping Corp. S-a mai hotărât ca aceste rezoluţii adoptate de Comitetul Director să fie prezentate spre ratificare, adoptate şi aprobate ca hotărâri ale acţionarului companiei. Tot în aceeaşi şedinţă, acţionarul companiei, Petromin Overseas Inc. inc. Kauntz Werner, aprobă şi ratifică hotărârile adoptate de Comitetul Director al companiei Băneasa Inc. (vol.82, fila 15-16). La data de 13.09.1999, înv. Bărdaş Marcel, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiile de serviciu, care îi reveneau în calitatea de director general al CNM Petromin SA l-a împuternicit pe inc. Rusen Mitică să semneze contractul de vânzare-cumpărare datat 13.09.1999 dintre Băneasa Inc. Liberia şi Great Zhejiang Shipping Corp din Panama (vol.82, fila 2-3).
Contractul de vânzare-cumpărare (MOA) datat 13.09.1999 a navei Băneasa a fost semnat în numele vânzătorilor Băneasa Inc. de către Rusen Mitică, iar în numele cumpărătorilor de reprezentantul companiei Great Zhejiang Shipping Corp din Panama. Cu totul nejustificat semnează în calitate de martor înv. Morariu Gică de la Bursa Maritimă şi de Mărfuri Constanţa. Preţul de vânzare al navei menţionat în contractul respectiv a fost de 3.500.000 USD (vol.82, filele 29-52). Din analiza documentelor iniţiate de Comitetul Director al companiei Băneasa Inc. şi al acţionarilor POI, se observă că nava a fost vândută înainte ca directorii din compania Băneasa Inc. şi acţionarii acestei companii să hotărască acest lucru. În mod concret, vânzarea navei s-a realizat doar prin voinţa înv. Bărdaş Marcel, inc. Rusen Mitică şi înv. Morariu Gică. În acest context, se observă că înv. Morariu Gică cunoscând că nava Băneasa este în proprietatea companiei liberiene Băneasa Inc. a emis şi semnat mai multe documente prin care a ascuns activul reprezentat de nava Băneasa cu scopul diminuării valorii acesteia, activitate care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de bancrută frauduloasă. Pe de altă parte, acelaşi învinuit prin activitatea sa a permis transferul în mod nelegal a acestei nave prin BMMC Constanţa, în scopul disimulării originii acesteia, şi a favorizării persoanelor care efectuau vânzarea, activitate care se circumscrie infracţiunii de spălare de bani. Din documentele companiei nu a rezultat numirea acestora în funcţia de directori, care conform statutului trebuia convocată adunarea extraordinară a acţionarilor, pentru numirea acestora la sfârşitul fiecărui an fiscal. De asemenea, nu a rezultat nici motivul pentru care nava a fost vândută şi cine a încasat sumele în valută din valorificarea acesteia. Astfel că, inc. Kauntz Werner, Rusen Mitică şi înv. Helmut Bogdan şi-au încălcat cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu, unde în calitatea lor de reprezentaţi ai CNM Petromin, aveau obligaţia de a apăra interesele acestei companii şi implicit ale statului român şi nu de pierdere a proprietăţii navei şi neîncasarea preţului de vânzare.
În Adendum-ul nr.1 la contractul de vânzare-cumpărare, datat 13.09.1999 şi semnat de inc. Rusen Mitică în numele vânzătorilor, iar la cumpărător de reprezentanţii firmei străine şi martorul Morariu Gică din partea Bursei Maritime şi de Mărfuri Constanţa, privitor la vânzarea navei Băneasa se agreează între vânzători şi cumpărători ca următoarele documente să fie traduse în limba engleză şi să fie prezentate reprezentanţilor cumpărătorilor, astfel (vol.82, fila 51-52):
- factura comercială în trei exemplare semnată de către vânzători, care să cuprindă preţul de achiziţie 3.200.000 USD şi principalele caracteristici ale navei;
- act de vânzare legal în forma cerută de legislaţia din Panama, în duplicat notarizat de către un notar public, şi legalizat de către consulul panamez care să evidenţieze transferul tuturor acţiunilor reprezentând proprietatea asupra navei;
- Scrisoare de la vânzători adresate cumpărătorilor, care să confirme că se angajează să predea nava fizic către reprezentanţii autorizaţi ai cumpărătorilor, imediat după ce preţul de achiziţie este achitata şi să certifice că nava este liberă de sarcini, înregistrată la data livrării;
- certificat emis de autorităţile liberiene că nava este deţinută de către vânzători şi este liberă de sarcini înregistrate, ipoteci şi drepturi de retenţie maritimă, acest certificat va trebui să fie datat cu nu mai mult de 3 zile lucrătoare înainte de data livrării;
- scrisoare de la vânzători adresată cumpărătorilor, prin care se angajează să trimită cumpărătorilor Par-Avion, în 30 de zile de la livrare un certificat de radiere original, emis de registrul liberian, care să precizeze că nava a fost radiată in registrul liberian şi că la data livrării nava este liberă de sarcini înregistrate, drepturi de retenţie maritimă şi ipoteci;
- certificat de radiere original, care să fie autentificat de către consulul Panama;
- fotocopie după certificatul de înmatriculare a navei;
- fotocopie după certificatul de tonaj internaţional 1969;
- certificat al hotărârii AGA vânzătorilor care autorizează reprezentanţii acestora să execute actul de livrare legal şi alte documente de livrare, incluzând protocolul de livrare şi acceptare şi să livreze nava cumpărătorilor. Acest certificat al hotărârii va trebui să fie notarizat de către un notar public şi legalizat de consulul panamez.
- împuternicire notarizată de către un notar public şi legalizată de către consulul panamez pentru persoana care va semna actul de vânzare legal şi alte documente de livrare, incluzând protocolul de livrare şi care va preda nava cumpărătorilor.
- un certificat de menţinere a clasei emis de către societatea de clasificare Lloyd’s care să arate că nava îşi păstrează clasa. Acest certificat va fi datat cu nu mai mult de 3 zile înainte de livrare.
- scrisoarea de la vânzători adresată cumpărătorilor care să confirme conform cunoştinţelor pe care le au că nava nu se află pe lista neagră/boicotată de nici o naţiune şi/sau organizaţie. Aceste documente au fost predate cumpărătorilor în numele companiei Băneasa Inc., din care rezultă că aceasta este proprietarul de drept al navei respective şi nu CNM Petromin. Actele întocmite de CNM Petromin şi hotărârile luate de FPS în privinţa vânzării acestei nave, nu s-au folosit pentru a fi predate cumpărătorilor navei aceste documente întocmite dând doar o aparenţă de legalitate cum că CNM Petromin ar fi vânzătorul acestei nave. Pentru a atesta cele precizate mai sus la scoaterea din evidenţă a acestei nave înv. Leonte Ludovica a întocmit în fals o factură fiscală, iar înv. Ştefănescu Mariana a dat viza de control preventiv şi inc. Rusen Mitică a semnat-o prin care menţiona că CNM Petromin a vândut nava Băneasa lui Great Zhejiang Shipping din Panama la preţul de 3.200.000 dolari (vezi vol.82 fila 156). Anterior vânzării acestei nave, CNM Petromin şi FPS au întreprins o serie de activităţi pentru a crea o stare aparentă de legalitate cum că CNM Petromin ar fi proprietarul navei luând în mod „legal” decizia de vânzare. Astfel, la 01.06.1999 Consiliul de Administraţie, compus din înv. Bărdaş Marcel, preşedinte, Oancea Viorel, membru, Concegulian Ervant, membru, Rusen Nicolae, membru, Pandele Florentin, membru, au aprobat vânzarea navei cu preţul de pornire a licitaţiei de 3,5 mil. USD (vol.82, filele 126-130).
La data de 11.06.1999, Adunarea Generală a Acţionarilor a CNM Petromin, compusă din înv. Zdru Mihai, reprezentant FPS; martora Ramona Popa reprezentant SIF Transilvania au aprobat vânzarea navei Băneasa cu preţul de pornire a licitaţiei de 3,5 mil. USD, sub rezerva obţinerii mandatului special de la FPS. Reprezentantul SIF Transilvania votează împotrivă (vol.82, filele 131-134) . Prin hotărârea nr.1 din 11.06.1999 semnată de preşedintele CA, înv. Bărdaş Marcel, AGA a hotărât că aprobă vânzarea navei Băneasa la preţul de pornire a licitaţiei de 3,5 mil. USD sub rezerva aprobării ulterioare a FPS (vol.82, fila 135).
La data de 15.06.1999, înv. Bărdaş Marcel, în calitate de director general a CNM Petromin, trimite documentaţia pentru aprobarea de către FPS Bucureşti a vânzării navei Băneasa. Nota de fundamentare a fost semnată de de înv. Bărdaş Marcel şi Cliseru Speranţa în care se menţionează situaţia financiară critică a Petromin Overseas Inc. subsidiară CNM Petromin, unde reprezentanţii băncii Christiania Bank au cerut ca Petromin să depună un milion USD în contul companiei, deschis la această bancă, depozitul fiind considerat ca un împrumut de la CNM Petromin către POI. Acest împrumut va fi rambursat de către POI în momentul în care navele Barboşi, Baia de Criş şi Băneasa vor fi vândute (vol.82, fila 139-145). Pe baza acestor documente, FPS – Direcţia Gestiune, Acţionariat, Cesiuni, la data de 04.05.1999, compusă din înv. Bănică Octavian, director, Rădulescu Nelu, şef serviciu au întocmit o notă privind solicitarea CNM Petromin SA Constanţa pentru emiterea unui mandat special reprezentanţilor FPS în AGA în vederea vânzării prin licitaţie cu plata integrală a două nave. Din conţinutul acestei note, cei doi învinuiţi puteau să-şi dea seama că nava respectivă nu aparţinea CNM Petromin ci societăţii POI, companie subsidiară 100% a Petromin, care avea de restituit un credit luat de la Christiania Bank, Norvegia (vol.82, fila 149-151). Cei doi directori şi-au încălcat cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu propunând către Comitetul de Direcţie a FPS, să decidă asupra emiterii mandatului special, reprezentanţilor FPS în AGA a CNM Petromin, în legătură cu vânzarea prin licitaţie la Bursa Maritimă şi de Mărfuri Constanţa (legea interzicea acest lucru) a navei Băneasa, deşi cunoşteau că nava de drept aparţinea armatorului liberian Băneasa Inc.. De asemenea, înv. Baroncea Ion, director la Direcţia vânzări directe, comerţ, turism, transporturi, materiale de construcţie, industrie uşoară şi industrie locală, avizează favorabil vânzarea navei Băneasa „aparţinând” CNM Petromin, la valoarea recomandată de 4,5 mil. USD (vol.82, fila 146). Pe baza acestor note şi avize, Comitetul de Direcţie, compus din înv. Giurgiu Emil Alin, director general executiv, înv. Gozia Dan, şef departament şi înv. Mândrescu Corneliu, şef departament, au aprobat emiterea unui mandat special reprezentanţilor FPS în AGA, în vederea vânzării prin licitaţie cu plata integrală a navei Băneasa (vol.82, fila 147-148). Din conţinutul notelor prezentate, atât de Petromin cât şi de FPS, cei menţionaţi mai sus şi-au dat seama că această navă nu aparţine CNM Petromin, ci companiei liberiene Băneasa Inc. (componentă a holding-ului POI Liberia), care beneficiase de creditul de la Christiania Bank – Norvegia. De altfel, după emiterea mandatului special, aceştia puteau să observe că, contractul de vânzare-cumpărare nu a mai fost încheiat de către Petromin, conform ordinului nr.62/1998 (vol.82, fila 155). Rezultă astfel că învinuiţii, arătaţi mai sus, ca reprezentanţi ai statului român în CNM Petromin SA şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiunile de serviciu, actele lor conducând în final la pierderea proprietăţii asupra navei şi la neîncasarea preţului obţinut din vânzarea ei. La data de 9.07.1999 FPS, Direcţia Gestiune, Acţionariat, Cesiuni, prin înv. Bănică Octavian a emis un mandat special către CNM Petromin, prin care în conformitate cu o serie de legi care prevedeau privatizarea s-a acordat mandat reprezentantului FPS în AGA Petromin să aprobe vânzarea cu plata integrală prin licitaţie a 4 nave, printre care şi Băneasa la preţul de 4,5 mil. USD (vol.82, fila 155). Acest mandat nu a putut fi dus la îndeplinire, deoarece nava aparţinea companiei Băneasa Inc. din Liberia, iar documentele de vânzare au fost întocmite în numele acestei companii şi nicidecum de către CNM Petromin. Vânzarea navei Băneasa s-a efectuat prin intermediul BMM Constanţa, care nu avea nici o abilitate legală de a tranzacţiona active. Procesul verbal de licitaţie datat 20.09.1999 declară drept câştigător al licitaţiei navei Băneasa, firma Zhejiang Shipping Corp din Panama. Contractul de vânzare-cumpărare este datat 13.09.1999, deci ulterior semnării acestui documente. Acest proces verbal este semnat de înv. Morariu Gică, precum şi de numitele Iuliana Oglindă şi Mădălina Preda (vol.82, fila 124). Din cele prezentate mai sus, rezultă că învinuiţii, cu ştiinţă şi-au încălcat atribuţiile de serviciu la operaţiunea de vânzare a navei Băneasa.
La scoaterea din evidenţă a acestei nave înv. Leonte Ludovica a întocmit în fals o factură fiscală, iar înv. Ştefănescu Mariana a dat viza de control preventiv şi inc. Rusen Mitică a semnat-o prin care menţiona că CNM Petromin a vândut nava Băneasa lui Great Zhejiang Shipping din Panama la preţul de 3.200.000 dolari (vezi vol.82 fila 156).
Prejudiciul înregistrat de CNM Petromin, conform Raportului de expertiză tehnico-maritimă şi financiar-contabilă nr.1386 din 22.03.2004, este în sumă de 7.838.499,90 USD. (vezi expertiză vol.153 fil.128).
3.Vânzarea navei Barboşi şi stabilirea prejudiciului
În luna iunie 1999, fără a se preciza ziua, a avut loc şedinţa Comitetului Director a lui Barboşi Inc., prin care s-a aprobat vânzarea navei Barboşi în condiţiile menţionate în MOA (contractul de vânzare-cumpărare). Pentru ducerea la îndeplinire a acestuia a fost numit înv. Helmut Bogdan ca în numele companiei să adopte, confirme şi să ratifice toate aspectele. Toate documentele şi aspectele necesare în legătură cu vânzarea navei către cumpărători, conform MOA, include fără limitare actul de vânzare, protocolul de livrare şi acceptare, o scrisoarea de eliberare a depozitului, o scrisoare că nava nu este pe lista neagră. Această hotărâre a fost semnată de înv. Helmut Bogdan în calitate de preşedinte/director, înv. Răgălie Ion, secretar/director şi inc. Kauntz Werner trezorier/director (vol.43, fila 3-4). De asemenea, există o împuternicire semnată de înv. Helmut Bogdan, prin care face cunoscut tuturor că Barboşi Inc. îi numeşte pe Sandu Petre, comandant al navei Barboşi sub pavilion liberian, Bernd Makowski şi Arnt Vesperman din Germania, Johnathan Paul Ward, Kit Yi She şi Ernest Peng Ern Tan ca reprezentanţi pentru a întocmi documentele şi instrumentele necesare în legătură cu vânzarea navei către Stafford Shipping Corporation din Monrovia, precum şi pe Helmut Bogdan din Oslo, Norvegia (vol.43, fila 2). Nu există aprobarea acţionarilor holding-ului liberian POI pentru aprobarea hotărârii luate de Comitetului de Direcţie a lui Barboşi Inc. La data de 18.05.1999 s-a încheiat contractul de vânzare între compania Barboşi Inc. Liberia şi Stafford Shipping Corporation Liberia, prin care nava Barboşi a fost vândută la preţul de 5 mil. USD, contractul fiind semnat de către înv. Helmut Bogdan în numele lui Barboşi Inc., de cumpărător şi de înv. Morariu Gică, pentru BMM Constanţa (vol.43, fila 8-15). Trebuie menţionat faptul că vânzarea acestei nave s-a făcut fără aprobarea acţionarilor POI, iar contractul a fost semnat înainte de ţinerea şedinţei Comitetului Director a companiei Barboşi Inc. În clauza 8 numită documentaţie din contractul de vânzare-cumpărare, se prevedea că în schimbul plăţii preţului, vânzătorii Barboşi Inc. vor preda cumpărătorilor următoarele documente de livrare:
- actul legal de vânzare a navei într-o formă înregistrabilă în (ţara în care cumpărătorul urmează să înregistreze nava) prin care se garantează că nava este degrevată de orice sarcini, ipoteci şi retenţii maritime sau de orice altfel de datorii sau creanţe care să fie autentificată prin notariat în bună regulă, şi legalizată de consulul acelei ţări sau altă autoritate competentă.
- certificat de proprietate actual eliberat de autoritatea competentă a statului căruia aparţine pavilionul navei;
- confirmarea clasei eliberată în 72 de ore înainte de livrare;
- certificat actual emis de o autoritate competentă prin care se certifică că nava este liberă de sarcini înregistrate;
- certificat de radiere a navei;
- alte documente suplimentare cerute de autorităţile competente în scopul înregistrării navei.
Actul de vânzare, Bill of Sale, este datat 7.06.1999 în valoare de 5 mil. USD, fiind semnat de înv. Helmut Bogdan, iar protocolul de livrare şi acceptare este emis la 11.06.1999 de către vânzător şi cumpărător. Aceste documente au fost predate cumpărătorilor în numele companiei Barboşi Inc., din care rezultă că acesta este proprietarul de drept al navei respective şi nu CNM Petromin. CNM Petromin şi hotărârile luate de FPS în privinţa acestei nave, nu s-au folosit pentru a fi predate cumpărătorilor navei, aceste documente întocmite dând doar aparenţă de legalitate, cum că CNM Petromin ar fi vânzătorul acestei nave, întocmindu-se în acest sens şi o factură fiscală internă falsă. La scoaterea din evidenţă a acestei nave persoane neidentificate au întocmit în fals o factură fiscală şi inc. Kauntz Werner a semnat-o prin care menţiona că CNM Petromin a vândut nava Barboşi lui Stafford Shipping Monrovia la preţul de 5.000.000 dolari (vezi vol.43 fila 167). În şedinţa AGA – CNM Petromin din data de 31.03.1999 înv. Băcilă Nicolae, director general, înv. Pandele Florentin, înv. Dan Ion, reprezentanţi FPS şi numitul Babău Ioan, reprezentant SIF Transilvania, au aprobat propunerea de vânzare a navei Barboşi (vol.43, fila 23-26). S-a întocmit hotărârea nr.4 din aceiaşi dată a AGA semnată de înv. Pandele Florentin şi Dan Ion care atestau aprobarea vânzării navei Barboşi (vol.43, fila 27). În şedinţa Consiliului de Administraţie din data de 23.05.1998, înv. Băcilă Nicolae în calitate de preşedinte, numitul Creţu Mircea şi înv. Concegulian Ervan, în calitate de membri au aprobat preţul de pornire al licitaţiei de la suma de 10 mil. dolari (vol.43, fila 28-29). La 7.06.1998 are loc şedinţa AGA, la care participă înv. Băcilă Nicolae, director general, Dan Ion, reprezentant FPS, Pandele Florentin reprezentant FPS şi martorul Babău Ion, reprezentantul SIF Transilvania, unde conform procesului verbal încheiat, se aprobă preţurile de pornire a licitaţiei pentru nava Barboşi de la preţul de 10 mil. USD (vol.43, fila 30-32).
Consiliul de Administraţie la data de 7.08.1998, compus din înv. Bărdaş Marcel, preşedintele CA, Culeţu Dan, Creţu Mircea, Concegulian E. şi Ghiţă Adrian membri, au aprobat noul preţ de pornire a licitaţiei a navei Barboşi la 8,5 mil. USD (Ghiţă Adrian s-a abţinut) (vol.43, fila 33-36). La data de 13.05.1999 învinuiţii Giurgiu Emil Alin, director executiv general FPS, Gozia Dan Corneliu, şef departament FPS, Dimonie Mihail, şef departament şi Mândrescu Corneliu, şef departament FPS, acţionând în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, cu ştiinţă, au aprobat emiterea unui mandat de vânzare pentru nava Barboşi, deşi cunoşteau că aceasta se afla în patrimoniul companiei liberiene Barboşi Inc.; de asemenea, în mod ilegal au permis vânzarea acestei nave prin bursă, deşi aşa cum am mai arătat, o navă maritimă nu poate face obiectul unor tranzacţii bursiere (vol.43, filele 133-134). Ulterior, înv. Bănică Octavian, acţionând în aceiaşi manieră defectuoasă, cu ştiinţă, deşi la rândul lui cunoştea situaţia juridică a navei, a întocmit şi semnat mandatul de vânzare a acesteia (vol.43, fila 144). Acţiunile defectuoase ale acestor învinuiţi, au dus la vânzarea ilegală a navei la un preţ mult mai mic decât cel real, fiind prejudiciată astfel CNM Petromin SA. (vol.43 fil.133-144). CNM Petromin a iniţiat licitaţia navei însă, nefiind ofertanţi a renunţat la acest procedeu. Comisia de licitaţie a fost compusă din înv. Catrinescu Gheorghe, Oancea Mirela, reprezentant FPS, Târşoagă Ionuţ, membru FPS Constanţa, Rachieru Manuela, reprezentant FPS, Stănăgui Claudiu, secretar Petromin (vol.43, filele 48-58). Plecând de la aceste precizări, de respectare a legislaţiei se constată că pentru a fi în măsură ca o societate cu capital majoritar de stat să vândă un activ, aceasta trebuie să-l aibă în proprietate conform prevederilor art.1 pct.2 din anexa nr.1 la HG 55/2.02.1998.
Vânzarea navei Barboşi s-a efectuat prin intermediul BMM Constanţa care nu avea nici o abilitate legală de a tranzacţiona nave. La data de 19.05.1999, Comisia de licitaţie a BMMC compusă din înv. Morariu Gică, Iulian Oglindă şi Mădălina Preda recomandă conducerii CNM Petromin Constanţa începerea negocierilor cu Egon Oledendorf Lubeck, care oferea preţul de 5 mil. USD, cu garantarea comisionului datorat BMMC, respectiv 0,35%, adică 17.500 USD. Totuşi, nava a fost vândută altei firme Stasfford Shipping Corporation din Monrovia la valoarea de 5 mil. dolari. Această sumă nu a fost încasată de CNM Petromin Constanţa unde a fost însă întocmită factura fiscală internă nr.1308497 din 16.07.1997 numai pentru „justificarea” scoaterii navei Barboşi din evidenţele patrimoniale. În acest context înv. Petrescu Doina care avea calitatea de economist la biroul facturare la CNM Petromin SA, având ca atribuţii emiterea de facturi interne şi externe, a întocmit factura fiscală arătată mai sus, consemnând în mod nereal că nava a fost vândută de către CNM Petromin SA, deşi cunoştea că firma din Liberia, Barboşi Inc. era proprietara reală a navei. Această factură a fost verificată şi avizată din punct de vedere al controlului financiar preventiv de către înv. Leonte Ludovica ce avea calitatea de şef serviciu contabilitate, şi care astfel a certificat o situaţie nereală, la rândul ei având cunoştinţă despre situaţia juridică adevărată a navei. În final, inc. Kauntz Werner, în calitate de director financiar la CNM Petromin SA a confirmat aceste facturi, deşi era cel mai îndreptăţit să cunoască situaţia reală, întrucât era şi trezorier al firmei din Liberia. (vezi vol.43 fil.176).
Astfel, înv. şi inculpaţii care au concurat la vânzarea acestei nave şi-au încălcat, cu ştiinţă, atribuţiunile de serviciu, actele lor conducând la pierderea, prin vânzare a navei şi neîncasarea preţului de vânzare. Prejudiciul înregistrat de CNM Petromin, conform Raportului de expertiză tehnico-maritimă şi financiar-contabilă nr.1386 din 22.03.2004, este în sumă de 11.277.980 USD. (vezi expertiza vol.153 fil.131)
4.Vânzarea navei Baia de Criş şi stabilirea prejudiciului
La data de 2.08.1999, în baza procesului verbal al şedinţei speciale a Comitetului Director al companiei Baia de Criş Inc., care a avut loc la Constanţa, sediul CNM Petromin şi la care au participat inc. Kauntz Werner prin procură dată de Helmut Bogdan şi inc. Rusen Mitică, au hotărât ca compania să vândă nava Baia de Criş către Yuanxin Shipping Company Limited din Saint Vincente şi Grenadiere printr-un act de vânzare, care să fie executat şi predat de către companie şi să radieze nava din registrul matricol român (vol.57, fila 7-10). Totodată, s-a mai hotărât ca inc. Kauntz Werner şi/sau inc. Mitică Ruse şi/sau înv. Cliseru Speranţa, şi/sau înv. Helmut Bogdan din Norvegia, şi/sau Flora Lemonis şi/sau Maria Kaliva, ca să acţioneze fie sperat sau împreună ca împuterniciţi ai companiei pentru a transfera nava Baia de Criş către Yuanxin Shipping Company Limited din Saint Vincente şi Grenadiere şi să întocmească documentele necesare acestei activităţi (vezi vol.57 fil.7-8). Nici pentru această navă nu a existat hotărârea acţionarilor companiei POI pentru a aproba cele propuse de Comitetul de Director al companiei Baia de Criş Inc. din Liberia, astfel că învinuiţii arătaţi mai sus au procedat la iniţierea operaţiunilor de vânzare a navei, încălcându-şi atribuţiunile de serviciu în calitate de reprezentanţi ai CNM Petromin SA, şi anume acelea de a apăra interesele companiei în conformitate cu normele legale în vigoare, inclusiv cu statutul acesteia. La data de 28.07.1999 se încheie contractul de vânzare-cumpărare între Baia de Criş Inc. Liberia în calitate de vânzător şi Quinhuangdao Shipping din China în calitate de cumpărător, prin care primul vinde nava Baia de Criş cu suma de 3.450.000 USD, contractul fiind semnat în numele vânzătorului de inc. Kauntz Werner, iar pentru cumpărător un reprezentant al firmei chineze. De asemenea, în acelaşi contract mai apare, ca garantor compania de navigaţie Petromin pentru care semnează înv. Cliseru Speranţa şi ca martor în numele BMM Constanţa înv. Morariu Gică (vol.57, fila 13-38). Se poate observa că apare la cumpărător alt nume decât cel aprobat de Comitetul Director al companiei Baia de Criş Inc, iar contractul a fost încheiat înaintea şedinţei BOD a companiei liberiene.
În Adendum-ul nr.1 la contractul de vânzare-cumpărare, datat 28.07.1999, privitor la vânzarea navei Baia de Criş cu referire la clauza nr.8, documentaţie, părţile au căzut de acord cu privire la documentele care vor fi schimbate contra plăţii livrării navei, astfel:
- o copie a procesului verbal al şedinţei Comitetului Director al vânzătorilor să fie legalizată de un notar public şi să fie atestată de consulul Republicii Populare China
- autorizarea/aprobarea contractului de vânzare-cumpărare ce poate fi amendat cu toate clauzele de vânzare a navei şi autorizată de doi directori ai vânzătorului care să execute actul de vânzare al navei
- autorizarea unui director căruia să i se confere împuternicire şi alte documente cerute pentru vânzarea navei;
- minutele menţionate să fie semnate de doi directori de şedinţă;
- o scrisoare prin care vânzătorii se obligă, că nava nu este pe lista neagră a ligii boicotului arab;
- semnarea unei facturi comerciale în 3 exemplare precum şi alte documente
Acest Adendum a fost semnat de către inc. Kauntz Werner, acesta semnând totodată şi actul de vânzare (Bill of Sale) în care la cumpărător apare Yuanxin Shipping Company Limited din Saint Vincente şi Grenadiere, în loc de Qinhuangdao Shipping CO, China care figura drept cumpărător în contractul de vânzare cumpărare (vol.57, fila 13-38). Aceste documente au fost predate cumpărătorilor în numele companiei Baia de Criş Inc., din care rezultă că aceasta este proprietarul de drept al navei respective şi nu CNM Petromin. Persoanele menţionate mai sus, ce au făcut parte din Comitetul Director şi cele care au semnat contractul de vânzare-cumpărare şi adendumu-urile la acestea şi-au încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu la vânzarea navei Baia de Criş. Anterior vânzării acestei nave CNM Petromin şi FPS au întreprins o serie de activităţi pentru a crea o stare aparentă de legalitate, respectiv, că CNM Petromin este proprietarul navei şi că a luat decizia de a vinde această navă. CNM Petromin şi hotărârile luate de FPS în privinţa acestei nave, nu s-au folosit pentru a fi predate cumpărătorilor navei aceste documente întocmite dând doar aparenţă de legalitate cum că CNM Petromin ar fi vânzătorul acestei nave. Pentru a atesta cele precizate mai sus la scoaterea din evidenţă a acestei nave înv. Leonte Ludovica a întocmit în fals o factură fiscală, iar înv. Ştefănescu Mariana a acordat viza de control preventiv, inc. Kauntz Werner a semnat-o prin care atesta în mod nereal că CNM Petromin a vândut nava Baia de Criş firmei Qinhuangdao Shipping Company la preţul de 3.450.000 dolari (vol.57, fila 85). Astfel, la data de 1.06.1999 Consiliul de Administraţie al CNM Petromin, compus din înv. Bărdaş Marcel, preşedinte, înv. Oancea Viorel membru, Concegulian E. membru, Ruse Nicolae membru, înv. Pandele Florentin membru, au aprobat vânzarea navei la preţul de pornire a licitaţiei de 3,5 mil. USD (vol.57, fila 60-62). La data de 11.06.1999 reprezentanţii AGA din Petromin, respectiv înv. Zdru Mihai, şi martora Popa Ramona reprezentantul SIF Transilvania aprobă vânzarea a navei Baia de Criş cu preţul de pornire a licitaţiei la 3,5 mil. USD (vol.57, fila 63-66).
Preşedintele Consiliului de Administraţie înv. Bărdaş Marcel a emis şi semnat hotărârea nr.1/11.06.1999 a AGA prin care aprobă vânzarea navei Baia de Criş cu preţul de pornire a licitaţiei de 3,5 mil. USD, sub rezerva obţinerii mandatului FPS (vol.57, fila 67). La data de 8.07.1999 s-a ţinut o nouă şedinţă AGA în care reprezentantul FPS, înv. Zdru Mihai a aprobat vânzarea navei Baia de Criş, licitaţia pornind de la preţul de 4,5 mil. USD. La aceiaşi dată a fost emisă şi hotărârea nr.1 AGA, semnată de înv. Bărdaş Marcel, preşedinte al Consiliului de Administraţie de aprobare a vânzării navei Baia de Criş prin licitaţie, cu preţul de pornire de 4,5 mil. USD (vol.57, f. 71-73).
După întreprinderea acestor activităţi, CNM Petromin prin înv. Bărdaş Marcel, director general şi înv. Cliseru Speranţa, în calitate de director comercial au înaintat la FPS în data de 1.07.1999 Nota de fundamentare pentru vânzarea navelor Baia de Criş, Băneasa şi Tomis Future (vol.57, filele 74-76) . În această notă cei doi înv. au motivat că datorită situaţiei financiare critice a POI subsidiară CNM Petromin, reprezentanţii băncii Christiania Bank au cerut ca Petromin să depună un milion USD în contul POI, deschis la Christiania Bank, depozitul fiind considerat ca un împrumut de la CNM Petromin către POI. Acest împrumut va fi rambursat de către POI în momentul în care navele Barboşi, Baia de Criş şi Băneasa vor fi vândute. Pe baza acestor documente, FPS – Direcţia Gestiune, Acţionariat, Cesiuni, compusă din învinuiţii Bănică Octavian, director şi Rădulescu Nelu, şef serviciu, la data de 04.05.1999, au întocmit o notă către Comitetul de Direcţie al FPS Bucureşti cu propunerea de aprobare a solicitărilor Petromin şi emiterea unui mandat special reprezentanţilor FPS în AGA în vederea vânzării prin licitaţie cu plata integrală a două nave. Din conţinutul acestei note, cei doi învinuiţi puteau şi-au dat seama că nava Baia de Criş nu aparţinea CNM Petromin ci societăţii POI Liberia la care CNM Petromin SA era doar acţionar 100% . POI Liberia era menţionată clar ca fiind beneficiara creditului contractat cu Christiania Bank Oslo Norvegia. Cei doi directori şi-au încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu ca reprezentanţi ai FPS şi implicit ai statului român în compania CNM Petromin SA emiţând propunerea către Comitetul de Direcţie a FPS, care a decis asupra aprobării emiterii mandatului special, reprezentanţilor FPS în AGA a CNM Petromin, în legătură cu vânzarea prin licitaţie a navei Băneasa. De asemenea, înv. Baroncea Ion, director la Direcţia vânzări directe, comerţ, turism, transporturi, materiale de construcţie, industrie uşoară şi industrie locală, a avizat favorabil la data de 09.07.1999 vânzarea navei Baia de Criş „aparţinând” CNM Petromin, la valoarea recomandată de 4,5 mil. USD (vol.57, fila 77). Pe baza acestor note şi avize, Comitetul de Direcţie al FPS Bucureşti, compus din înv. Emil Alin Giurgiu, director general executiv, înv. Gozia Dan, şef departament şi înv. Mândrescu Corneliu, şef departament, au aprobat la data de 08.07.1999 emiterea unui mandat special reprezentanţilor FPS în AGA – CNM Petromin SA, în vederea vânzării prin licitaţie cu plata integrală a navei Baia de Criş (vol.57, fila 78-79). Din documentele menţionate învinuiţii arătaţi mai sus şi-au dat seama că această navă nu aparţine CNM Petromin, ci companiei POI Liberia, care a luat creditul de la Christiania Bank – Norvegia. Şi după emiterea mandatului special de către înv. Bănică Octavian, director al Direcţiei Gestiune, Acţionariat, Cesiuni la data de 09.07.1999, aceştia puteau să observe că contractul de vânzare-cumpărare nu a mai fost încheiat de către Petromin, conform ordinului nr.62/1998. Mandatul FPS Bucureşti invoca ca bază legală o serie de acte normative interne privind privatizarea, ce nu puteau îndritui FPS Bucureşti să decidă asupra activului, nava mineralier Baia de Criş aflată în proprietatea societăţii Baia de Criş Inc. Liberia. Totuşi în baza acestui mandat CNM Petromin SA a recurs la „vânzarea” navei Baia de Criş prin intermediul Bursei Maritime şi de Mărfuri Constanţa care, nici ea avea vreo abilitate legală de a tranzacţiona nave.
Astfel, Bursa Maritimă şi de Mărfuri Constanţa prin procesul-verbal de licitaţie din data de 16.07.1999, semnat de înv. Morariu Gică, a recomandat CNM Petromin SA să vândă nava Baia de Criş la valoarea de 3.270.000 USD firmei Qinhuangdao Shipping Company, China (vol.57, f. 59). La data de 16.11.1999, Baia de Criş Inc. din Liberia prin inc. Kauntz Werner împuterniceşte CNM Petromin să o reprezinte şi să facă toate formalităţile necesare radierii Baia de Criş din evidenţa Căpităniei Zonale Constanţa (vol.56, fila 18-19). Pe baza acestei împuterniciri directorul financiar, inc. Kauntz Werner a semnat o adresă către Căpitănia Zonală Constanţa din 9.11.1999, prin care solicită radierea navei Baia de Criş aparţinând companiei Baia de Criş Inc. Liberia din evidenţele Căpităniei Zonale Constanţa (vol.56, fila 17).
În baza acestei adrese, Căpitănia Portului Constanţa solicită la INC întocmirea ordinului ministrului Transporturilor pentru retragerea dreptului de arborare a pavilionului român. Procedând în aceeaşi manieră, aşa cum am arătat în mai multe rânduri în acest rechizitoriu, învinuitul Băsescu Traian, în calitate de ministru al transporturilor, fără a verifica calitatea companiei armatoare CNM Petromin SA, la data de 3.01.2000, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu a emis în mod nelegal ordinul nr.3 prin care a retras dreptul de arborare a pavilionului român pentru nava Baia de Criş şi a dispus scoaterea din evidenţă a acesteia din registrul matricol român, consemnând, din nou, ca şi la precedentul ordin nr. 334/1999 în mod nereal, că aceste operaţiuni s-au efectuat la cererea unei companii îndreptăţite, în speţă, CNM Petromin SA a solicitat retragerea pavilionului şi radierea navei, deşi în realitate această calitate aparţinea companiei liberiene Baia de Criş Inc. Cu alte cuvinte, înv. Băsescu Traian ar fi trebuit să respingă solicitarea CNM Petromin SA dacă ar fi dorit să respecte OG 42/1997 şi să solicite întocmirea unei documentaţii corespunzătoare care să ateste situaţia juridică reală a navei, lucru care nu s-a întâmplat, învinuitul perseverând în hotărârea infracţională luată în perioada 1991-1992 în ceea ce priveşte radierea sau înmatricularea navelor ce au făcut parte din afacerea CNM Petromin SA – Torvald Klaveness (vezi vol.56 fil.9). În vederea scoaterii din evidenţa patrimonială a CNM Petromin SA a navei Baia de Criş, înv. Leonte Ludovica în calitate de şef serviciu financiar, a întocmit în fals la data de 04.11.1999 factura fiscală internă nr.6482826, iar înv. Ştefănescu Mariana, şef serviciu contabilitate, a acordat viza de control preventiv după care, inc. Kauntz Werner, director financiar, a semnat-o, prin care atesta în mod nereal că CNM Petromin a vândut nava Baia de Criş firmei Qinhuangdao Shipping Company la preţul de 3.450.000 dolari (vol.57, fila 85). În acest context, inculpaţii şi învinuiţii arătaţi mai sus, prin acţiunile şi inacţiunile lor au contribuit la pierderea proprietăţii navei Baia de Criş, prin vânzare şi neîncasarea preţului de către CNM Petromin SA. Astfel că, prejudiciul înregistrat de CNM Petromin, conform Raportului de expertiză tehnico-maritimă şi financiar-contabilă nr.1386 din 22.03.2004, este în sumă de 7.359.895,83 USD. (vezi expertiza vol.153 fil.133).
5.Vânzarea navei Bujoreni şi stabilirea prejudiciului
La data de 8.12.1997, în baza procesului verbal al şedinţei speciale a Comitetului Director al companiei Bujoreni Inc., care a avut loc la Oslo-Norvegia, şi la care au participat înv. Helmut Bogdan şi Răgălie Ion, au hotărât ca compania să vândă nava Bujoreni la preţul de 1.900.000 USD către Hebey Ocean Shipping Company din Republica Populară Chineză sau nominaţilor acesteia şi de a acorda împuternicea cerută pentru efectuarea vânzării (vol.37, fila 4-7). La această şedinţă s-a hotărât: 1. ca nava să fie vândută cumpărătorilor la preţul de 1,9 mil. USD în conformitate cu termenii contractului de vânzare datat 2.12.1998, inclusiv adendum-urile la acesta. 2. ca oricare din directorii companiei să fie împuternicit să acţioneze singur pentru a aproba, semna şi preda actul de vânzare legal pentru vânzarea navei către cumpărători (vezi vol.37 fil.4-7). La 8.12.1998, înv. Helmut Bogdan a împuternicit pe Bjorn Jensen, Svein H Jenssen şi Tore Bergsjo din Oslo Norvegia, precum şi pe David John Beaves, Ken Cheung şi She Kit Yi să acţioneze cu drepturi depline de înlocuire, în numele şi în locul acestuia pentru efectuarea vânzării navei Bujoreni, luarea măsurilor de radiere din registrul român, semnarea protocolului de livrare şi acceptare, predarea navei fizice către cumpărători, deschiderea unui cont comun la Christiania Bank, semnarea şi predarea unei scrisori de eliberare a depozitului de 10% făcut la Christiania Bank şi semnarea, predarea oricărui alt document în legătură cu vânzarea navei (vol.37, fila 1-2). Nu există hotărârea acţionarilor companiei POI pentru a aproba cele propuse de Comitetul de Director al companiei Bujoreni Inc. din Liberia. La data de 2.12.1998 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare între Bujoreni Inc. Liberia în calitate de vânzător şi Hebey Ocean Shipping din China în calitate de cumpărător al navei Bujoreni cu preţul de 1.900.000 USD în numerar, Contractul a fost semnat în numele vânzătorului de înv. Helmut Ovidiu Bogdan, iar pentru cumpărător un reprezentant al firmei chineze. De asemenea, în acelaşi contract mai apare, ca garantor compania de navigaţie Petromin pentru care semnează înv. Bărdaş Marcel şi ca martor în numele BMM Constanţa înv. Morariu Gică (vol.37, filele 14-30). În Adendum-ul nr.1 la contractul de vânzare-cumpărare, datat 28.07.1999, privitor la vânzarea navei Baia de Criş cu referire la clauza nr.8, documentaţie, părţile au căzut de acord cu privire la documentele care vor fi schimbate contra plăţii livrării navei (vol.37, fila 31-32), astfel:
- o copie a procesului verbal al şedinţei Comitetului Director al vânzătorilor să fie legalizată de un notar public şi să fie atestată de consulul Republicii Populare China
- să autorizeze un director, prin semnarea unei împuterniciri şi toate celelalte documente cerute pentru vânzarea şi livrarea navei.
Procesul verbal de mai sus să fie semnat de unul sau doi directori ai şedinţei.
- o împuternicire autentificată la notariat pentru persoana care semnează documentele în numele vânzătorului şi efectuează livrarea navei către cumpărător;
- o copie după certificatul de naţionalitate a navei, emis de autorităţile competente române;
- semnarea facturii originale, în trei exemplare în care să se menţioneze caracteristicile navei şi preţul;
- o scrisoare prin care vânzătorii se obligă, că nava nu este pe lista neagră a ligii boicotului arab;
- o scrisoare prin care vânzătorii garantează că vor trimite prin curier toate desenele şi planurile navei;
- o scrisoare prin care se obligă garantorii.
Adendum-ul datat 7.12.1998 a fost semnat de către înv. Helmut Ovidiu Bogdan, acesta semnând totodată şi actul de vânzare (Bill of Sale) în care la cumpărător apare Hebey Ocean Shipping Company (vol.37, fila13). Aceste documente au fost predate cumpărătorilor în numele companiei Bujoreni Inc., din care rezultă că aceasta este proprietarul de drept al navei respective şi nu CNM Petromin. Persoanele menţionate mai sus, ce au făcut parte din Comitetul Director şi cele care au semnat contractul de vânzare-cumpărare şi adendumu-urile la acestea şi-au încălcat cu ştiinţă atribuţiile prin asumarea nelegală a competenţelor privind vânzarea navei Bujoreni.
Hotărârile luate de FPS în privinţa acestei nave nu s-au folosit pentru a fi predate cumpărătorilor navei, aceste documente întocmite dând o aparenţă de legalitate, cum că CNM Petromin ar fi vânzătorul acestei nave. Pentru a atesta cele precizate mai sus la scoaterea din evidenţă a acestei nave, înv. Leonte Ludovica a întocmit în fals factura fiscală nr.1308345 din 13.04.1999, iar inc. Kauntz Werner a semnat-o prin care menţiona că CNM Petromin a vândut nava Bujoreni firmei Hebey Ocean Shipping Company la preţul de 1.900.000 USD (vol.37, fila 198). La data de 31.03.1998 are loc AGA – CNM Petromin compusă din înv. Băcilă Nicolae, director general; reprezentanţii FPS, înv. Pandele Florentin şi Dan Ion, martor Babău Ion reprezentant SIF Transilvania, care au aprobat vânzarea navei prin emiterea hotărârii nr.4 care poartă aceiaşi dată şi este semnată de reprezentanţii FPS menţionaţi mai sus (vol..37, fila 49-54). La data de 23.05.1998 are loc şedinţa Consiliului de Administraţie a CNM Petromin la care au participat înv. Băcilă Nicolae, preşedinte; înv. Creţu Mircea, Concegulian E., care au aprobat vânzarea navei, preţul de pornire al licitaţiei fiind de 3.440.000 USD (vol.37, fila 55-58). În şedinţa AGA din 7.06.1998, înv. Băcilă Nicolae, director general; reprezentanţii FPS, înv. Pandele Florentin şi Dan Ion, şi martorul Babău Ion reprezentant SIF Transilvania, au aprobat preţul minim de pornire a licitaţiei pentru nava Bujoreni la suma de 3.440.000 USD (vol.37, filele 59-61). Datorită faptului că la primele licitaţii ţinute între 21.08.1998-20.10.1998, comisia constituită din înv. Catrinescu Gheorghe, Oancea Mirela, Boalat Maria, Rachieru Manuela şi înv. Stănăgui Claudiu nu au avut ofertanţi, nava nu a putut fi vândută. În şedinţa Consiliului de Administraţie CNM Petromin din 7.08.1998, înv. Bărdaş Marcel în calitate de preşedinte şi membrii înv. Culeţu Dan, Creţu Mircea, Concegulian Ervant, au stabilit preţul de pornire al licitaţiei navei Bujoreni la 2,5 mil. USD (vol.37, fila 62-65).
Nava Bujoreni a fost scoasă la vânzare contrar normelor legale, prin Bursa Maritimă şi de Mărfuri Constanţa la 04.12.1998, şi adjudecată conform procesului verbal de ţinere a licitaţiei pentru suma de 1,9 mil. USD în favoarea Hebey Ocean Shipping Company (vol.37, fila 89-90). Se observă că procesul verbal semnat de înv. Morariu Gică este ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare prin care nava era vândută aceleiaşi firme chineze . Trebuie menţionat faptul că, la data de 23.09.1998, la Constanţa a fost semnat contractul de prestări servicii între BMMC, unde director general apare Armeanu Cezar Manole, în calitate de prestator şi CNM Petromin, reprezentată prin înv. Bărdaş Marcel, în calitate de beneficiar obiectul contractului fiind licitaţii deschise cu strigare pentru vânzarea activelor, aparţinând beneficiarului, având la bază Regulamentul pentru organizarea licitaţiilor pentru vânzări nave prin BMM Constanţa. Acest regulament avea anexa 1 privitoare la reţeaua de promovare utilizată de BMM Constanţa în organizarea vânzării de nave aparţinând CNM Petromin SA Constanţa. De asemenea, mai există şi o anexă 2 la contractul CNM Petromin SA – BMM Constanţa, în care părţile convin ca vânzarea navei Bujoreni să se facă prin licitaţie deschisă cu strigare. Atât contractul, cât şi anexele sunt semnate de înv. Morariu Gică şi Bărdaş Marcel, care şi-au încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu care le impuneau să respecte prevederile legale în materie, la vânzarea navei Bujoreni (vezi vol.69 fil.13-17) În adendum-ul la contractul de vânzare cumpărare semnat de înv.Morariu Gică pentru Bursa Maritimă şi de Mărfuri şi înv. Helmut Bogdan în numele companiei Bujoreni Inc. precum şi reprezentanţii lui Klaveness Chartering şi Goodwin Shipping Limited privitor la plata comisionului ce i se cuvenea bursei cu privire la vânzarea navei Bujoreni, părţile au convenit ca vânzătorii Bujoreni Inc. din Liberia, să plătească comisionul de 0,35%, reprezentând 6.650 USD, plata comisionului s-a făcut prin transfer din banca vânzătorului Christiania Bank – Oslo în contul comisionarului deschis la Banca Comercială Română – Sucursala Constanţa. (vol.37 fil.113). În loc ca BMMC pentru serviciul prestat să prezinte invoice (factură) în care la prestator să apară BMMC, iar la beneficiar Bujoreni Inc., acesta a prezentat o factură fiscală datată 10.02.1999. În această factură nr.1050347 la prestator apare BMMC, iar la beneficiar apare CNM Petromin. Acesta din urmă a plătit suma de 80.977.050 lei, în locul sumei de dolari menţionată mai sus (vol.37, fila 114). CNM Petromin SA, în calitatea sa acţionar la POI nu avea nici un drept de a iniţia licitaţia navei. La data de 2.06.1999 directorul Bujoreni Inc., inc. Kauntz Werner prin procură notarială română, numeşte ca agent pe CNM Petromin SA pentru ca acesta să-l reprezinte în relaţiile cu autorităţile române pentru radierea navei Bujoreni. Acest document nu a respectat procedura de supralegalizare conform legii notarilor publici (vol.36, fila 35). La data de 10.06.1999 înv. Stănăgui Claudiu şi înv. Bărdaş Marcel, au solicitat Căpităniei Zonale Constanţa pe proprie răspundere, retragerea dreptului de arborare a pavilionului român şi scoaterea din evidenţă a navei Bujoreni (vol.36, fila 29). Arătăm faptul că, învinuiţii cu ştiinţă, şi-au încălcat atribuţiile de serviciu prin nerespectarea competenţelor ce le reveneau ca reprezentanţi ai CNM Petromin SA precum şi a dispoziţiilor legale în materie atunci când au solicitat radierea navei Bujoreni, întrucât în mod legal, acest lucru, trebuia solicitat de către reprezentanţii societăţii Bujoreni Inc. din Liberia, proprietara de drept a navei. Pentru a se da eficienţă contractului de vânzare-cumpărare, înv. Cliseru Speranţa, prin încălcarea cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu, în numele CNM Petromin SA a solicitat, la data de 25.06.1999, radierea navei din Registrul matricol român arătând că actele doveditoare le va înainta ulterior, deşi în mod legal această solicitare trebuia făcută de către reprezentanţii Bujoreni Inc. cu respectarea condiţiilor de formă privind documentaţia necesară (vol.36, fila 10). La aceeaşi dată, de 25.06.1999, învinuitul Băsescu Traian emite ordinul cu nr. 333 prin care retrage dreptul de arborare a pavilionului român navei Bujoreni şi dispune radierea ei din Registrul matricol român, încălcându-şi din nou atribuţiunile de serviciu, la maniera deja cunoscută şi pe care am descris-o şi cu privire la emiterea ordinelor 3/2000 şi 334/1999; în acelaşi timp, menţionează din nou, în mod nereal, cu prilejul întocmirii ordinului solicitarea unei companii care nu avea calitatea legală să ceară aceste lucruri, întrucât în mod real şi legal, acest drept aparţinea companiei Bujoreni Inc. Liberia. Nici de această dată înv. Băsescu Traian nu a fost „preocupat” de verificarea documentaţiei şi a realităţii solicitării, neavând astfel, practic, nici un suport la emiterea acestui ordin (vezi vol.36 fil.15). Ulterior, acest ordin a fost pus în practică la aceeaşi dată de către INC şi Căpitănia Zonală a Portului Constanţa prin numiţii Stancu Adrian şi Berescu Şerban. Pentru scoaterea din evidenţa contabilă, înv. Leonte Ludovica, în calitatea de şef serviciu contabilitate la CNM Petromin SA, a consemnat în mod nereal, în factura fiscală cu nr.1308345 din 13.04.1999, că nava Bujoreni a fost vândută de CNM Petromin SA, deşi în realitate vânzarea fusese efectuată de către firma Bujoreni Inc., Liberia. (vol.37 fil.198). Această situaţie neadevărată a fost confirmată de înv. Kauntz Werner, director financiar la CNM Petromin SA, care cunoştea la rândul lui exact care este situaţia reală, având şi calitatea de trezorier al firmei liberiene, care vânduse nava. Suma de 1.900.000 USD, reprezentând contravaloarea navei Bujoreni, nu a fost încasată de CNM Petromin niciodată. Prejudiciul înregistrat de CNM Petromin, conform Raportului de expertiză tehnico-maritimă şi financiar-contabilă nr.1386 din 22.03.2004, este în sumă de 6.847.697,92 USD, fiind imputabil învinuiţilor şi inculpaţilor arătaţi mai sus, care prin acţiunile şi inacţiunile lor efectuate cu ştiinţă au determinat în mod direct pierderea proprietăţii prin vânzarea navei şi neîncasarea preţului. (vezi expertiza vol.153 fil.124).
6.Vânzarea navei Bicaz şi stabilirea prejudiciului
La data de 11.05.1995, cetăţeanul norvegian, Hans Thomas Holbye în calitate de director la POI, reprezentând firma Klaveness, a semnat raportul anual al directorilor, din conţinutul căruia rezultă că nava Bicaz a fost relivrată de la compania liberiană POI la CNM Petromin conform Bill of Sale (act de vânzare) din 15.11.1994 şi vândută de CNM Petromin la noii armatori la sfârşitul anului (vol.46 fil.3-6). În nota privind tranzacţiile financiare la sfârşitul anului 1994 la pct.12 apare menţionat că nava Bicaz a fost relivrată, fără întocmirea facturii, valoarea acesteia fiind de 4.034.693 USD. (vol. 46, f. 11)
La data de 15.11.1994, înv. Lupu Marin, în calitate de director la Bicaz Inc. Liberia, a semnat actul de vânzare (bill of sale) prin care nava Bicaz a fost vândută cu un dolar companiei CNM Petromin SA Constanţa, actul fiind legalizat la 15.12.1994 la Oslo. (vol. 46, f. 54) Acesta, cu ştiinţă, şi-a încălcat atribuţiile de serviciu prin aceea că avea obligaţia ca acest act de vânzare să fie transcris în registrele Căpităniei pentru ca CNM Petromin să devină proprietara navei, şi astfel să poată dispună de aceasta.
Consecinţele acestei neînregistrări se evidenţiază mai bine cu ocazia vânzării navei Bicaz, unde deşi CNM Petromin era vânzătorul, această navă nu trecuse în proprietatea sa. Vânzarea navei s-a efectuat la data de 18.11.1994 unei firme din Liberia, când nava Bicaz nu era menţionată în registrul matricol al Căpităniei Portului Constanţa. Înv. Novac Aurel, ministrul Transporturilor a emis ordinul 429/29.11.1994, prin care retrage dreptul de arborare a pavilionului român navei Bicaz, proprietatea companiei de navigaţie Petromin, vândută în baza memorandumului de convenţie încheiat în data de 18.11.1994 companiei Tiger Shipping Monrovia, Liberia. (vol. 46, f. 55)
Din procesul verbal al întâlnirii Petromin-Klaveness, din 20-21.10.1994, rezultă că acţionarii Petromin au acceptat vânzarea navei Bicaz, „dar ministrul a spus că este imposibilă, dar pare însă posibilă”. Înv. Novac Aurel, ministrul Transporturilor şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu prin faptul că a dispus prin ordin retragerea dreptului de arborare a pavilionului român, deşi ştia că nava Bicaz aparţine unei persoane juridice liberiene. (vol. 139, f. 318)
Deşi nava era proprietatea companiei Bicaz Inc. din Liberia, înv. Caraiani Andrei, director la CNM Petromin, la data de 27.05.1994, a solicitat FPS-ului să aprobe vânzarea activului Bicaz. (vol. 46, f. 309) În acelaşi timp a solicitat şi la FPP 3 Transilvania să aprobe vânzarea navei Bicaz. (vol. 46, f. 312)
FPS-ul cât şi FPP 3 Transilvania au aprobat vânzarea navei, iar preţul minim de pornire a licitaţiei a fost de 2,5 mil. USD. (vol. 46, f. 315)
Înv. Caraiani Andrei şi-a încălcat, cu ştiinţă, atribuţiile de serviciu prin faptul că a dezinformat aceste instituţii că nava este proprietatea CNM Petromin, iar documentaţia prezentată a fost incompletă, diminuând nejustificat valoarea navei de la 4.034.693,27 USD cât era înregistrat ca activ la Bicaz Inc. Liberia. Totodată, s-au ţinut nejustificat licitaţiile de către Comisia compusă din înv. Catrinescu Gheorghe, inc. Rusen Mitică, înv. Codarcea Dumitru şi numiţii Bălan Corneliu, Ungureanu Emil, Căpăţână Viorica, din datele de 7.09.1994, 27.09.1994. Pe data de 16.11.1994, la sediul Navexim Galaţi, nava a fost adjudecată de către firma Tiger Shipping la preţul de 3.400.000 USD. (vezi vol.46 fil.270, 285 şi 263). Contractul de vânzare-cumpărare a navei a fost încheiat la data de 18.11.1994 între CNM Petromin, ca vânzător şi Tiger Shipping din Liberia cumpărător, din partea vânzătorului semnând înv. Stănilă Viorel şi inc. Rusen Mitică, iar ca martor înv. Catrinescu Ghe. (vol. 46, f. 69-76) De la SC Navexim Galaţi atât înv. Stănilă Viorel cât şi Rusen Mitică, în calitatea pe care o aveau de director economic şi respectiv, director tehnic, cu ştiinţă, şi-au încălcat atribuţiile de serviciu prin aceea că nu au dispus întocmirea declaraţiei de încasare valutară şi vamală, conform dispoziţiilor legale în vigoare la acea dată şi totodată, au folosit nereal calitatea de proprietar al CNM Petromin, deşi acesta nu avea nava înregistrată în registrul matricol al Căpităniei Portului Constanţa ca proprietar. (vol. 46, f. 83-84)
La data de 17.12.1994, directorul tehnic al CNM Petromin, inc. Rusen Mitică a solicitat, Consulatului Republicii România de la Atena, înscrierea pe certificatul de naţionalitate a navei, înstrăinarea navei Bicaz. (vol. 46, f. 129-130) În acest sens, acesta s-a deplasat împreună cu înv. Codarcea Gheorghe la Ambasada României din Atena, prezentând copii după următoarele documente:
- extras din Codul comercial;
- ordinul ministrului Transporturilor nr.327 din 8.09.1994 prin care se aprobă metodologia privind evidenţa, înmatricularea şi scoaterea din evidenţă a navelor sub pavilion românesc;
- ordinul ministrului Transporturilor nr.429 din 29.11.1944 privind retragerea dreptului de arborare a pavilionului românesc navei Bicaz, cu adnotarea pe verso, ca certificatul de radiere al navei din registrul matricol a Căpităniei Portului Constanţa, să se elibereze după prezentarea de către vânzător a ordinului irevocabil de plată a preţului navei.
- copie după certificatul de naţionalitate 5453 eliberat la Constanţa la 26.11.1990, pe originalul acestui document se va face înscrierea menţionată în Codul comercial român (vezi vol.46 fil.119-120).
Inculpatul Rusen Mitică şi înv. Codarcea Gheorghe, cu ştiinţă, şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, prin aceea că, au prezentat, în mod nereal, Ambasadei României la Atena certificatul de naţionalitate, anulat al navei Bicaz (unde ca proprietar apare Compania de Navigaţie Maritimă Petromin Constanţa, eliberat la 26.06.1990). Certificatul real, în uz la acea dată, era emis la 25.08.1992 de către Inspectoratul Navigaţiei Civile, unde proprietar apare Bicaz Inc. din Liberia, şi care se afla la bordul navei Bicaz. (vol. 45, f. 19-21) Înv. Răşică Mihai la data de 23.12.1994, în calitate de secretar I la Ambasada României din Atena, îndeplinind în fapt funcţii de consul la Secţia Consulară a Ambasadei (întrucât consulul titular era plecat în concediu), şi-a încălcat atribuţiile de serviciu şi a certificat, fără a verifica realitatea datelor înscrise în Certificatul de Naţionalitate, nr. 5453 al navei Bicaz (vol. 45, f. 14-16), vânzarea acestei nave de la CNM Petromin SA la firma Tiger Shipping din Liberia, aflată în portul Pireu. În acelaşi timp, înv. Răşică Mihai a atestat în mod nereal vânzarea acestei nave, fără a verifica contractul de vânzare-cumpărare (MOA), pe care nu l-a solicitat şi nici nu i-a fost prezentat. Învinuitul cunoştea că acest act va fi folosit apoi la Căpitănia portului Constanţa pentru radierea navei, lucru care s-a şi realizat, de altfel. Totodată, cu ştiinţă şi-a încălcat atribuţiile de serviciu prin aceea că nu a respectat prevederile Îndrumarului Consular editat de MAE, Direcţia Relaţii Consulare (vol. 46, f. 139-147), care nu prevede posibilitatea consulului de a înregistra vânzarea unei nave şi în acelaşi timp nici să autentifice înscrisuri ale cetăţenilor români care conţin acte de dispoziţie pentru bunuri (vânzare-cumpărarea, donaţie), situaţie în care îndrumă pe cei interesaţi să se adreseze autorităţilor din ţară (vezi vol.46 fil.139-147). Pentru vânzarea navei, la data de 18.11.1994, înv. Stănilă Viorel a emis factura (invoice), fără număr şi dată, în sumă de 3.400.000 USD. (vol. 46, f. 80)
În baza acestei facturi, nava a fost scoasă din evidenţa CNM Petromin. Contravaloarea sumei a fost încasată în contul CNM Petromin deschis la BRCE – Sucursala Constanţa, conform extraselor de cont din data de 30.11.1994 şi 23.12.1994. Prejudiciul înregistrat de CNM Petromin ca urmare a vânzării navei este de 1.435.208 USD (vezi expertiza vol.153 fil.115).

7.Vânzarea navei Bîrlad şi stabilirea prejudiciului
La data de 11.05.1995, cetăţeanul norvegian Hans Thomas Holbye, în calitate de director la POI, reprezentând firma Klaveness, a semnat raportul anual al directorilor, din conţinutul căruia rezultă că nava Bîrlad a fost relivrată de la compania liberiană POI la CNM Petromin, la data de 27.02.1995, fără a se întocmi act de vânzare. (vol. 49, f. 3-6) În nota privind tranzacţiile financiare la sfârşitul anului 1995, la pct.13 apare menţionat că nava Bîrlad a fost relivrată, fără întocmirea facturii, valoarea acesteia fiind de 2.929.769 USD (vezi vol.49 fil.4 şi 33).
La data de 30.10.1998, a avut loc şedinţa Comitetului Director al companiei Petromin Overseas Inc. – subunitatea Bîrlad Inc., la care au participat înv Bărdaş Marcel, director/preşedinte, inc. Kauntz Werner, director şi Andrei Mihai, director. (vol. 49, f. 58).
Aceştia au hotărât să vândă nava Bîrlad (nr. oficial 384, pavilion românesc) către CNM Petromin SA, printr-un act de vânzare (Bill of Sale) care va fi executat şi predat de către companie. În baza hotărârii s-a emis împuternicirea prin care POI-Bîrlad Inc. mandatează pe înv Bărdaş Marcel, director/preşedinte, inc. Kauntz Werner, director şi Andrei Mihai, director, să negocieze şi să agreeze, după cum singuri vor considera necesar, condiţiile de vânzare şi transfer a navei Bîrlad, aflată în proprietatea Bîrlad Inc. către CNM Petromin SA Constanţa. La data de 1.11.1998 se întocmeşte contractul de vânzare-cumpărare (MOA) prin care în schimbul preţului de achiziţie de un dolar, POI – subunitatea Bîrlad Inc. vinde vrachierul de 55.000 TDW Bîrlad societăţii CNM Petromin SA Constanţa. (vol. 49, f. 45- 47) În baza clauzei 7 din contractul de vânzare-cumpărare şi a împuternicirii inc. Kauntz Werner s-a întocmit Bill of Sale (act de vânzare) la 01.11.1998, prin care, în schimbul sumei de un dolar, Bîrlad Inc. vinde nava către CNM Petromin SA. (vol. 49, f. 54) Factura (invoice) de vânzare a navei cu un dolar a fost semnată de inc. Kauntz Werner în numele companiei Bîrlad Inc. Liberia, iar protocolul de livrare şi acceptare a navei, a fost semnat, în numele vânzătorilor, de inc. Kauntz Werner, iar în numele cumpărătorilor înv. Bărdaş Marcel, director general. (vol. 49, f. 55) La data de 28.01.1998 CNM Petromin, prin adresa nr. 658 din 28.01.1999, a solicitat Căpităniei Zonale Constanţa a se face menţiunea corespunzătoarea, în Registrul Matricol, revânzării navei Bîrlad de la Petromin Overseas Inc. Liberia, subunitatea Bîrlad Inc. la CNM Petromin. (vol. 48, f. 98) Căpitănia Zonală Constanţa, în baza documentaţiei depuse, înaintează materialul juridic Inspectoratul Navigaţiei Civile, care analizându-l în conformitate cu prevederile OG 42/1997, emite ordinul 29/157 din 19.02.1999, în baza căruia se aprobă transferul de proprietate al navei de la Bîrlad Inc. la CNM Petromin SA. (vol. 48, f. 85-87) Analizând cele descrise mai sus, se observă că transferul navei Bîrlad în patrimoniul CNM Petromin SA s-a făcut cu respectarea procedurilor prevăzute atât de statutul societăţii Bîrlad Inc. Liberia, cât şi de cele care reglementează navigaţia civilă în România. Începând cu data de 3.04.1995 şi până la vânzarea navei, aceasta a fost închiriată, de către armatorul Bîrlad Inc., firmei Tanker Ship Management SRL Constanţa, pentru care acesta din urmă a achitat cu titlu de chirie suma de 1.529.948 USD. La data de 31.03.1998, conform procesului verbal de şedinţă (vol.12 fil.120-124) directorul general, înv. Băcilă Nicolae propune vânzarea a trei nave: Bujoreni, Barboşi şi Baia de Aramă, iar înv. Pandele Florentin şi Dan Ioan – reprezentanţi FPS au aprobat aceasta.
Motivul invocat de aceştia a fost presiunea exercitată de către Sindicatul bancar, reprezentat de Christiania Bank, Oslo pentru achitarea ratelor scadente ale creditului contractat. În urma şedinţei AGA – CNM Petromin SA, s-a emis hotărârea nr.3, sub semnătura înv. Pandele Florentin şi Dan Ion, prin care au hotărât preţurile de vânzare prin licitaţie, a navelor Bîrlad, Pionierul, Muscel, Agnita, Uricani, şi Vulcan. Pentru nava Bîrlad, s-a stabilit, conform Anexei 2 la hotărârea menţionată mai sus, ca preţul de pornire a licitaţiei să fie de 2.110.000 USD. (vol. 49, f. 75-76) Anterior, a fost încheiat, la data de 27.01.1994, procesul-verbal nr. 2 al şedinţei AGA, la care au participat Honcescu Ion, Pop Teofil, Ranca Dragoş, Caraiani Andrei şi Mihăilescu Petre – ministru secretar de stat în Ministerul Transporturilor, şi în care s-a hotărât vânzarea a 36 de nave, care aveau o vârstă mai mare de 14 ani, printre care şi nava Bîrlad. Această hotărâre nu a fost pusă în aplicare, neproducând efecte juridice, deoarece vânzarea acestei nave s-a hotărât ulterior, la 31.03.1998, de către înv. Pandele Florentin şi Dan Ion – reprezentanţi ai FPS –ului în AGA – CNM Petromin. (vol. 49, f. 69-74) Trebuie precizat că la data la care reprezentanţii FPS luau această hotărâre, nava Bîrlad nu se afla în patrimoniul CNM Petromin SA şi prin aceasta, cu ştiinţă, cei doi învinuiţi şi-au încălcat atribuţiile de serviciu deoarece nu au solicitat societăţii CNM Petromin SA documentele prin care să ateste că această navă se află în proprietatea sa.
Ulterior acestei hotărâri, CNM Petromin SA, sub îndrumarea Direcţiei Teritoriale Constanţa a FPS, a organizat mai multe şedinţe de licitaţie, la 26.05.1998, 2.06.1998, 25.06.1998, 2.07.1998, 27.07.1998, 31.07.1998, 4.09.1998, 11.09.1998, 20.10.1998, 17.11.1998 şi 24.11.1998 pentru vânzarea navei, comisia fiind constituită din înv. Catrinescu Gheorghe, Stănăgui Claudiu, inc. Rusen Mitică Tîrşoagă Ionuţ şi Rachieru Manuela. (vol. 49, f. 77-115) Datorită faptului că la aceste şedinţe de licitaţie nu s-au prezentat cumpărători care să achite preţul, valoarea navei a fost diminuată la suma de 663.200 USD.
La data de 24.11.1998, conform procesului verbal de licitaţie, nava a fost adjudecată de firma Daglia Maritime cu sediul în Pireu – Grecia. (vol. 49, f. 114)
La data de 25.11.1998, se întocmeşte contractul de vânzare-cumpărare între CNM Petromin SA şi firma Daglia Maritime pentru vânzarea navei Bîrlad, la preţul de 663.200 USD. Contractul a fost semnat pentru vânzători, de directorul comercial Mihai Andrei, iar pentru cumpărător, de Rallis Georgios, înv. Gheorghe Catrinescu, director tehnic la Navexim SA Galaţi, semnând ca martor. (vol. 49, f. 155-160) În conformitate cu clauza 8 din contract, s-au întocmit documentele cerute conform practicii internaţionale de vânzare a navelor şi anume:
- act de vânzare (Bill of Sale)
- factură externă (invoice) nr.30 din 11.01.1999
- protocolul de predare-primire a navei către noul cumpărător datat 28.01.1999
- declaraţie de încasare valutară nr.0009448 şi declaraţie vamală de export nr.1888004 din 1.02.1999. (vol. 49, f. 183-187)
Se observă că, pentru vânzarea navei s-au întocmit toate documentele legale, prevăzute de legislaţia română şi internaţională.
Pentru radierea navei din registrul matricol, directorul CNM Petromin – Mihai Andrei şi înv. Stănăgui Claudiu de la Biroul marketing au solicitat, cu adresa 1348/19.02.1999, Căpităniei Zonale Constanţa, retragerea dreptului de arborare a pavilionului român şi radierea navei din registrul matricol. (vol. 48, f. 51) Căpitănia Zonală Constanţa a întocmit documentaţia juridică în vederea radierii navei, şi a înaintat-o Inspectoratului Navigaţiei Civile, pentru ca acesta să dispună aprobarea radierii navei. Inspectoratului Navigaţiei Civile a solicitat ministrului Transporturilor emiterea ordinului privind retragerea dreptului de arborare a pavilionului român. La data de 17.03.1999, înv. Băsescu Traian emite ordinul 153 prin care, se retrage dreptul de arborare a pavilionului navei Bîrlad şi se dispune radierea navei din registrul matricol, în conformitate cu prevederile art.26 alin.3 din OG 42/1997. În baza acestui ordin, Inspectoratului Navigaţiei Civile dispune prin adresa 29/194 din 18.03.1999 retragerea pavilionului român şi scoaterea din evidenţă a navei. (vol. 48, f. 34-35) Pentru scoaterea din evidenţa contabilă a navei Bîrlad, CNM Petromin a emis factura fiscală nr.1308014 din 31.12.1998 în valoare de 663.200 USD, semnată de inc. Kauntz Werner. (vol. 48, f. 74) La rândul lor înv. Pandele Florentin şi Dan Ion, încălcându-şi, cu ştiinţă, atribuţiile de reprezentare a FPS în AGA – CNM Petromin SA, la data de 31.03.1998 au emis şi semnat hotărârea nr.3 a AGA – CNM Petromin de vânzare prin licitaţie a navei Bîrlad. Abuzul în sens penal al acestui act comis de cei doi învinuiţi este atestat şi prin aceea că nu au avut la baza deciziei nici o documentaţie, lipsind nu numai motivaţia comercială a vinderii activului, ci şi solicitarea, obligatorie pentru un asemenea act a armatorului. Precizăm că la nivelul CNM Petromin SA în care funcţiona AGA nu se putea lua o asemenea decizie sau solicitare deoarece armatorul real al navei Bîrlad în acel moment era Bîrlad Inc. Liberia şi holdingul POI. Încălcările atribuţiunilor de serviciu de către învinuiţii care au fost implicaţi în vânzarea acestei nave s-au soldat cu un prejudiciu de 2.071.476,95 USD, determinat prin deducerea din valoarea certă de 4.670.000 USD dată şi de evaluarea băncii creditoare, care nu avea nici un interes să accepte o valoare supraevaluată, a taxelor de armator de 405.375USD, valoare chirie bare – boat plătită de TSM Srl Constanţa de 1.529.948,05 USD şi valoare încasată din vânzarea navei de 663.200USD. (vezi expertiza vol.153 fil.117).
8.Vânzarea navei Balota şi stabilirea prejudiciului
La data de 20.01.1998 a avut loc şedinţa extraordinară a acţionarilor Balota Inc. la care au participat înv. Lupu Marin în calitate de preşedinte şi înv. Helmut Ovidiu Bogdan, iar Petromin Overseas Inc. a fost reprezentat de către înv. Lupu Marin.(vol. 40, f. 7-11) Scopul acestei şedinţe a fost aprobarea Deciziei luată de Comitetul Director al companiei de a vinde nava Balota către Clerance Trading Inc. Nassau Republica Bahamas. În urma dezbaterilor s-a hotărât aprobarea vânzării navei către cumpărători la preţul de 5.124.000 USD şi a măsurilor pe care Comitetul Director le consideră necesare pentru efectuarea vânzării. La data de 29.01.1998, înv. Nicolae Băcilă în numele lui Petromin Overseas Inc. acordă procură înv. Lupu Marin, Helmut Ovidiu Bogdan şi Vasile Matei de a lua toate măsurile necesare pentru executarea tuturor documentelor în legătură cu acordul de convenţie (contractul de vânzare – cumpărare – MOA) referitor la nava Balota care urmează a fi semnat între companie şi cealaltă parte. (vol. 40, f. 6) Cei trei înv., cu ştiinţă, şi-au încălcat atribuţiile de serviciu întrucât au semnat la data de 24.11.1997, contractul de vânzare – cumpărare anterior şedinţei Comitetului Director şi acţionarilor, şi nu au arătat motivele care au stat la baza vânzării acestei nave, neprotejând interesele acţionarului CNM Petromin SA Constanţa. (vol. 40, f. 12-28) Fără a fi datat contractul, Balota Inc din Liberia încheie contractul de vânzare în calitate de vânzător cu firma Reconten Limited din Dublin, Irlanda prin care nava Balota este vândută la preţul de 5.124.000 USD, în numele vânzătorului semnând înv. Băcilă Nicolae iar la cumpărător Bosânceanu Gheorghe, martor fiind înv. Catrinescu Gheorghe.
Înv. Băcilă Nicolae şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu prin aceea că acesta nu făcea parte din Comitetul Director al companiei Balota Inc. şi nici nu era administrator unic interimar la CNM Petromin SA Constanţa. Judecătorul delegat, la data de 10.10.1997, a respins hotărârea privind numirea înv. Băcilă Nicolae ca administrator unic interimar al CNM Petromin SA având în vedere opoziţia înregistrată la Registrul Comerţului Constanţa, menţiunea respectivă fiind înregistrată abia la 19.11.1997. (vol. 64, f. 1-10) Pentru acest fapt contractul de vânzare-cumpărare a navei Balota nu avea dată, ci numărul 10079 de ieşire a corespondenţei din CNM Petromin SA , datat 24.11.1997. (vol. 40, f. 19-27) La MOA există un Adendum nr.1, nedatat, în care cumpărătorul Reconten Limited din Dublin este substituit cu acordul lui Balota Inc. cu Clerance Trading Inc. Nassau Republica Bahamas, acesta fiind semnat de înv. Băcilă Ion pentru Balota Inc., iar Bosânceanu Gheorghe atât pentru Reconten Limited cât şi Clerance Trading Inc. (vol. 40, f. 28) La data de 2.03.1998, firma Nolarma Dry Cargo SRL din Genoa trimite către Histria Ship Management SRL din Constanţa, în atenţia lui Bosânceanu Gheorghe, un Adendum nr.1 la acelaşi contract de vânzare-cumpărare a navei Balota cu acelaşi conţinut unde la cele trei firme apar semnături diferite faţă de cele menţionate mai sus. (vol. 39, f. 91-94)
Acest fapt dovedeşte că înv. Băcilă Nicolae nu avea dreptul să semneze contractul şi Adendumul la contract. În clauza nr. 8 din contract numită Documentaţie se stipulează că vânzătorul în schimbul preţului trebuia să predea cumpărătorului următoarele documente:
- Actul legal de vânzare a navei, într-o formă înregistrabilă în ţara în care cumpărătorul urmează să înregistreze nava, prin care se garantează că nava e degrevată de orice sarcini, ipoteci şi retenţii maritime sau de orice alt fel de datorii sau creanţe, care să fie autentificată prin notariat în bună regulă şi legalizată de consulul acelei ţări sau altă autoritate competentă.
- Certificat de Proprietate actual, eliberat de autoritatea competentă a statului căruia aparţine pavilionul navei.
- Certificat actual emis de o autoritate competentă prin care se certifică că nava este liberă de sarcini înregistrate
- Certificat de radiere a navei sau altă dovadă oficială privind radierea navei corespunzătoare Registrului navei la data livrării sau în cazul în care registrul nu emite astfel de certificate imediat pe motive procedurale, un angajament scris din partea Vânzătorului ce va efectua radierea din Registrul navelor imediat şi că va furniza un certificat sau altă dovadă oficială de radiere către Cumpărători cu promptitudine şi în cel mult 8 săptămâni de la data plăţii preţului de achiziţie şi de la data livrării.
- Alte documente suplimentare cerute de către autorităţile competente în scopul înregistrării navei, cu condiţia ca Cumpărătorii să notifice Vânzătorii cu privire la aceste documente cât mai repede posibil după data semnării acestui acord.
- La livrare, Cumpărătorii şi Vânzătorii vor semna şi preda unul către celălalt un protocol de livrare şi acceptare care să confirme data şi momentul livrării navei de la Vânzători la Cumpărători (vol.40,f.12-18). Aceste documente au fost predate cumpărătorilor, în numele companiei Balota Inc., din care rezultă că aceasta este proprietarul de drept al navei respective şi nu CNM Petromin.
Anterior vânzării acestei nave, CNM Petromin şi FPS au întreprins o serie de activităţi pentru a crea o stare aparentă de legalitate, respectiv că CNM Petromin este proprietarul navei şi că a luat decizia de a vinde această navă. Pentru a atesta cele precizate mai sus, la scoaterea din evidenţă a acestei nave, înv. Iosif Luminiţa a întocmit în fals factura fiscală nr. 1301333 din 28.10.1998, iar înv. Băcilă Nicolae a semnat-o, prin care menţiona că CNM Petromin a vândut nava Balota lui Recoten Ltd. din Irlanda, la preţul de 5.124.000 USD.
În acest sens invocăm şi adresa Ministerului Finanţelor nr. 327 din 30.06.1998 către CNM Petromin SA în care se precizează că : “Bill of Sale face dovada vânzării şi nu a transferului de patrimoniu , operaţiune necunoscută comerţului cu nave. Operaţiunea de vânzare trebuia însoţită de o formă vamală de export la o firmă din Monrovia care ar fi avut libertatea să reînscrie nava în România, dacă dorea acest lucru. În acţiunea dvs. de a obţine documentele vamale de export acum considerăm că nu vedem posibilă operaţiunea deoarece nava ar trebui mai întâi să fie reindigenizată în România” (vol.40,f.128). La 20.07.1998, înv. Stănăgui Claudiu de la Biroul Marketing s-a adresat Serviciului Cooperare în atenţia înv. Cliseru Speranţa, motivând că banii obţinuţi din vânzarea navei conform declaraţiei înv. Lupu Marin nu pot intra în contul Petromin, motivul invocat fiind că nu poate prezenta Vămii Constanţa dovada încasării într-o bancă românească a contravalorii mărfii vândute.
Pentru acest fapt, a solicitat întocmirea în regim de urgenţă a unui extras de cont prin care să poată demonstra că sumele respective s-au virat în conturile POI, PMI de la Christiania Bank. La data de 10.02.1997 în şedinţa AGA – CNM Petromin, Ştefan Ionel şi Ivănescu Panait, din cadrul FPS au aprobat vânzarea navelor Balota, Băceşti şi Borzeşti pentru stingerea datoriilor către bancă, valorificarea urmând a fi realizată de CNM Petromin şi/sau brokerul acesteia. (vol. 40, f. 90) Raportul de evaluare (nedatat), întocmit de Navexim SA Galaţi, pentru vrachierul de 55.000 tdw Balota, semnat de înv. Catrinescu Gheorghe, a recomandat beneficiarului valoarea de 5,9 mil. USD pentru începerea licitaţiei. (vol. 40, f. 66-74) Înv. Catrinescu Gheorghe, cu ştiinţă, şi-a încălcat atribuţiile de serviciu prin aceea că în raportul de evaluare a menţionat ca proprietar al navei CNM Petromin Constanţa în loc de Balota Inc., iar în auditul întocmit la cererea Christiania Bank, Oslo, valoarea navei era de 10.500.000 USD, preţ de la care trebuiau să pornească operaţiunile de reevaluare.
La data de 5.11.1997, în urma şedinţei de licitaţie la care au participat:
- înv. Catrinescu Gheorghe (preşedinte),
- Mircea Creţu (membru) reprezentant al FPS;
- Cornel Popescu, membru, reprezentant al Min. Finanţelor;
- inc. Rusen Mitică, membru şi
- înv. Stănăgui Claudiu, membru
nava Balota a fost adjudecată pentru suma de 5.124.000 USD (faţă de preţul de pornire a licitaţiei de 6 mil. USD) de către firma Deiulemar Compagnia di Navigationi, Napoli – Italia, reprezentată prin împuternicire de Bosânceanu Gheorghe. (vol. 40, f. 115-118)
Pentru participarea la licitaţie, Bosânceanu Ghe. a depus o împuternicire dată de compania italiană, nelegalizată, iar pentru semnarea contractului de vânzare-cumpărare a navei prezintă o altă procură notarială, italiană datată 6.11.1997, prin care compania îl autorizează în acest sens. (vol. 40, f . 114, 119-121) Împuternicirea autentificată la autorităţile italiene din Tore del Greco, prin care firma Deiulemar Compagnia di Navigationi, Napoli – Italia, reprezentată de căpitanul Iuliano Michele, l-a autorizat pe cetăţeanul român, Bosânceanu Ghe. să semneze contractul de vânzare-cumpărare a navei. Trebuie precizat că, România, la acea dată, nu era parte la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5.11.1961, astfel că nu putea produce efecte în România, legalizarea acesteia la notariatul Constanţa s-a făcut tardiv la data de 10.03.1998. La data de 10.03.1998, CNM Petromin a solicitat prin adresă Căpităniei Zonale Constanţa să efectueze scoaterea navei Balota din evidenţe. Căpitănia Portului Constanţa, prin adresa nr.8424/14.10.1998 (vol. 39, f. 47), solicită completarea documentaţiei depuse la Căpitănie cu factură fiscală, declaraţie de încasare valutară, declaraţie vamală, toate în original. Înv. Bărdaş Marcel a revenit la adresă şi şi-a asumat răspunderea pentru retragerea dreptului de arborare a pavilionului român în baza documentelor deja depuse, fără a completa documentaţia de export, cerută de Căpitănie
Înv. Bărdaş Marcel, cu ştiinţă şi-a încălcat atribuţiile de serviciu prin aceea că şi-a asumat răspunderea de retragere a dreptului de arborare a pavilionului român unei nave proprietatea unei companii liberiene, Balota Inc. încă din iulie 1992. La data de 27.10.1998 prin ordinul nr.637 învinuitul Băsescu Traian, în calitate de ministru al transporturilor îşi încalcă din nou atribuţiunile de serviciu (aşa cum am explicat la precedentele ordine arătate mai sus) şi retrage dreptul de arborarea a pavilionului român navei Balota prin încălcarea prevederilor art.26 alin.3 din OG 42/1997, în sensul că solicitarea nu a provenit de la armatorul real, Balota Inc. Liberia, ci de la CNM Petromin SA, deşi cunoştea încă de la data de 11.08.1992, când a emis ordinul nr.457 pentru a acorda dreptul de arborare a pavilionului românesc navei Balota, că aceasta era proprietatea subunităţilor companiei POI, cu sediul în Monrovia Liberia (vol.39, f. 35). Pentru scoaterea din evidenţa contabilă a navei şi implicit din patrimoniu s-a întocmit factura fiscală nr.1301333 din 28.10.1998, întocmită de înv. Iosif Luminiţa. factura nr.14 din 05.03.1998 semnată de Băcilă Nicolae, în care CNM Petromin apare ca vânzător deşi nu era parte semnatară la contractul de vânzare-cumpărare. Prin întocmirea acestei facturi, înv. Băcilă Nicolae a atestat fapte necorespunzătoare adevărului, prin aceea că vânzarea navei nu s-a efectuat de către CNM Petromin şi nici suma de bani menţionată nu s-a încasat. Se constată astfel că învinuiţii şi inculpaţii arătaţi mai sus prin actele lor au produs un prejudiciu, înregistrat de CNM Petromin ca urmare a vânzării navei în cuantum de 4.421.186, 82 USD (vezi expertiza vol.153 fil.122).
9.Vânzarea navei Borzeşti şi stabilirea prejudiciului
La data de 19.03.1997, a avut loc şedinţa Comitetului Director al companiei Borzeşti Inc., la care a participat înv. Lupu Marin în calitate de preşedinte, înv. Helmut Ovidiu Bogdan prin procura acordată de înv. Romanescu Cristina, ca secretar şi Vasile Matei, trezorier. (vol. 34, f. 89)
Scopul şedinţei a fost aprobarea vânzării navei Borzeşti sub pavilion liberian companiei Telmar Shipping SA din Panama printr-un act de vânzare (Bill of Sale), care va fi executat prin predare către companie, radierea navei de la Biroul Afacerilor Maritime Monrovia Liberia şi numirea unei persoane care să reprezinte compania pentru această vânzare.
Totodată, s-a mai decis şi acordarea unei împuterniciri dată de companie persoanei care să se ocupe de vânzarea navei. În cadrul acestei şedinţe nu s-au precizat motivele vânzării navei şi cine va încasa suma din vânzarea acestei nave. După discuţiile care au avut loc în cadrul şedinţei s-a hotărât ca, compania Borzeşti Inc. să vândă nava Borzeşti înregistrată sub pavilion liberian lui Telmar Shipping SA din Republica Panama printr-un act de vânzare, care să fie întocmit şi predat companiei. În acelaşi timp, s-a mai hotărât ca firma să radieze nava Borzeşti din registrul liberian, iar înv. Lupu Marin şi/sau Vasile Matei şi/sau înv. Helmut Bogdan şi/sau înv. Caraiani Andrei şi/sau înv. Stănilă Viorel şi/sau Flora Lemonis şi/sau Alexandra Apostolakis, ca fiecare să acţioneze în comun sau individual fiind numiţi de companie pentru a vinde nava Borzeşti lui Telmar Shipping din Panama. Totodată, aceştia urma să aprobe şi să accepte contractul de vânzare-cumpărare încheiat la 17.03.1997 şi să radieze nava din registrul liberian, să întocmească şi să livreze actul de vânzare (Bill of Sale), să accepte procedura de vânzare şi să întocmească şi să execute protocol de livrare şi acceptare, conform vânzării navei, precum şi alte documente cerute pentru transferul navei. În aceeaşi zi are loc AGA a navei Borzeşti, compusă din înv. Lupu Marin, preşedinte şi Matei Vasile, trezorier numit prin procură de POI, ca deţinător a tuturor acţiunilor companiei. În urma discuţiilor purtate aceştia au aprobat hotărârile adoptate de directorii companiei luate în data de 19.03.1997. (vezi vol.34 fil.83-84). Înv. Helmut Bogdan a emis o procură fără ca aceasta să fie datată şi certificată de consulul general al Liberiei din Norvegia prin care în numele companiei Borzeşti Inc. s-a împuternicit, împreună cu Matei Vasile, şi/sau înv. Helmut Bogdan, şi/sau Andrei Caraiani, şi/sau înv. Viorel Stănilă şi/sau Godeanu Viorel pentru a negocia condiţiile de vânzare ale navei Borzeşti către Telmar Shipping din Panama să aprobe şi să accepte contractul de vânzare-cumpărare datat 17.03.1997 să procedeze la radierea navei din registrul liberian să execute şi să livreze actul de vânzare (Bill of Sale), să accepte procedurile de vânzare, să semneze protocolul de livrare şi acceptare în legătură cu vânzarea navei către cumpărători precum şi alte documente. (vol. 34, f. 91-93) La data de 17.03.1997 se încheie contractul de vânzare-cumpărare între Borzeşti Inc. Liberia în calitate de vânzător, unde CNM Petromin este numit garantor pentru executarea vânzării de Borzeşti Inc. Liberia şi Telmar Shipping Panama în calitate de cumpărător, prin care Nicholas Moundreas Shipping garantează executarea societăţii Telmar Shipping privind vânzarea navei Borzeşti la preţul de 5.100.000 USD. Contractul a fost semnat din partea vânzătorilor de înv. Lucaciu Constantin şi Stănilă Viorel, iar la cumpărător semnătura este indescifrabilă. (vol. 34, f. 12-20) Înv. Lupu Marin, Helmut Bogdan, Lucaciu Constantin şi Stănilă Viorel, cu ştiinţă, şi-au încălcat atribuţiile de serviciu prin aceea că, au hotărât vânzarea navei anterior semnării contractului de vânzare-cumpărare, nu au precizat în cadrul şedinţei preţul de vânzare, nu au datat procura acordată persoanelor pentru vânzarea navei şi nu au precizat motivul vânzării acestei nave. În clauza 8 la contractul de vânzare-cumpărare intitulată documentaţie, se prevede că în schimbul plăţii preţului de achiziţie vânzătorii vor furniza cumpărătorilor actul legal de vânzare a navei, liberă de orice ipoteci şi drepturi de retenţie maritimă sau orice alte datorii, indiferent de ce natură ar fi, legalizat notarial şi avizat de autorităţile consulare apropiate împreună cu un certificat din care să rezulte că nava este lipsită de orice fel de ipoteci înregistrate şi orice alte datorii de orice natură. La livrarea navei vânzătorii trebuie să îndeplinească formalităţile necesare radierii navei din Registrul navelor şi să elibereze cumpărătorilor un Certificat de radiere. Balanţa de plăţi privind preţul de achiziţie va fi achitată după cum s-a convenit de comun acord împreună cu părţile. În momentul livrării vânzătorii trebuie să predea cumpărătorilor toate certificatele de clasificare sub forma în care acestea se află precum şi toate planurile care se află la bordul navei. Alte documentaţii tehnice care sunt eventual în posesia vânzătorilor trebuie expediate cu promptitudine cumpărătorilor, la cererea acestora din urmă. Vânzătorii pot păstra jurnalele de bord dar cumpărătorii trebuie să aibă dreptul să efectueze copii după acestea.
De asemenea, în anexa la contractul de vânzare datat 17.03.1997 se prevede că nava va fi livrată liberă de contract de navlosire la o dană sigură, cu clasa pe care o are în prezent. Vânzătorii vor preda cumpărătorilor toate planurile, hărţile, documentele. În Adendumul nr.1 la contract se mai prevăd următoarele documente care vor fi predate la data livrării navei:
- act de vânzare-cumpărare, două originale în care se transferă proprietatea întregii nave liberă de orice obligaţii, retenţii maritime, ipoteci, reclamanţii sau debite, legalizate la notariat;
- certificatul de radiere în original emis de registrul liberian din care să rezulte că nava în timpul radierii este liberă de obligaţii, retenţii maritime şi ipoteci sau o scrisoare prin care declară că societatea Borzeşti Inc., vânzătorul navei Borzeşti se obligă a preda un certificat de radiere original emis de registrul liberian lui Telmar Shipping SA Panama cumpărătorii navei Borzeşti în 30 de zile de la data livrării;
- procesul verbal al Comitetului Director al companiei vânzătoare, prin care hotărăşte vânzarea navei şi autorizează semnătura actului de vânzare având ca efect transferul proprietăţii navei la cumpărător;
- procesul verbal al întâlnirii acţionarilor companiei vânzătoare prin care aprobă şi ratifică decizia directorilor menţionată mai sus;
- procură în favoarea persoanei care va semna actul de vânzare şi va efectua transferul proprietăţii navei la cumpărători
Toate aceste trei documente vor fi legalizate şi certificate de notarul public sau apostilă.
- copie după contractul de societate al companiei vânzătoare atestat pe certificat de Consulatul liberian;
- copie după statutul companiei vânzătoare, atestat de Consulatul liberian;
- un certificat de legalitate al companiei vânzătorului emis de autorităţile liberiene cu 5 zile lucrătoare înainte de încheierea afacerii;
- un certificat de obligaţii;
- un certificat original privind proprietatea şi că nu există obligaţii emis de autorităţile liberiene confirmând data livrării şi că nava este înregistrată ca proprietate a vânzătorilor şi liberă de vreo obligaţie;
- permisiunea transferului navei din Liberia emisă de autorităţile liberiene;
- protocolul de livrare şi acceptare declarând exact timpul şi data livrării care va fi semnat de reprezentanţii vânzătorului şi cumpărătorului, procură pentru semnătură;
- certificatul de menţinere a clasei emis de o societate prin care se declară clasa recomandările emise cu 5 zile lucrătoare înainte de încheierea afacerii;
- scrisoarea vânzătorilor, semnată de comandantul navei, confirmând că toate salariile echipajului şi indemnizaţiile au fost plătite în care se include data repatrierii echipajului;
- scrisoarea de la compania de management semnată de preşedinte, confirmând că acceptă şi îşi dă consimţământul la vânzarea navei către compania cumpărătoare, societatea Telmar Shipping din Panama, certificată prin apostilă;
- copie după certificatul internaţional de tonaj;
- copie după certificatul de înmatriculare.
Acest Adendum este semnat din partea vânzătorilor de către înv. Stănilă Viorel, iar din partea cumpărătorilor semnătura este indescifrabilă. Aceste documente au fost predate cumpărătorilor în numele companiei Borzeşti Inc. din care rezultă că acesta este proprietarul de drept al navei respective şi nu CNM Petromin. Hotărârile luate de FPS în privinţa acestei nave nu s-au folosit pentru a fi predate cumpărătorilor navei, aceste documente întocmite dând o aparenţă de legalitate, cum că CNM Petromin ar fi vânzătorul acestei nave. La data de 10.02.1997, Ivănescu Panait şi Ştefan Ionel – reprezentanţii FPS în AGA CNM Petromin au hotărât vânzarea navei Borzeşti pentru stingerea datoriei acestei nave către bancă, valorificarea fiind realizată de către Petromin şi/sau brokerul acesteia. (vol. 34, f. 105) Ulterior, la data de 24.01.2002 APAPS-ul a constat faptul că pentru nava Borzeşti CNM Petromin SA nu a solicitat Direcţiei – Gestiune, Acţionariat, Cesiuni (în prezent Direcţia Portofoliu, Acţionariat) acordarea mandatului special (vol.34 fil.106). Pentru scoaterea din evidenţa contabilă, directorul comercial înv. Lucaciu Constantin a semnat factura nr.3838086 din 30.04.1997 prin care Petromin a vândut nava Borzeşti lui Telmar Shipping SA Panama la preţul de 5.100.000 USD, sumă ce nu a fost încasată de această societate. (vezi vol.123 fil.220) Înv. Lucaciu Constantin şi-a încălcat sarcinile de serviciu cu ştiinţă prin aceea că deşi cunoştea că la data de 17.03.1997 semnase contractul de vânzare-cumpărare, unde nava a fost vândută din Liberia acesta a atestat un fapt necorespunzător adevărului menţionând în factură pe CNM Petromin ca proprietar al navei. Mai mult, din corespondenţa internă purtată între compartimentele CNM Petromin rezultă că suma obţinută din vânzarea navei Borzeşti nu a fost încasată de CNM Petromin şi de POI Liberia în contul deschis la Christiania Bank, Oslo, din care au rezultat pentru acţionari dividende în valoare de 2.040.000 USD. Învinuiţii arătaţi mai sus au acţionat cu ştiinţă încălcându-şi în mod grosolan atribuţiunile de serviciu şi în loc să apere interesele acţionarului CNM Petromin SA şi implicit ale statului român au produs prejudiciu înregistrat de CNM Petromin, ca urmare a vânzării navei, în sumă de 4.194.489,22USD (vezi expertiza vol.153 fil.119). La acest prejudiciu şi-a adus contribuţia şi învinuitul Băsescu Traian, care prin ordinul 418/1992 (al cărui caracter abuziv şi nereal l-am explicat deja) permisese transferul navei în Liberia şi radierea din Registrul matricol român, context în care nu a mai fost necesară efectuarea vreunei alte formalităţi care să conducă la reintegrarea navei în patrimoniul CNM Petromin SA.
10.Vânzarea navei Breaza şi stabilirea prejudiciului
La data de 1.03.1993, la Oslo se întocmeşte raportul anual al directorilor companiei POI, semnat de Hand Thomas Holbye şi înv. Lupu Marin, din care rezultă, că nava Breaza aparţinând companiei Breaza Inc., nu a fost livrată în cooperarea CNM Petromin cu Torvald Klaveness. (vol. 60, f. 1-3) Deşi această navă a fost scoasă din cooperare, din creditul de 45 mil. USD cât s-a luat, 3.700.000 USD au fost alocaţi pentru repararea şi retehnologizarea navei Breaza şi nava Callatis. La data de 1-2.03.1993, la Constanţa are loc şedinţa Board of Directors (BOD) al companiilor Petroklav Management Inc. şi Petromin Overseas Inc., unde s-a întocmit un proces verbal prin care s-a hotărât ca banca să nu reducă împrumutul cu 3,7 mil. USD ca o consecinţă a neincluderii celor 2 nave în operare POI (vezi vol.139 fil.301).
Procesul verbal a fost semnat în numele PMI de către înv. Toanchină Virgil, Bobeş Constantin, Marinescu Călin şi Matei Vasile, Thomas Holbye, iar în numele lui POI de către înv. Muşat Mariana, Bobeş Constantin, Marinescu Călin şi Hans Thomas Holbye. Învinuiţii menţionaţi mai sus şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, cu ştiinţă, prin aceea că nu au solicitat autorităţilor române transferarea proprietăţii navei de la compania liberiană la CNM Petromin şi diminuarea creditului acordat, cu 3,7 mil. USD.
În luna decembrie 1993 se încheie contractul de bare-boat între compania Breaza Inc. din Monrovia, Liberia şi Tanker Ship Management, Constanţa pe o perioadă de 4 ani plus 6 luni în opţiunea navlositorului, cu posibilitatea de prelungire, cu acordul ambelor părţi. Acest contract a fost semnat în numele armatorului de înv. Caraiani Andrei, Lucaciu Constantin, Stănilă Viorel şi Toma Petru, iar ştampila aplicată este a CNM Petromin SA; iar pentru navlositor semnează Bosânceanu Gheorghe. Trebuie precizat, că era necesar a se aplica sigiliul companiei Breaza Inc. Monrovia, Liberia şi nu ştampila CNM Petromin. (vol. 60, f. 45-60) La data de 4.01.1999, la Constanţa are loc şedinţa Comitetului Director al companiei Breaza Inc. la care au participat înv. Bărdaş Marcel, preşedinte, inc. Kauntz Werner, trezorier şi Andrei Mihai, secretar, care au hotărât în cadrul societăţii să vândă nava Breaza către CNM Petromin Constanţa printr-un act de vânzare (Bill of Sale) care va fi executat şi predat către companie (vezi vol.59 fil.143). Înv. Bărdaş Marcel, la data de 8.01.1999, în numele companiei Breaza Inc. a acordat împuternicire lui Kauntz Werner, Andrei Mihai cât şi lui pentru a stabili condiţiile de vânzare şi transfer a navei Breaza, aflată în proprietatea absolută a companiei către CNM Petromin SA Constanţa, şi să semneze un protocol de livrare şi acceptare, referitor la vânzarea navei. În baza celor hotărâte s-a întocmit contractul de vânzare-cumpărare, datat 5.01.1999, între Breaza Inc. Liberia în calitate de vânzător şi CNM Petromin, cumpărător, prin care nava se vinde la preţul de un dolar. Contractul a fost semnat în numele companiei Breaza Inc. de Mirea Constantin, iar pentru CNM Petromin de înv. Bărdaş Marcel. De asemenea, s-a mai întocmit factură, datată 5.01.1999, semnată de înv. Mirea Constantin, protocolul de predare şi acceptare a navei Breaza, semnată în numele vânzătorului Breaza Inc., Liberia de inc. Kauntz Werner, iar din partea CNM Petromin de înv. Bărdaş Marcel, precum şi actul de vânzare (Bill of Sale) vânzarea efectuându-se cu un dolar, document semnat de inc. Kauntz Werner (vezi vol.54 fil.68-72). În numele Petromin Overseas Inc., înv. Bărdaş Marcel a declarat pe propria răspundere că la vânzarea navei Breaza către CNM Petromin Constanţa, aceasta s-a predat cumpărătorilor liberă de orice fel de creanţe. În foaia matricolă nr.512 a navei Histria Sun, ex Breaza, s-a transcris sub numărul 1228 la data de 10.02.1999 transferul de proprietate de la POI, Liberia (subunitatea Breaza Inc., Liberia) la CNM Petromin Constanţa şi de la CNM Petromin la TSM SRL Constanţa (vezi vol.59 fil.53). La data de 17.12.1998, învinuiţii Gozia Dan, Dimonie Mihail, Mândrescu Corneliu şi numitul Ionescu Gheorghe, în calitate de funcţionari ai FPS acţionând în mod defectuos, cu ştiinţă, au aprobat o notă prin care, deşi cunoşteau că nava Breaza se află în proprietatea firmei liberiene Breaza Inc., au permis eliberarea unui mandat special de vânzare a navei, în mod ilegal, stabilind un preţ absolut derizoriu de prin 250.953 USD deducerea nejustificată a investiţiei cumpărătorului, fără a efectua verificări asupra realităţii acesteia. (vol.76 fil.6-14). Înv. Bănică Octavian care a semnat acest mandat şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu, prin aceea că nava nu era proprietatea CNM Petromin la acea dată, ci aparţinea Breaza Inc., Liberia; iar suma propusă este derizorie. La data de 9.01.1999 s-a semnat contractul de vânzare între CNM Petromin în calitate de vânzător şi TSM în calitate de cumpărător prin vânzarea navei Histria Sun (ex Breaza) la preţul de 214.000 USD, contractul fiind semnat la vânzător de Mihai Andrei şi la cumpărător de Chiforeanu Florentin, întocmindu-se şi factura fiscală nr.1308090 din 11.01.1999, semnată de inc. Kauntz Werner.
În plus, se consideră ca nejustificată şi deducerea din preţul de vânzare a navelor Breaza şi Callatis, a investiţiilor efectuate de TSM în sumă de 3.523.050,78 USD pe baza declaraţiei utilizatorului şi acceptate de CNM Petromin în loc ca acestea să fie probate şi acceptate în procesul de negociere directă cu proprietarii fiecărei nave respectiv, Callatis Inc. şi Breaza Inc. Liberia, singurii care puteau avea controlul investiţiilor efectuate în străinătate de TSM. AGA – CNM Petromin nu a luat în considerare poziţia de simplu acţionar în cadrul POI Liberia şi a hotărât printr-o licitaţie publică organizată la 22.12.1998, unde, cu concursul înv. Catrinescu Ghe. de la Navexim Galaţi, şi înv. Oprea Gheorghe (reprezentant FPS), în oferta de cumpărare s-a menţionat, în mod nereal, calitatea de proprietar al CNM Petromin, de fapt fiind Breaza Inc. Liberia invocându-se totodată şi prevederile HG 55/1988 şi HG 361/1998 privind privatizarea societăţilor comerciale şi normele metodologice aferente, care în realitate, erau inaplicabile unei vânzări-cumpărări din Liberia.(vol. 60, f. 73) Totodată, Navexim Galaţi a inclus în rapoartele de evaluare şi a certificat valoarea investiţiilor făcute de operator doar pe baza cererii CNM Petromin. În consecinţă, diminuarea nejustificată a valorii de vânzare a navelor reprezintă prejudiciu pentru CNM Petromin. Prejudiciul înregistrat de CNM Petromin ca urmare a vânzării navei, ce cade în sarcina învinuiţilor, arătaţi mai sus, care prin acţiunile lor, comise prin încălcarea cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu ce le reveneau , l-au produs în mod direct, este în sumă de 3.418.696,94 USD (vezi expertiza vol.153 fil.113).
11.Vânzarea navei Callatis şi stabilirea prejudiciului
La data de 1.03.1993, la Oslo se întocmeşte raportul anual al directorilor companiei POI, semnat de Hand Thomas Holbye şi înv. Lupu Marin, din care rezultă, că nava Callatis aparţinând companiei Callatis Inc., nu a fost livrată în cooperarea CNM Petromin cu Torvald Klaveness. (vezi vol.54 fil.1) Deşi această navă a fost scoasă din cooperare, din creditul de 45 mil. USD cât s-a luat, 3.700.000 USD au fost alocaţi pentru repararea şi retehnologizarea navei Breaza şi nava Callatis.
La data de 1-2.03.1993, la Constanţa are loc şedinţa Board of Directors (BOD) al companiilor Petroklav Management Inc. şi Petromin Overseas Inc., unde s-a întocmit un proces verbal prin care s-a hotărât ca banca să nu reducă împrumutul cu 3,7 mil. USD ca o consecinţă a neincluderii celor 2 nave în operare POI (vezi vol.139 fil.301).
Procesul verbal a fost semnat în numele Petroklav Management Inc. de către înv. Toanchină Virgil, Bobeş Constantin, Marinescu Călin şi Matei Vasile, Thomas Holbye, iar în numele lui POI de către înv. Muşat Mariana, Bobeş Constantin, Marinescu Călin şi Hans Thomas Holbye. Învinuiţii menţionaţi mai sus şi-au încălcat atribuţiile de serviciu cu ştiinţă, prin aceea că nu au solicitat autorităţilor române transferarea proprietăţii navei de la compania liberiană la CNM Petromin şi diminuarea creditului acordat cu 3,7 mil. USD. În luna decembrie 1993 se încheie contractul de bare-boat între compania Callatis Inc. din Monrovia, Liberia şi Tanker Ship Management, Constanţa pe o perioadă de 4 ani plus 6 luni în opţiunea navlositorului, cu posibilitatea de prelungire, cu acordul ambelor părţi. Acest contract a fost semnat în numele armatorului de înv. Caraiani Andrei, Lucaciu Constantin, Stănilă Viorel şi Toma Petru, iar ştampila aplicată este a CNM Petromin SA; iar pentru navlositor semnează Bosânceanu Gheorghe. Trebuie precizat, că era necesar a se aplica sigiliul companiei Callatis Inc. Monrovia, Liberia şi nu ştampila CNM Petromin. (vol. 54, f. 28-41) În şedinţa din 11.12.1997 Comisia de arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie şi Navigaţie Constanţa a emis hotărârea nr.7 având pe rol soluţionarea cauzei, obiectul acesteia fiind acţiunea în pretenţii formulată de reclamanta SC Tanker Ship Management împotriva pârâtelor Callatis Inc. din Liberia şi CNM Petromin, privind plata sumei de 835.347,65 USD. (vol.54 fil.50-52)
În hotărârea respectivă se precizează că numele companiei Callatis Inc. se regăseşte în partea introductivă a contractului de bare-boat, careul 3, cu titulatura armatori, contractul de bare-boat fiind semnat şi pus în executare de către CNM Petromin. Datorită faptului că a fost pusă ştampila necorespunzător, în finalul hotărârii se hotărăşte ca atât Callatis Inc. cât şi CNM Petromin să plătească către reclamantă suma de 651.419,09 USD. În protocolul încheiat la dat de 25.04.1998 pentru stingerea datoriilor este trecut numai CNM Petromin, iar Callatis Inc. nu era menţionată, deoarece nu avea ce încasa de la această societate având numai 1000 USD. Protocolul a fost semnat de înv. Nicolae Băcilă, Kauntz Werner, Rusen Radu, Chiforeanu Florentin şi Răzvan Defta. Învinuiţii Băcilă Nicolae, Defta Răzvan, şi inc. Kauntz Werner, în calitate de reprezentanţi ai CNM Petromin SA, ajutaţi de înv. Chiforeanu Florentin şi Rusen Radu, care îndeplineau funcţia de directori ai TSM, cu ştiinţă, au acţionat în mod defectuos în îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi nerespectând hotărârea Comisiei de arbitraj, au încheiat un protocol prin care, au obligat în mod nelegal CNM Petromin SA să plătească o sumă de 633.984, 87 USD, nedatorată, către SC Histria ShipManagement SRL. În mod normal şi legal, această sumă trebuia achitată către firma privată de către Callatis Inc. Liberia, cu care se desfăşuraseră raporturi contractuale de bare-boat (vezi vol.54 fil.65-66). La data de 4.01.1999, la Constanţa are loc şedinţa Comitetului Director al companiei Callatis Inc. la care au participat înv. Bărdaş Marcel, preşedinte, inc. Kauntz Werner, trezorier şi Andrei Mihai, secretar; care au hotărât la societatea să vândă nava Callatis către CNM Petromin Constanţa printr-un act de vânzare (Bill of Sale) care va fi executat şi predat către companie (vezi vol.54 fil.88-89). Înv. Bărdaş Marcel la data de 6.01.1999, în numele companiei Callatis Inc. a acordat împuternicire lui Kauntz Werner, Andrei Mihai cât şi lui pentru a stabili condiţiile de vânzare şi transfer a navei Callatis, aflată în proprietatea absolută a companiei către CNM Petromin SA Constanţa, şi să semneze un protocol de livrare şi acceptare, referitor la vânzarea navei. În baza celor hotărâte s-a întocmit contractul de vânzare-cumpărare datat 5.01.1999 între Callatis Inc. Liberia în calitate de vânzător şi CNM Petromin prin care nava se vinde la preţul de un dolar. Contractul a fost semnat în numele companiei Callatis Inc. de Mirea Constantin, iar pentru CNM Petromin de înv. Bărdaş Marcel. De asemenea, s-a mai întocmit factură, datată 5.01.1999, semnată de înv. Mirea Constantin, protocolul de predare şi acceptare a navei Breaza, semnată în numele vânzătorului Callatis Inc., Liberia de inc. Kauntz Werner, iar din partea CNM Petromin de înv. Bărdaş Marcel, precum şi actul de vânzare (Bill of Sale) vânzarea efectuându-se cu un dolar, document semnat de inc. Kauntz Werner (vezi vol.54 fil.). În numele Petromin Overseas Inc., înv. Bărdaş Marcel a declarat pe propria răspundere că la vânzarea navei Callatis către CNM Petromin Constanţa, aceasta s-a predat cumpărătorilor liberă de orice fel de creanţe.
La data de 5.02.1999 Unciuleanu Jorj, director la Căpitănia Portului Constanţa înaintează un raport către INC prin care a solicitat ca aceştia să fie de acord cu transcrierea transferului gradual de proprietate al navei Histria Star (ex. Callatis) de la Petromin Overseas Inc. Liberia, subunitatea Callatis la CNM Petromin şi de la CNM Petromin la TSM SRL Constanţa, cu eliberarea certificatului de naţionalitate al navei. (vol.51 fil.146-151). La data de 5.04.1999 Căpitănia Portului Constanţa certifică că nava Histria Star (ex Callatis) în foaia matricolă a fost transcrisă ca proprietar TSM SRL Constanţa. (vol.51 fil.80) Ministrul Transporturilor, învinuitul Băsescu Traian a emis ordinul 240/11.05.1999 prin care retragere dreptul de arborare a pavilionului român navei Histria Star (ex Callatis) şi de radiere a acestei nave la cererea TSM în conformitate cu prevederile art.26 alin.3 din OG 42/1997. La data de 17.12.1998, învinuiţii Gozia Dan, Dimonie Mihail, Mândrescu Corneliu şi numitul Ionescu Gheorghe, în calitate de funcţionari ai FPS acţionând în mod defectuos, cu ştiinţă, au aprobat o notă prin care, deşi cunoşteau că nava Callatis se află în proprietatea firmei liberiene Callatis Inc., au permis eliberarea unui mandat special de vânzare a navei, în mod ilegal, stabilind un preţ absolut derizoriu de 149.641 USD prin deducerea nejustificată a investiţiei cumpărătorului, fără a efectua verificări asupra realităţii acesteia. (vol.76 fil.13-20). Înv. Bănică Octavian care a semnat acest mandat şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu, prin aceea că nava nu era proprietatea CNM Petromin la acea dată, ci aparţinea Callatis Inc., Liberia; iar suma propusă este derizorie. La data de 9.01.1999 s-a semnat contractul de vânzare între CNM Petromin în calitate de vânzător şi TSM în calitate de cumpărător prin vânzarea navei Histria Star (ex Callatis) la preţul de 150.000 USD, contractul fiind semnat la vânzător de Mihai Andrei şi la cumpărător de Chiforeanu Florentin, întocmindu-se şi factura fiscală nr.1308089 din 11.01.1999, semnată de inc. Kauntz Werner. În plus, se consideră ca nejustificată şi deducerea din preţul de vânzare a navelor Breaza şi Callatis, a investiţiilor efectuate de TSM în sumă de 3.523.050,78 USD pe baza declaraţiei utilizatorului şi acceptate de CNM Petromin în loc ca acestea să fie probate şi acceptate în procesul de negociere directă cu proprietarii fiecărei nave respectiv, Callatis Inc. şi Callatis Inc. Liberia, singurii care puteau avea controlul investiţiilor efectuate în străinătate de TSM.
AGA – CNM Petromin nu a luat în considerare poziţia de simplu acţionar în cadrul POI, Liberia şi a hotărât printr-o licitaţie publică organizată la 23.12.1998, unde cu concursul înv. Catrinescu Ghe. de la Navexim Galaţi, înv. Oprea Gheorghe (reprezentant FPS), în oferta de cumpărare s-a menţionat în mod nereal calitate de proprietar al CNM Petromin, de fapt fiind Callatis Inc., Liberia invocându-se totodată şi prevederile HG 361/1998 şi HG 55/1998 privind privatizarea societăţilor comerciale şi normele metodologice aferente, care în realitate, erau inaplicabile unei vânzări-cumpărări din Liberia. (vol. 60, f. 73) Totodată, Navexim Galaţi a inclus în rapoartele de evaluare şi a certificat valoarea investiţiilor făcute de operator doar pe baza cererii CNM; Petromin. În consecinţă, diminuarea nejustificată a valorii de vânzare a navelor reprezintă prejudiciu pentru CNM Petromin. Învinuiţii arătaţi mai sus au acţionat cu ştiinţă încălcându-şi în mod grosolan atribuţiunile de serviciu şi în loc să apere interesele acţionarului CNM Petromin SA şi implicit ale statului român au produs prejudiciu înregistrat de CNM Petromin, ca urmare a vânzării navei, în sumă de 3.919.454,66 USD (vezi expertiza vol.153 fil.113)
12. Vânzarea navei Băceşti şi stabilirea prejudiciului
Din analiza documentelor aflate la dosarul cauzei, se constată că la data de 30.10.1992 creditul iniţial de 45 mil.USD este suplimentat cu 4 mil. USD, prin semnarea unui act adiţional la contractul de credit din 7.08.1992 cu Christiania Bank de către înv. Toanchină Virgil pentru şi în numele lui Petromin Overseas Inc. ca împrumutat, iar ca împrumutători David Diggroiy pentru şi în numele lui Christiania Bank, Louiwe Mclisack pentru şi în numele lui Bank Meeks &Hope NV, Norks Skibs Hypothekbank, De Nationale Investeringsbank şi DNI Inter Asset Bank NV. (vol.63 fil.507-530). Pentru a putea prezenta cauzele care au condus la majorarea creditului se impune prezentarea în detaliu a situaţiei navei Băceşti.
La data 10.05.1990 între Navrom Constanţa şi Borom Shipping Ltd. Londra s-a încheiat contractul de bare-boat nume de cod „BARECOM A”, prin care nava Băceşti era navlosită pe o perioadă de 3 ani. Conform clauzei 51 punctul b „Navlositorii aveau opţiunea să ceară armatorilor să prelungească acest contract pentru o perioadă de 1 an şi apoi pentru încă un an (pe lângă perioada de contract de 3 ani).
Data iniţială de 10, înscrisă în contractul sus menţionat, a fost corectată prin barare şi trecută cu scris de mână, deasupra, în 23 deoarece la acea dată societatea BOROM nu exista. Din raportul directorilor rezultă că, la data de 23.03.1990 a fost înmatriculată compania DEVONMORE Ltd., iar pe 18.05.1990 aceasta şi-a schimbat numele în BOROM Shipping LTD. (vol.63 fil.56-72)
Contractul a fost semnat în numele Navrom de către înv. Marinescu Călin, care la acea dată deţinea funcţia de primar al oraşului Constanţa, aşa cum rezultă din adresa nr. 48649/08.04.2002 a Primăriei şi înv. Ionescu Aurel director al Navrom Constanţa, iar din partea lui BOROM Shipping de două persoane, cetăţeni străini, care nu au fost identificate. (vezi vol.63 fil.4-11) .Acest contract de bare-boat nu a fost găsit nici la Căpitănia Port Constanţa, deşi în unele documente de schimbare a pavilionului navei Băceşti, se menţionează despre acesta şi nici la sediul companiei Petromin SA unde pe baza acestuia s-au făcut plăţi în numele navei. Contractul în cauză a fost solicitat de către conducerea Petromin avocaţilor Sinclaire Roche aceştia, expediind în copie un exemplar la data de 18.03.2002, iar în adendumurile încheiate între Petromin, BOROM şi BOLTON Management, în data de 23.05.1990 şi procesul verbal datat 07.06.1990 aceştia (avocaţii englezi), nu le-au mai expediat motivând, că arhiva a fost distrusă. (vezi vol.63 fil.2-3; 52-53) .În clauza nr.8 din contractul de bare-boat se stipulează următoarele: ”Navlositorul va lua măsuri imediate pentru efectuarea reparaţiilor necesare într-o perioadă rezonabilă de timp, în caz contrar armatorul, având drept să retragă nava din serviciul navlositorului, fără să depună un protest şi fără prejudicierea pretenţiilor pe care armatorul le-ar putea avea asupra navlositorului în baza acestui contract. Dacă nu se agreează altfel, în eventualitatea în care pentru continuarea operării navei este nevoie de îmbunătăţiri, modificări structurale, ori echipamente noi şi scumpe fie din motive de clasificare a navei, fie datorită unei legislaţii obligatorii.” (vezi vol.64 fil.32)
În raportul directorilor din 31.12.1990 (vezi vol.63 fil.57-64) se menţionează că, la navă s-au efectuat lucrări de reparaţii şi retehnologizări majore, cu fonduri de la grup şi surse externe şi este exploatată (trading) din februarie 1991. Managementul este făcut de către Bolton Maritime Ltd. În continuare s-a stabilit că firma are un capital de 2 lire sterline, nedesfăşurând nici un fel activitate, iar în activul bilanţului la mijloace fixe are înregistrată suma de 2.169.472 lire sterline echivalent a 5.040.000 USD, reprezentând pretinsa investiţie la nava Băceşti, ce urma a fi recuperată din exploatarea comercială a navei. Pentru anul 1991 nu apar la dosar situaţii financiare pentru perioada când a desfăşurat activitate comercială, probabil, că firma a intrat în faliment începând cu anul 1992, conform documentului intitulat PROXY (Împuternicire) nr.00196 din 18.05.1993, pentru înregistrarea CNM Petromin la masa credală (vezi fil.73-75 vol. 63).
Conform documentului (vezi vol.63 fil.117-125), intitulat Invoice nr.9694 emis de Şantierul Naval “The Docks Malta”, adresat navlositorului, se solicită plata reparaţiilor în valoare de 622.503 lire malteze echivalentul a 2.023.134,75 USD. Conform clauzei nr. 8 din contractul de bare-boat, această sumă trebuia suportată de navlositor, firma BOROM. Motivarea faptului că această reparaţie ar reprezenta defecte latente ale navei care ar trebui suportate de armator, nu se susţine, deoarece factura reprezintă reparaţii, pe care navlositorul se obligase să le efectueze şi să le plătească conform clauzei nr.8 din contractul bare-boat. În acest context, înv. Ionescu Dan, în calitate de şef serviciu la CNM Petromin SA, prin încălcarea cu ştiinţă a atribuţiunilor de serviciu, deoarece nu a verificat realitatea acestor date şi temeinicia lor, în lumina clauzelor contractuale din care rezulta că aceste sume cădeau în sarcina navlositorului BOROM Shipping, împreună cu numita Stoian Mihaela, au certificat cu titlul de control preventiv suma de 866.992 USD, care apoi a fost plătită în mod nelegal prin compensaţie datorită încălcărilor de atribuţii arătate mai sus. (vezi vol.146 fil.330; vol.140 fil.126). Faţă de factura primită de la şantier în care valoarea reparaţiilor a fost de 2.023.134,75 USD în situaţia financiară menţionată mai sus, valoarea investiţiei în navă, trecută în evidenţele firmei BOROM a fost dublată, nejustificat, la suma de 5.040.000 USD. Putem concluziona că firma BOROM intrând în faliment din anul 1992 (vezi vol.63 fil.74-75), şantierul s-a adresat armatorului să plătească în locul navlositorului, iar CNM Petromin în mod nejustificat, a plătit suma de 866.992 USD, motivând vicii ascunse, fără a avea documente în acest sens.
În contractul de navlosire la clauza 42 ”Pavilion şi Registru” se prevede că : “Armatorii la solicitarea navlositorilor (navlositorii urmând să avizeze pavilionul ales), vor lua măsuri pentru înmatricularea navei sub acel pavilion, după cum navlositorii (BOROM), vor cere în mod rezonabil pentru ca navlositorii să poată angaja echipaj şi ofiţeri din altă ţară. Armatorii (CNM Petromin), confirmă că au obţinut consimţămintele şi aprobările necesare în legătură cu prevederile de mai sus ale acestei clauze 42. Costul reînmatriculării se va achita de către navlositori.” Pe scurt această clauză se referea la paralell registration sau dual registration ceea ce însemnă că, se solicita de către BOROM, să aranjeze o înregistrare într-un offshore a navei. Aceasta presupune conform practicii internaţionale, existenţa unui contract de b/b încheiat între proprietarul navei (CNM Petromin) şi un navlositor (BOROM) denumit în continuare operator în scopul folosirii navei pe o perioadă determinată de timp. În baza contractului de navlosire (bare-boat) operatorul primeşte dreptul de posesie şi de folosinţă completă în exploatarea maritimă comercială a navei, inclusiv dreptul de a angaja comandantul şi echipajul pe durata contractului. La cererea armatorului se suspendă dreptul de arborare a pavilionului român navelor închiriate persoanelor juridice sau fizice străine. Aceeaşi definiţie este menţionată şi în OG 116/27.08.1998 art.4.
Conform adresei nr.12614 din 21.06.1990 (vezi vol.62 fil.35) cu antet Navrom, înv. Marinescu Călin a semnat în calitate de director, o adresă prin care solicită înregistrarea în portul Nassau – Bahamas a navei Băceşti, închiriată de către firma BOROM Shipping Company din Londra. Totodată, pentru înregistrare sub pavilion Bahamas se cerea eliberarea de la căpitănie a următoarelor documente:
• certificat de înregistrare – din care să rezulte că nava este înregistrată în Portul Constanţa, proprietar IEFM Navrom Constanţa
• certificat din care să rezulte că nava este liberă de orice datorii
• certificat de radiere care va intra în vigoare în momentul înregistrării navei/navelor sub pavilion Bahamas.
Anexat la adresa nr. 12614 se înaintează următoarele documente:
• aprobarea ministrului transporturilor – copie
• contractul de bare-boat din 23.05.1990
Din studiul dosarului de cazier al navei Băceşti (vol.62) rezultă că nu există nici un document care să ateste aprobarea dată de ministrul transporturilor cu privire la schimbarea pavilionului şi nici contractul de bare-boat datat 23.05.1990.
La data de 3.07.1900 înv. Beziris Anton, căpitanul Portului Constanţa, a semnat şi eliberat un certificat care atestă că nava Băceşti se află în proprietatea exclusivă a IEFM Navrom Constanţa, mai puţin certificatul de radiere, pe care CNM Petromin le-a prezentat în Bahamas (vezi vol.62 fil.33-34).
Totodată, înv. Marinescu Călin a mai prezentat autorităţilor din Bahamas cererea prin care solicita ca nava Băceşti să fie înscrisă în registrul din Bahamas sub proprietatea CNM Petromin, autorizând totodată firma Bolton Shipping Management să acţioneze ca ofiţeri autorizaţi în legătură cu procedurile de înregistrare, declaraţia de proprietar în numele unei persoane juridice şi semnarea unui ofiţer autorizat (vezi vol.62 fil.15-23).
La data de 20.02.1991 pe baza acestor documente, s-a eliberat certificatul de înregistrare provizorie a navei Băceşti. În perioada de valabilitate a acestui certificat, care expira la 31.08.1991, se prevedea că armatorul va prezenta toate documentele necesare pentru înmatricularea definitivă a navei, când se va elibera certificatul de naţionalitate a navei, urmând să constituie o companie proprietară a navei sub jurisdicţia statului Bahamas. Dacă aceste condiţii nu erau îndeplinite în perioada de valabilitate, certificatul provizoriu expira şi se retrăgea pavilionul. (vezi vol.62 fil.14-15)
La data de 20.08.1991 CNM Petromin, prin adresa nr.2696/20.08.1991, semnată de înv. Constantinescu Mihail a solicitat Căpităniei radierea navei Băceşti din evidenţele căpităniei, şi eliberarea certificatului de radiere (vezi vol.62 fil.12). Totodată se anexează şi aprobarea secretarului de stat pentru transporturi navale, învinuitul Băsescu Traian şi certificatul de înregistrare provizorie în Bahamas.
Studiind aprobarea subsecretarului de stat pentru transporturi navale se constată că aceasta este o notă nedatată, prin care în calitate de director înv. Marinescu Călin, solicită aprobarea schimbării pavilionului, întrucât intrarea în portul Hampton Road este interzisă navei Băceşti pentru că are pavilion românesc iar România este membră a Tratatului de la Varşovia (vezi vol.62 fil.13).
Verificând calităţile celor doi, unul care a propus şi cel care a aprobat schimbarea pavilionului s-a constatat că învinuitul Băsescu Traian, la data la care a emis nota de aprobare, avea calitatea de ministru al Transporturilor, iar înv. Marinescu Călin era secretar de stat la transporturi navale. Motivarea celor doi învinuiţi că nava aparţine unui stat membru al Tratatului de la Varşovia şi nu i se permite să încarce marfă din portul Hampton Road USA era nereală, fiindcă nava se afla într-un voiaj din Africa de Sud spre un port polonez (vol.63 f.196). La data de 21.08.1991 înv. Beziris Anton, căpitanul Portului Constanţa împreună cu înv. Mitu Constantin, şef serviciu înmatriculări nave, procedând în mod defectuos, cu ştiinţă, în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, luând în considerare documente care nu se încadrau în condiţiile de formă prevăzute de Decretul 443/1972 la radierea navei şi care în plus atestau şi situaţii nereale şi neverificate de învinuiţi, au emis şi semnat adresa nr.M/15647 către Inspectoratul de Stat al Navigaţiei Civile prin care au solicitat radierea navei Băceşti. Totodată au înaintat o documentaţie juridică, solicitând retragerea dreptului de arborare a pavilionului român. (vezi vol.62 fil.10) În acelaşi timp, au înaintat şi nota semnată de înv. Marinescu Călin, şi aprobată de subsecretarul de stat pentru transporturi navale, învinuitul Băsescu Traian, privind nava Băceşti care se afla în contract de bare-boat cu firma Borom Shipping Anglia; certificat de naţionalitate provizoriu al statului Bahamas; procură pentru semnarea actelor de proprietate şi scrisoarea CNM Petromin, în legătură cu radierea navei, semnată de înv. Constantinescu Mihail, prin care a informat că la data de 5.07.1990, a predat înv. Şuteu Constantin aprobarea ministrului şi copia contractului de bare-boat. Pe baza acestui raport, înv. Şuteu Constantin, în calitate de director al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile şi înv. Nistor Ion, în calitate de inspector principal de la evidenţa înmatriculări nave, prin încălcarea atribuţiunilor de serviciu, cu ştiinţă, respectiv prin încălcarea prevederilor Decretului 443/1972, în mod ilegal, au aprobat radierea navei Băceşti din registrul navelor de categoria a-I a, prin pierderea naţionalităţii române. Menţionăm faptul că pentru radierea şi pierderea naţionalităţii navei trebuia hotărâre de guvern în conformitate cu Decretul 443/1972 şi nu o simplă notă. (vezi vol.62 fil.7) La data de 26.09.1992 a avut loc şedinţa Consiliului de Administraţie a CNM Petromin la care au participat înv. Posedaru Romanuel, Serescu Mihail, Marinescu Călin, Lupu Marin, Muşat Mariana, Zeicu Valentin, Toma Petru, Cordoneanu Dan şi Petrescu T. Bodnăraş Ghe., procesul verbal nr.33 care a avut pe ordinea de zi şi refinanţarea reparaţiei navei Băceşti, efectuată în Malta în perioada 12.08.1990 – 18.02.1991, reparaţie efectuată şi suportată de firma United Duch Shipping Anglia. În urma negocierilor cu firma amintită s-a ajuns la o diferenţă de plată care trebuia suportată de Petromin în cazul anulării contractului de bare-boat, încheiat la data de 31.05.1990, în valoare de 3.250.000 USD. (vezi vol.62 fil.284-297). Pentru a duce la îndeplinire această “obligaţie” în Hotărârea 10 s-au dispus următoarele:
1. Linia de credit de 45 mil. USD, deja existentă cu consorţiul bancar condus de Christiania Bank Og Kreditkass, va fi extinsă cu suma de 4 mil. USD
2. Va fi încorporată în Liberia o companie unică deţinătoare de unică navă, „Băceşti Inc.” Subsidiară a Petromin Overseas Inc. şi proprietatea integrală a Petromin SA Constanţa.
3. Pavilionul navei va fi schimbat din pavilion Bahamas în pavilion Liberia
4. Se aprobă ca nava Băceşti să se constituie garanţie pentru extinderea liniei de credit.
5. Se autorizează domnul Toanchină Virgil reprezentant Petromin SA să semneze documentaţia necesară pentru paragrafele 1,2,3 şi 4 de mai sus.
Această hotărâre a fost adoptată în unanimitate de către membrii consiliului de administraţie care şi-au pus semnătura olografă în dreptul numelor după cum urmează: învinuiţii Posedaru Romanuel, Serescu Mihail, Lupu Marin, Muşat Mariana, Iosif Luminiţa, Petre Toma, Marinescu Călin, Zeicu Valentin Dan Corduneanu, şi numiţii Bodnăraş Gheorghe, Leonard Maria şi Petrescu Traian. (vezi vol.914 fil.418, 420). Din studiul acestei hotărâri se observă că repararea navei Băceşti a fost efectuată în Malta în perioada 1.08.1990-18.02.1992, în valoare aproape exactă cu Invoice întocmit de şantierul din Malta şi ajunsă în posesia serviciului de contabilitate a Petromin, fără a se ştii pe ce cale. Se menţionează totuşi că această reparaţie trebuia efectuată şi suportată de către BOROM Shipping Londra, aşa cum prevede clauza 8 din contractul bare-boat de mai sus, iar în hotărârea CA Petromin apare nejustificat menţionată firma United Duch Shipping Londra (vezi vol.63 fil.32). Din Invoice-ul existent la CNM Petromin rezultă că suma totală privind reparaţia era de 622.503 lire malteze echivalentul la acea dată a 2.023.134,75 USD, din care totuşi Petromin a plătit nejustificat suma de 866.992 USD. Aprobarea dată de Consiliul de Administraţie în şedinţa din 13.07.1992 la care au participat înv. Marinescu Călin, Lupu Marin, Muşat Mariana, Zeicu Valentin, Cordoneanu Dan, Toma Petre, Bodnăraş Gheorghe şi Petrescu Traian privind plata reparaţiei şi renunţarea la contractul de bare-boat pentru suma de 3.250.000 USD apare ca nejustificată din punct de vedere economic şi comercial şi dată prin încălcarea cu ştiinţă a atribuţiunilor de serviciu de către aceşti învinuiţi. Contractul de bare-boat a fost semnat la data de 10.05.1990 când firma BOROM Shipping nu era înfiinţată, ceea ce reflectă că partenerul de afaceri nu era serios ţinând cont şi de capitalul extrem de mic compus din 2 lire sterline. (vezi vol.83 fil.81-82 şi vol.63 fil.255-256) Motivul real la renunţarea contractului de bare-boat a fost falimentul firmei Borom Shipping. Acesta este confirmat prin procura acordată, la data de 18.05.1993, lui înv. Ionescu Dan, să înscrie Petromin SA, la masa credală la 18.05.1993 (vezi vol.63 fil.74-75). Acest lucru se poate observa din înţelegerea datată 18.07.1992 semnată, între Petromin SA, unde în calitate de director a semnat înv. Posedaru Romanuel şi United Duch Shipping Borom NV, Willemstadt, în care BOROM Shipping Company din Antilele Olandeze era cumpărată de societatea românească la preţul net de 3.250.000 USD (vezi vol.63 fil.259-262). La data de 28.09.1992, CNM Petromin, reprezentată de înv. Toanchină Virgil şi United Duch Shipping Borom NV, Willemstadt, au anulat înţelegerea din 18.07.1992 de cumpărare a firmei Borom Shipping (vezi vol.63 fil.295-312). Concluzia este că începuse declanşarea falimentului BOROM şi aceasta nu mai putea fi cumpărată. Mai mult, în acordul din 18.07.1992, se precizează că Petromin şi United Duch Shipping Borom NV, Willemstadt, au încheiat un acord de asociere datat 01.11.1991 pentru a înfiinţa o societate mixtă numită BarBulk, lucru ce nu este adevărat.
Într-adevăr, intenţia a fost să se creeze această societate mixtă, dar până la urmă au renunţat şi nu se explică menţionarea acesteia în înţelegerea datată 18.07.1992. Plata sumei de 3.250.000 USD apare ca diferenţă între invoice (factura emisă de şantierul naval din Malta în sumă de 2.023.134,75 USD) şi cifra din auditul financiar efectuat la societatea BOROM Shipping din Londra, unde la capitolul mijloace fixe avea înscrisă suma de 2.169.472 lire sterline echivalent 5.040.000 USD . Suma este exagerată, reparaţia în final fiind de 2.023.134 USD, care trebuia plătită de BOROM conform clauzei nr. 8 din contractul de bare-boat şi probată cu factura trimisă eronat de şantierul naval la Petromin. Mai mult BOROM Shipping Ltd, la data de 01.05.1991 a înregistrat la Registrul Comerţului din Anglia un act de cesiune contract charter-party datat 01.05.1991, şi executat de companie în favoarea lui Oceanic Finance Corporation Ltd., pentru un împrumut de 2.500.000 USD, probabil pentru a suporta cheltuielile de reparaţii ale navei şi nu 5 mil. USD cât a aprobat CA – CNM Petromin şi a fost înregistrat în auditul financiar al anului 1991 de către BOROM. (vezi vol.63 fil.163-173). La data de 29.09.1992 înv. Toanchină Virgil, a emis şi semnat o notă de tragere, din împrumutul de 45 mil. USD, pentru suma de 4 mil. USD plătind apoi, în mod nelegal, suma de 3.150.608 USD care nu i se cuvenea navlositorului BOROM Shipping motivele fiind invocate pe larg mai sus. (vezi vol.63 fil.394-399). La data de 26.09.1992 înv. Posedaru Romanuel, Serescu Mihail, Marinescu Călin, Lupu Marin, Muşat Mariana, Zeicu Valentin, Toma, Petru, Cordoneanu Dan şi Bodnăraş Gheorghe, Petrescu Traian care făceau partea din Consiliul de Administraţie, au aprobat punctul 12 alin.4 (vol.83 fil.96 şi 97) pentru înfiinţarea în Liberia a unei companii deţinătoare de unică navă care deja a fost înfiinţată la 14.09.1992, anterior aprobării CA.
Cu privire la această navă, cursul ilegalităţilor a continuat, deşi hotărârea CA Petromin a creat premisa aparenţei de legalitate a acestor activităţi. În luna octombrie 1992, fără a se preciza ziua, înv. Posedaru Romanuel, directorul Petromin a semnat un Bill of Sale de 1 USD, legalizat la notariatul din Constanţa, la data de 5.11.1992, prin care „vinde nava” de la CNM Petromin către societatea Băceşti Inc din Liberia (vezi vol.63 fil.83). Acest act de vânzare (Bill of sale) nu este transcris în registrul matricol al Căpităniei Port Constanţa, această operaţiune neputându-se efectua, deoarece în conformitate cu ordinul Inspectorului de Stat al Navigaţiei Civile nr. 68.O/2485 din 22.08.1991, vrachierul Băceşti a fost radiat din registrul matricol al navelor de categoria a-Ia, potrivit Decretului 443/1972, secţiunea a III a art. 19. şi art.24, prin pierderea naţionalităţii române. După cum am mai precizat transmiterea în proprietate a unei nave, se făcea la acea dată, în temeiul unei hotărâri de guvern, această navă nefiind cuprinsă nici măcar în cele 2 ordine ale înv. Băsescu Traian ministrul transporturilor. În auditul financiar întocmit pentru firma Borom Shipping Ltd la 31.12.1990, se face precizarea că ultima companie holding este United Dutch Holding NV (vezi vol.63 fil.72), companie înmatriculată în Antilele Olandeze. Având suspiciuni cu privire la această firmă, Petroklav Management Inc. prin Klaveness Chartering, a cerut investigaţii de la firma MRC, înainte de includerea navei Băceşti în managementul Torvald Klaveness. Scopul investigaţiei a fost verificarea United Dutch Shipping şi companiile asociate. (vol.63, fil.376).
Din cercetări rezultă că „Grupul United Dutch” a reuşit destul de bine să-şi ascundă adevărata structură, activităţile şi activele în ultimii câţiva ani ridicând îndoieli cu privire la corectitudinea personalităţilor importante implicate. United Dutch Group NV are interese în proprietăţi şi păduri fără nici o legătură cu activitatea maritimă. Printre acţionari se numără United Dutch holding NV, care mult timp a fost considerată compania holding pentru întregul grup, deşi se pare că a pierdut acest rol. United Dutch Holding NV a fost înregistrată în Antilele olandeze ca o companie privată cu răspundere limitată în data de 30.01.1990. Un anunţ de angajare pentru United Dutch Shipping de la începutul anilor 1990, solicita ca cererile de angajare să fie trimise la United Dutch UK Ltd. Londra, dar nu se indica nici o denumire de companie pentru United Dutch Shipping, nu se făcea nici un comentariu dacă acesta reprezintă o filială, nume comercial sau companie.
Bolton Maritime Management Ltd. este o companie de management maritim. Nu are decât o companie subsidiară BOROM Shipping Ltd. În afară de aceasta, activele companiei cuprind tehnica de birou, maşini etc. A acumulat pierderi substanţiale în ultimii ani şi în ianuarie 1992 a fost recapitalizată cu conversia unui împrumut de la compania mamă. Prin acest procedeu s-a reuşit a se împrumuta suma de 1.680.100 lire sterline, ultimul bilanţ disponibil fiind datat 31.12.1990, care arată capitalul emis şi pierderi reţinute, ducând la un deficit de 1.223.000 lire sterline, care necesita acest credit de 1,68 mil. lire sterline. Pare puţin probabil pe această bază, ca Bolton să aibă fonduri semnificative disponibile din moment ce managementul tehnic, activitatea de bază este făcut pe baza de taxe şi necesită foarte puţine active.
În aprilie 1992 United Dutch UK Ltd. şi-a schimbat numele în Glendover Investiments Ltd. Principalele interese ale Glendover Investiments Ltd (fostă United Dutch UK Ltd) sunt în societăţi imobiliare din Londra. (vezi vol.63 fil.376-393). Pentru suma de 4 mil. USD s-a emis notă de tragere, la data de 29.09.1992, de înv. Toanchină Virgil în avans, din creditul de 45 mil. USD, contractul de credit a fost încheiat la 30.10.1992 între Petromin Overseas Inc şi sindicatul bancar în care Christiania Bank funcţiona ca agent (vezi vol.63 fil.396-399 şi 507-530). De această sumă a dispus înv. Ionescu Dan, care conform declaraţiei date la 10.06.2002 (vol.140 fil.125-127), precizează că în cadrul atribuţiilor sale de serviciu nu intra distribuirea creditului de 4 milioane USD. Deşi creditul a fost luat în numele lui Petromin Overseas Inc., curios este că un director de grup nave din Petromin Constanţa (înv. Ionescu Dan), care nu avea în cadrul atribuţiilor sale de serviciu asemenea activitate, a ordonat la data de 25.09.1992 (vezi vol.63 fil.405-407) lui Klaveness Chartering Oslo, Norvegia, să remită suma astfel:
• 3.250.000 USD lui United Dutch Shipping a se citi UK
• 250.000 USD avocaţilor Petromin din Londra către National Westminster Bank Plc
• 500.000 USD UK P&I
În baza acestui fax, Torvald Klaveness Group transmite către Christiania Bank la data de 28.09.1992 (vezi vol.63 fil.459-450) un fax prin care instrucţionează să se facă trei plăti din contul Petromin Overseas Inc, de la Londra către (referitor Băceşti toate plăţile) :

250.000 USD Către: National Westminster Bank Plc
Bishops Gate Business Center
15 Bishopsgate Londra EC 2PAP
Nume cont: Oficial account
Număr cont: 15529312
În favoarea Sinclair Roche /Temperaley

500.000 USD Către: Citibank New York în cont
Citibank London pentru credit către Petroklav Inc
Cont. 3057631
3.150.608,26 USD Către: Chemical Bank, The Adelphi
1-11 John Adam Street, Londra Wc2n6ht
nume cont Oceanic Finance Corporation Ltd
cont. Nr. 01-093105-01
via: Chemical Bank, New York
telex nr.(23)177828 CHEMUT
swift: CHEMGB 2L
aviz: direct tested telex advice to Chemical
Bank London; telex nr. 898371 CHEMBK G
FOA: T.G. Goodwin/ C. Philips

La data de 10.01.1992 (vezi vol.63 fil.470-473), Klaveness Chartering a comunicat CNM Petromin Constanţa în atenţia înv. Posedaru Romanuel şi Ionescu Dan, că a făcut o tragere de 4 mil.USD, din care a remis către United Dutch 3.159.408,30 USD, lui Sinclaire Roche 250.000 USD şi către P&I 500.000 USD. Se poate observa că suma de 3.159.408,30 USD nu a fost virată către Oceanic Finance Corporation Ltd cum Torvald Klaveness instrucţionase banca, ci către United Dutch UK, întrucât acesta era menţionat în nota de tragere semnată de înv. Toanchină Virgil în numele Petromin Overseas Inc (vezi vol.63 fil.394-399). La data de 25.09.1992 (vezi vol.63 fil.405-407) Petromin, prin înv. Ionescu Dan a dat dispoziţie Klaveness Chartering să plătească suma de 500.000 USD pentru UK P&I din creditul de 4 mil. USD luat de Petromin Overseas Inc Liberia . Practic rezultă că ordinul de plată trebuia executat din contul blocat al lui Petromin Overseas Inc. nr. 52180102 de la Christiania Bank Londra. Nu se poate explica de ce suma de 500.000 USD s-a virat în contul nou deschis al societăţii Petroklav Inc Bahamas care nu mai era armator al navei şi nici nu putea să efectueze o astfel de plată, întrucât nu avea documente justificative pentru aceasta. Mai mult, înv. Toanchină Virgil, director în Petroklav Inc. Bahamas împreună cu învinuitul Băsescu Traian îi face cunoscut acestuia din urmă, că la 20.07.1992 (vezi vol.63 fil.408-409) în societate nu se mai desfăşoară nici o activitate. De asemenea, în statutul societăţii din Bahamas se prevedea că :
• Contractul de societate pct.83 (vol.7 fil.113-169) „Toate cec-urile, biletele la ordin, cambiile, tratele şi alte instrumente negociabile şi toate chitanţele privind bani plătiţi către companie vor fi semnate, trase, acceptate, andosate, sau altfel executate, după caz, în maniera stabilită la un moment dat prin hotărârea directorilor”.
Nu există nici o hotărâre a BOD Petroklav Inc Bahamas cu privire la această operaţiune, adică de plată a sumei de 500.000 USD.
La data de 25.09.1992, Petromin prin înv. Ionescu Dan (care nu avea atribuţii de serviciu în acest sens) a dat dispoziţie Klaveness Chartering să plătească suma de 500.000 USD pentru UK P&I din creditul de 4 mil. USD, luat de Petromin Overseas Inc Liberia, deşi nota de tragere a creditului de la bancă menţionează data de 29.09.1992. Deşi învinuitul Băsescu Traian a prezentat extrasul de cont, acesta nu a depus şi documentele de transfer bancar a sumei de 500.000 USD de la POI (care a beneficiat de creditul de 4 mil. USD) la Petroklav Inc. Bahamas şi apoi în contul UK P&I Londra. Totodată nu a prezentat şi hotărârea Bord of Directors a Petroklav Inc. Bahamas cu privire la aprobarea sumei de 500.000 USD, unde statutul societăţii îl obliga să ia această decizie. Erau necesare aceste documente, deoarece la 20.07.1999, când Petroklav Inc. Bahamas şi-a încheiat activitatea, au rămas în contul acesteia 300.000 USD care şi aceştia la 21.09.1992 au fost transferaţi la UK P&I Londra. De asemenea, într-un fax datat 1.10.1992(vezi vol.63 fil.174) transmis de Peter Smart Associates, mulţumeşte de primirea sumei de 300.000 USD, adăugând la această sumă 151.553 USD, proveniţi din returnări privind scoaterea din exploatare a unor nave dând un total de 451.553 USD. Menţionăm că pentru nava Băceşti asigurarea P&I plătită de navlositorul ei societatea Borom Shipping Londra conform contractului de bare-boat încheiat la 10.05.1990 (vol.63 fil.34 pct.11 lit.a). În extrasul de cont din 30.09.1992 (vezi vol.150 fil.496) al Petroklav Inc. Bahamas, prezentat autorităţilor de învinuitul Băsescu Traian, se face referire la P&I Băceşti plată 500.000 USD. Arătăm faptul că în contractul de bare-boat încheiat de 10.05.1990, de înv. Marinescu Călin, care în realitate era primarul municipiului Constanţa, semnând ca director al CNM Petromin în art.11 punctul a) se precizează: „pe perioada derulării prezentului contract nava Băceşti va fi asigurată pe cheltuiala navlositorului contra riscurilor marine, război şi P&I într-o formă agreată în scris de armator, care nu va refuza acest lucru fără motiv”. La data când s-a dat dispoziţie de plată, adică 25.09.1992, acest contract era în funcţie, acesta fiind desfiinţat prin adendumul nr.5 la înţelegerea dintre Petromin şi United Dutch Borom NV Willemstadt (vezi vol.63 fil.299). La înfiinţarea societăţii, Petroklav Inc. din Bahamas avea contul deschis la CitiBank nr.00003036251 (vol.150 fil.497-499), care a fost folosit pe întreaga perioadă până la 20.07.1992, când acesta şi-a încheiat activitatea comercială. Pentru această tranzacţie însă, apare deschis, la data de 29.09.1992, un nou cont, la aceeaşi bancă, cu alt număr decât cel uzitat al firmei nr.00003057631 (vezi vol.63 fil.469), care este alimentat cu suma de 500.000 USD din creditul de 4 mil. USD şi pentru care nu s-a găsit nici o hotărâre BOD Petroklav Inc. Bahamas. În calitate de preşedinte al BOD Petroklav Inc. Bahamas, învinuitul Băsescu Traian deşi avea obligaţia să dispună în mod legal cu privire la sumele care intrau în conturile acestei companii, a acceptat ca această sumă să intre în contul companiei mixte deşi firma îşi încetase activitatea din 20.07.1992. (vezi vol. 150, f. 496). Nu exista nici o motivaţie financiară, comercială sau economică pentru a se redeschide contul companiei în vederea intrării sumei de 500.000 USD de la POI Liberia cu care nu avea nici o relaţie comercială. Astfel, în mod nejustificat, suma s-a transferat într-un cont distinct, la CitiBank Londra, cu titlu de asigurare P&I pentru nava Băceşti, în condiţiile în care această obligaţie nu exista în sarcina companiei mixte, ci a navlositorului Borom Shipping Londra. În realitate, la dosarul cauzei învinuitul a depus un document, prin care această sumă a făcut obiectul unui transfer intern în banca engleză. Se observă astfel că această sumă a fost însuşită în mod nelegal, prin voinţa şi cu concursul învinuitul Băsescu Traian, de către acesta pentru şi în interesul navlositorului Borom Shipping Londra, în contextul în care administrarea banilor cădea în sarcina învinuitului. Faptul că învinuitul a concurat prin activitatea sa la o plată nejustificată constituie un act de însuşire pentru altul, în speţă pentru navlositorul arătat mai sus, care în mod legal datora pentru nava Băceşti plata primelor de asigurare P&I. (vol. 63, f. 29-51) În consecinţă, 3.150.608,26 + 500.000 USD reprezintă prejudiciul CNM Petromin ca sumă cheltuită nejustificat şi fără a avea la bază documente justificative. De asemenea, se constituie prejudiciu şi suma de 866.992 USD, plătită pentru aşa zisele defecte latente ale navei Băceşti, în timpul reparaţiei în şantierului naval din Malta lipsind şi aici documente justificative. De cauzarea acestui prejudiciu sunt responsabili directorul Petroklav Inc. Bahamas învinuitul Băsescu Traian, înv. Toanchină Virgil, Serescu Mihail, Lupu Marin, Muşat Mariana, Iosif Luminiţa, Petre Toma, Marinescu Călin, Traian Petrescu, Leonard Maria, Zeicu Valentin, Dan Corduneanu, Gheorghe Bodnăraş şi Ionescu Dan, Ionescu Aurel, Şuteu Constantin, Constantinescu Mihail, Beziriş Anton. La data de 19.11.1997 înv. Romanescu Cristina împuterniceşte pe înv. Lupu Marin ca să participe la şedinţa Comitetului Director al companiei Băceşti Inc. ce a avut loc la Oslo la aceeaşi dată în scopul analizării dacă se consideră oportună aprobării vânzării navei Băceşti către Rushey Business Inc. Nassau Bahamas. (vezi vol.64 fil.64-65) La dosarul cauzei nu există hotărârea Comitetului Director de vindere a acestei nave şi nici a acţionarilor care să aprobe această valorificare. La data de 25.07.1997 la Oslo se încheie contractul de vânzare-cumpărare între Băceşti Inc. din Liberia în calitate de vânzător şi Business and Transportations Limited Isle of Man drept cumpărător, prin care nava Băceşti se vinde la preţul de 7.800.000 USD. Contractul este semnat în numele vânzătorului de înv. Helmut Bogdan şi Bjon Jersen, iar la cumpărător semnează brokerul Nolarma Dry Cargo, numai ca agent. (vezi vol.64 fil.11-46).
La clauza 8 documentaţie, se prevede că în schimbul plăţii preţului de achiziţie, vânzătorii vor preda cumpărătorilor documentele de livrare cerute de către cumpărători pentru înregistrarea navei în proprietatea per/sub pavilionul lor. Copiile acestor documente vor fi furnizate cumpărătorilor înainte de livrare. Cumpărătorii vor prezenta o listă cu documente de livrare cu promptitudine la semnarea MOA. Acestea se vor anexa la MOA ca adendum nr.2 (vezi vol.64 fil.24). La adendumul nr.2 se precizează că părţile au fost de acord să amendeze clauza 2 din contractul de vânzare-cumpărare în sensul că nr. contului în care urmează să fie plătit depozitul va fi 59957102, acesta fiind semnat în numele vânzătorului de Bjon Jersen, iar pentru cumpărător Nolarma Dry Cargo (vol.64 fil.42).
În adendumul nr.3 se stipulează că Rushey Business Inc. Nassau Bahamas a fost nominat în calitate de cumpărător. (vol.64 fil.44) În continuare se mai prevede că cumpărătorii acceptă în continuare să preia nava cu scurgeri de ulei la tubul etambou şi prin prezenta renunţă la drepturile lor de a face alte reclamaţii în legătură cu această scurgere. Ţinând cont de cele de mai sus vânzătorii au fost de acord să reducă preţul prevăzut în clauza 1 din MOA la 6.733.000 USD, adendumul fiind semnat la 17.11.1997 la Oslo, unde pentru vânzător semnează Bjon Jersen, iar pentru cumpărător Nolarma Dry Cargo.
Actul de vânzare cumpărare a navei este semnat de înv. Lupu Marin la 21.11.1997 preţul fiind de 6.733.000 USD.
Din probaţiunea administrată în cauză a rezultat că vânzarea acestei nave s-a făcut fără a exista aprobarea fostului FPS, sau alt gen de autorităţi din partea vreunei autorităţi române. (vol.34 fil.106-110)
Pentru scoaterea din evidenţă CNM Petromin a întocmit factura 6341356 din 4.03.1998 semnată de înv. Băcilă Nicolae către Business and Transportations Limited Isle of Man în valoare de 6.313.000 USD şi factura 1308287 din 17.03.1999 pentru 400.000 USD semnată de inc. Kauntz Werner (vol.123 fil.250-251). Prin emiterea acestor facturi s-au atestat fapte necorespunzătoare adevărului, deoarece nava Băceşti a fost vândută de Băceşti Inc. din Liberia şi nu de CNM Petromin. Inculpatul Kauntz Werner şi înv. Băcilă N. cu ştiinţă şi-au încălcat atribuţiile de serviciu emiţând cele două facturi care atestă fapte nereale şi nu au luat măsuri corespunzătoare în vederea încasării preţului şi vânzării legale a navei respective.
Prejudiciul înregistrat de CNM Petromin ca urmare a vânzării navei este de 4.826.500 USD, determinat prin deducerea din valoarea de intrare a navei în Băceşti Inc de 12.500.000 USD, a taxei armator de 960.500 USD şi a preţului de vânzare de 6.713.000 USD. (vezi expertiza vol.153 fil.119).
13. Vânzarea navelor Comăneşti, Cărbuneşti, Bobîlna şi 22 Decembrie şi stabilirea prejudiciului
La data de 21.01.1998, martorul Mihai Andrei, director comercial CNM Petromin, a informat Consiliul de Administraţie al CNM Petromin despre performanţele nesatisfăcătoare obţinute de managerul Torvald Klaveness, acceptat şi impus de sindicatul bancar Christiania Bank prin contractul de credit încheiat cu Petromin Overseas Inc. din Liberia.
La data de 17.10.1998, Adunarea Generală a Acţionarilor din CNM Petromin, compusă din înv. Pandele Florentin şi Dan Ion reprezentanţi al FPS, precum şi martorul Solomon Sorin reprezentantul SIF Transilvania, au hotărât ca Petromin să notifice banca cu privire la faptul că actualele condiţii din contractul de credit sunt în neconcordanţă cu conjunctura de pe piaţa navlurilor şi mai ales cu performanţele înregistrate de managerul Klaveness impus de bancă prin contractul de credit.
În acest sens, AGA a împuternicit conducerea companiei să poarte tratative cu orice altă bancă dispusă să preia finanţarea în termeni mai buni decât cei ai balanţei actuale din împrumutul cu Christiania Bank, contractându-se un management de reputaţie internaţională. (vezi vol.27 fil.2-3)
Faţă de cele de mai sus, rezultă clar că: “performanţele obţinute de firma Klaveness (mai puţin Callatis şi Breaza care au fost în contracte de bare-boat cu SC TSM SRL Constanţa) au fost nesatisfăcătoare, fapt pentru care compania POI Liberia a obţinut la finele anului 2000, o pierdere în sumă de 161.861.917,82 USD, în condiţiile în care managerul a încasat în aceeaşi perioadă suma de 13.221.893 USD, cu titlu de taxă de management, aşa cum este prezentat în situaţia contului de profit şi pierdere consolidat, al companiilor liberiene în contractul de management cu AS Klaveness” (vol.153 fil.102)
La data de 02.11.1998 înv. Cliseru Speranţa şi Isabela Nicodinescu din cadrul serviciului cooperare, au întocmit o informare către CA – Petromin, aprobată de martorul Mihai Andrei, director comercial despre situaţia navelor din managementul Klaveness, propunând renunţarea la această formă de exploatare a navelor şi înlocuirea acestora cu contracte de bare-boat, care ar asigura armatorului un profit sigur, rezultat din încasarea chiriei, spre deosebire de contractul de management care nu asigura şi garanta armatorului un profit. (vol.27 fil.6).
Semnalarea deficienţelor şi analiza situaţiei în organele de conducere ale CNM Petromin SA a fost tardivă, deoarece pagubele erau deja înregistrate.
Evitarea înregistrării acestor pagube impunea analiza anuală a rezultatelor financiare obţinute în companiile liberiene, începând din anul 1992 şi până în anul 1999, perioadă în care puteau fi stopate în orice moment atât managementul neperformant al firmei Torvald Klaveness cât şi majorarea consecutivă, an de an, a pagubelor până la nivelul care a generat pierderea navelor în totalitate.
Tocmai neexercitarea cu ştiinţă a acestor obligaţii de serviciu de către fiecare dintre directorii generali şi managerii, care s-au succedat în decursul perioadei la conducerea CNM Petromin SA, cât şi de către membri CA ai acesteia, care au luat cunoştinţă an de an de rapoartele firmei de auditare Forum Touch Ross, Oslo care atestau majorarea consecutivă a pagubelor, constituie elemente substanţiale de tragere la răspundere pentru infracţiunea de abuz în serviciu. În încercarea de a redresa situaţia, ţinând seama şi de faptul că ultimele 4 nave aflate în managementul Torvald Klaveness puteau fi retrase de la acesta numai după rambursarea a 11,5 mil. USD la Christiania Bank Oslo, pentru scoaterea navelor de sub regimul de garanţii corporale la creditul bancar, martorul Andrei Mihai, director comercial, CA – CNM Petromin, a receptat propunerea SC Corona Shipping International Constanţa de a asigura prin refinanţare stingerea obligaţiilor financiare către Christiania Bank şi preluarea în contracte b/b a celor 4 nave.
La data de 7.11.1998 directorul comercial Andrei Mihai, a prezentat CA – CNM Petromin propunerea de refinanţare a balanţei creditului de la Christiania Bank, preluarea din managementul Torvald Klaveness, Oslo a ultimelor 4 nave (Comăneşti, Cărbuneşti, Bobîlna şi 22 Decembrie) şi predarea acestora la SC Corona Shipping International SRL Constanţa în contracte de bare-boat, cu stipularea în fiecare dintre cele 4 contracte a dreptului de cumpărare a navelor de către operator la sfârşitul sau în perioada derulării contractului, la opţiunea acestuia (vol.27 fil.7-8). AGA în şedinţa din data de 7.11.1998, prin înv. Pandele Florentin şi Dan Ion, reprezentanţii FPS şi înv. Bărdaş Marcel, director general, au aprobat ca CNM Petromin să poarte negocieri cu firma Corona Shipping privitor la managementul Klaveness. Totodată, reprezentanţii FPS şi-au manifestat acordul de colaborare la încheierea şi derularea contractelor de b/b cu firma Corona Shipping International. (vezi vol.12 fil.161). În următoarea şedinţă AGA, cu aceeaşi componenţă din data de 02.12.1998 s-a hotărât rezilierea contractului de management cu Klaveness, urmând a se proceda conform avizului dat de firma de avocaţi. (vol.12 fil.166). La data de 21.01.1999, CA – CNM Petromin a fost informat de către directorul comercial Mihai Andrei, că terminarea contractului de management cu Torvald Klaveness şi a contractului de credit cu Christiania Bank era o necesitate, întrucât în perioada 1992-1999 au dus la pierderi financiare enorme, precum şi la vânzarea a 5 nave tip Panamax, ocazionate de slaba performanţă a contractului de management. Dacă navlositorul îşi exprimă opţiunea de cumpărare în perioada derulării contractului de bare-boat, CNM Petromin va fi îndreptăţit la colectarea valorii reziduale a navelor, mai puţin chiria deja plătită şi costurile cu lucrările de modernizare dacă se vor efectua. (vezi informare vol.27 fil.7) La data de 25.07.1999 martorul Mihai Andrei, director comercial a întocmit o adresă către FPS în atenţia înv. Sârbu Radu, Baroncea Ion, Octavian Bănică privind analiza contractului de management cu Torvald Klaveness. Din conţinutul acesteia rezultă că deşi Torvald Klaveness Group s-a angajat să retehnologizeze navele să le menţină la standarde ridicate, să ramburseze împrumuturile şi să aducă profit CNM Petromin a încasat numai „amortisation cost” (mai târziu denumite owner’s fees) în rest înregistrându-se numai pierderi. De asemenea, rezultă că din luna august managerul a încetat să mai plătească către CNM Petromin şi „amortisation cost” (owner’s fees). În perioada colaborării cu Klaveness din anul 1992 la zi, nici o navă nu a fost reparată în România, toate în Spania sau Singapore, unde kg. de oţel sudat consta 6 dolari faţă de circa 1,8-2 în România. Managerul Torvald Klaveness a cheltuit cu reparaţiile iniţiale şi retehnologizările suma de 48,2 mil. USD într-un singur an (august 1992 – septembrie 1993) şi anual s-au scurs sume imense pentru reparaţii.
Între anii 1991-1993 reparaţiile/upgradind la intrarea navelor era de 48.200.000 USD, iar cheltuieli cu reparaţii/retehnologizări între anii 1991-30.06.1998 erau în sumă de 86.636.251 USD. Deşi s-au făcut cheltuieli imense, trebuie notat că navele sunt tot în stare tehnică precară. Dacă nu se înţelege că din această asociere CNM Petromin a pierdut continuu şi Torvald Klaveness Group numai a câştigat, pierderile totale fiind imense, având drept consecinţă pierderea navelor acesta solicită FPS-lui să întreprindă măsuri pentru a preveni continuarea dezastrului. (vol.27 fil.15-18). Adresa menţionată mai sus a avut drept scop motivarea notificării de terminare a contractului de management cu grupul Torvald Klaveness. La data de 6.03.1999 (vol.85 fil.51-52) s-a ţinut şedinţa CA – CNM Petromin compusă din înv. Bărdaş Marcel, Culeţu Dan, Congegulian Ervant şi Creţu Mircea. Aceştia au fost de acord cu noul proiect de contract de bare-boat în forma stabilită şi propusă de avocaţii INC & Co, pentru trecerea navelor din managementul Klaveness în contractul de bare-boat cu Corona Shipping International. Această hotărâre a CA a fost prezentată în şedinţa AGA – CNM Petromin SA ţinută la data de 23.03.1999. Reprezentanţii AGA în CNM Petromin – înv. Zdru Mihai şi Pădurariu Cornel reprezentanţi FPS, precum şi reprezentantul SIF Transilvania, martorul Solomon Sorin – au analizat referatul şi şi-au manifestat acordul de principiu, cu rezerva aprobării de către FPS a întregii scheme privind încetarea contractului de management cu Torvald Klaveness şi preluarea navelor în contractul de bare-boat cu firma Corona Shipping (vol.12 fil.194). Înv. Baroncea Ion, în calitate de director în cadrul FPS Bucureşti, la data de 16.04.1999, a dat dispoziţie CNM Petromin să analizeze posibilitatea de retragere a CNM Petromin din contractul de management încheiat cu firma norvegiană Klaveness şi alegerea celei mai bune variante. În cazul în care se intenţionează închirierea navelor eliberate din contractele menţionate, aceasta se va face prin concurs de oferte (licitaţii). (vezi vol.27 fil.157-158).
Deşi documentaţia ce a fost prezentată atesta clar că navele sunt în proprietatea societăţilor din Liberia, iar FPS Bucureşti nu putea lua decizii cu privire la acestea, şi nici obliga armatorul din Liberia la organizarea de licitaţii pentru contracte bare – boat, înv. Baroncea Ion şi-a încălcat, cu ştiinţă, atribuţiile şi competenţele prin dispoziţia dată CNM Petromin SA, menţionată mai sus. La rândul lor înv. Bărdaş Marcel în calitate de administrator unic al CNM Petromin SA, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiile de serviciu, ceea ce rezultă din faptul că nici nu a mai aşteptat eventuala confirmare a FPS, la data de 29.03.1999, a ţinut „licitaţia”, şi a semnat contractele bare-boat între companiile Cărbuneşti Inc., Comăneşti Inc., Bobîlna Inc. şi 22 Decembrie Inc., toate din Liberia şi Corona Shipping International SRL, reprezentată numai de un acţionar al acesteia, neîndeplinind nici o funcţie executivă în această societate înv. Bâclea Adolf. Semnificativ pentru încălcarea cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu de către administratorul unic al CNM Petromin SA, înv. Bărdaş Marcel este faptul că acesta a semnat în numele subsidiarelor din Liberia, aplicând însă ştampila CNM Petromin SA Constanţa, care nu mai avea în proprietate, şi nici nu era armatorul navelor, şi deci dreptul de a le angaja în contracte de navlosire (vol.27 fil.107-146). La această „inginerie contractuală” a participat şi înv. Bâclea Adolf, care având interesul să obţină exploatarea celor 4 nave, l-a ajutat în mod intenţionat pe înv. Bărdaş Marcel la efectuarea şi punerea în practică a contractelor de bare-boat (pe care de altfel le-a şi semnat în numele Corona Shipping International), creând astfel premisele pentru ca navele să fie ulterior cumpărate în mod ilegal de către asociatul său înv. Verioti Gheorghe pentru Corona Shipping International. De altfel, intenţia înv. Bâclea Adolf se dovedeşte cu prisosinţă şi prin aceea că deşi nu se ocupa de administrarea şi conducerea curentă a firmei Corona Shipping International (unde era asociat), a semnat totuşi contractele de bare-boat, atribuindu-şi în mod abuziv această prerogativă, evident cu scopul de a obţine chiar şi pe o cale ilegală exploatarea acestor nave în bare-boat.
Ulterior, înv. Baroncea Ion, la data de 07.06.1999, în calitate de reprezentant al FPS Bucureşti, a aprobat organizarea selecţiei de oferte. Comisia constituită la nivelul CNM Petromin a fost compusă din martorii Ionuţ Tîrşoagă şi Mirela Oancea, reprezentanţi ai FPS, martorul Eugen Ghe., şef serviciu comercial Petromin şi înv. Roşioru Ion, jurist în cadrul Petromin şi înv. Stănăgui Claudiu, şef serviciu marketing CNM Petromin (vol.27 fil.212). La data de 7.06.1999 s-a încheiat procesul verbal de adjudecare, fără a se preciza numele navelor care au fost selectate pentru ofertă, în final precizându-se că oferta cea mai bună era a societăţii Corona Shipping International SRL, care oferea 550 USD/zi pentru nave Capesize şi 350USD/zi pentru nave Panamax.
Pe baza acestei licitaţii, la data de 14.06.1996 s-au încheiat 4 contracte de bare-boat între 22 Decembrie Inc. Monrovia, Comăneşti Inc. Monrovia, Bobâlna Inc Monrovia şi Cărbuneşti Inc Monrovia., cu societatea Corona Shipping International Srl, Constanţa, pe o perioadă de 7 ani (vezi vol. 27 fil.214-263). Precizăm faptul că la acea dată, societatea Corona Shipping Internaţional nu poseda licenţă de transport naval şi nici autorizaţie de transport naval internaţional (vol.27 fil.192, 194).
În conformitate cu art.2 pct.2.2 din HG nr.112/23.02.1996, „autorizaţia este documentul care va permite agentului economic să desfăşoare activităţi de transport naval pe căile de interioare de navigaţie, în apele naţionale şi internaţionale……..” (vol.27 fil.195-211).
La data de 20.06.2000, societatea Corona Shipping International a obţinut autorizaţia şi licenţa de transport cu valabilitate până la 31.12.2003, care sunt ulterioare desfăşurării activităţilor de transport internaţionale. În nota întocmită de înv. Cucu Alexandru Şerban, director general în Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, fără număr şi dată, pentru retragerea autorizaţiei de transport maritim internaţional, se precizează: „SC Corona Shipping Internaţional Srl Constanţa nu mai are nave în proprietate şi sau în operare.”(vezi vol.27 fil.180). Pe baza aceste note, la data de 25.06.2001, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a informat INC că dispune retragerea autorizaţiei de transport naval internaţional seria MM00/71 nr.03 acordată SC Corona Shipping International (vol.27 fil.179). La data de 26.01.2000, înv. Bărdaş Marcel, administrator la CNM Petromin a transmis faxul nr.2110/6795 către Parlamentul României, în atenţia chestorului Barde Tănase, prin care i se înainta faxul lui Eurofinance către înv. Verioti Gheorghe, din data de 25.01.2000 privind un nou credit în valoare de 20 mil. USD, pe care îl luau de la De Nationale Investeringbank NV, The Hague (DNIB) and Euro Finance Development SA, Panama (EFD). Scopul acestuia era de a replăti creditul restant de la Christiania Bank pentru 3 nave (Cărbuneşti, Comăneşti şi Fortune 22). Totodată, se mai înainta şi adresa Corona Shipping Limited către CNM Petromin, dată în atenţia conducerii referitor la declaraţia de intenţie pentru preluarea în contract de bare-boat a navelor Fortune 22, Cărbuneşti, Comăneşti, Baia de Criş, Băneasa şi Bobîlna, având drept scop aducerea acestora la un standard internaţional (vezi vol.27 fil.379-389). Prin faxul nr.2110/6793 din 26.01.2000 adresat către înv. Sârbu Radu, au fost expediate aceleaşi documente, ca şi cele menţionate mai sus (vol.28 fil.136-149). La data de 06.03.2000 Consiliul de Administraţie al FPS, s-a întrunit în următoarea componenţă: învinuiţii Sârbu Radu, preşedinte, Erös Victor, vicepreşedinte, Macarovski Marcel, Popa Ioan, Anastasiu Nicolae, Marinescu Adrian, Athanasiu Theodor, Fodoreanu Sorin, Tăchiciu Laurenţiu şi Homoş Ioan, a aprobat nota privind măsurile de restructurare în vederea privatizării SC CNM Petromin SA Constanţa (vol.26 fil.11-38). Consiliul de Administraţie al Fondului Proprietăţii de Stat a emis hotărârea P/803/703/2000 semnată de înv. Sârbu Radu, în calitate de preşedinte, în care se precizează că în şedinţa Consiliului de Administraţie al FPS din 26.03.2000 s-au adoptat şi hotărârile din anexă, printre care şi cea de la pct.14 privind măsurile de restructurare în vederea privatizării CNM Petromin SA cu precizarea că executivul va informa periodic Consiliul de Administraţie despre stadiul realizărilor măsurilor de restructurare (vol.26 fil.39-44). Adoptând această hotărâre, învinuiţii în calitatea lor de reprezentanţi ai FPS şi implicit ai statului român, în loc să apere interesul CNM Petromin la care statul era acţionar majoritar, au acţionat în detrimentul acestei companii, încălcându-şi cu ştiinţă atribuţiunile de serviciu prin modalitatea defectuoasă prin care au analizat şi aprobat vânzarea cu plata în rate a celor 4 nave, încălcând în mod flagrant dispoziţiile Legii 133/1999 (care nu putea fi aplicată la acea dată, întrucât nu se adoptaseră încă normele de aplicare; aceste norme au apărut la 15.02.2001, prin HG 244), HG nr.55/2.02.1998 (care prevedea printre altele atribuţiile CA a fostului FPS). Deşi în nota aprobată de către învinuiţi se specifica în mod clar situaţia juridică a navelor şi amănunte legate de exploatarea acestora, aspecte pe baza cărora învinuiţii ar fi trebuit să dispună a fi analizate documentaţii juridice suplimentare privind proprietatea acestor nave, precum şi situaţia lor concretă. Acest lucru nu s-a întâmplat, astfel că învinuiţii nu şi-au îndeplinit cu ştiinţă o atribuţie esenţială din Regulamentul lor de funcţionare, şi anume aceea de efectuare a unei minime verificări atunci când luau o hotărâre. Această verificare elementară s-ar fi impus întrucât problema flotei Petromin la acea dată, era o problemă extrem de complexă şi cunoscută de către fostul FPS şi implicit de învinuiţi, argument în plus pentru a demonstra atenţia pe care învinuiţii trebuiau să o acorde problemelor legate de navele CNM Petromin, situaţie care din nefericire nu s-a realizat, învinuiţii preferând să-şi exercite atribuţiile din Regulamentul de funcţionare cu o totală lipsă de responsabilitate, deşi cunoşteau bine implicaţiile hotărârii lor. Efectul acestei hotărâri a fost că ulterior, navele au fost vândute în mod ilegal din Liberia unor firme din Malta şi apoi, prin manopere frauduloase au „dispărut juridic” în firme off-shore din diverse paradisuri fiscale, evident CNM Petromin şi implicit statul român înregistrând pierderi imense din această operaţiune (aspecte pe care le vom dezvolta în continuare).
Această notă redactată de înv. Timotim Mariana, aprobată şi avizată de învinuiţii Stoica Oana Amalia, Şerbotei Sergiu, Pelinel Ştefan, Paşca Gheorghe şi Giurgiu Alin, înfăţişa o situaţie din care rezulta în mod clar că cele 4 nave aparţin unor companii din Liberia şi că nu pot face obiectul unei acţiuni de privatizare. În acest context, învinuiţii ar fi trebuit să-şi exercite atribuţiunile de serviciu care le reveneau din legea de organizare a fostului FPS şi fişele posturilor lor, efectuând verificări asupra acestei situaţii şi propunând apoi CA al FPS, măsuri în conformitate cu reglementările legale române în vigoare la acea dată. Acţionând în mod defectuos, cu ştiinţă în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, mai precis nerealizându-şi aceste atribuţii de serviciu, învinuiţii au propus CA al fostului FPS, acordarea mandatului special pentru ca cele 4 nave să fie vândute în mod ilegal cu plata în rate, prin negociere directă firmei Corona Shipping International. În această notă, semnată de înv. Giurgiu Alin, director general executiv, Paşca Gheorghe, şef departament restructurare, Şerbotei Sergiu, director Direcţia restructurare şi pregătire privatizare, Timotim Mariana expert, Stoica Oana Amalia, jurist, la punctul propuneri pentru grupul de nave G1 se prevedea: Preluarea navelor şi a restanţei de plată din împrumutul de la banca Christiania Bank Oslo, de către firma câştigătoare a licitaţiei de închiriere nave din 27.05.1999 (proces verbal din 7.06.1999 – vol.27 fil.212), Corona Internaţional Srl, cu următoarea condiţie: “înaintea încheierii contractului de refinanţare între societăţile de unică navă, armatoare a ale celor 4 nave în cauză, subsidiare ale Petromin SA, în contractul de bare-boat încheiat cu firma CORONA SHIPPING INTERNATIONAL se va include următoarea clauză: „În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a contractului de b/b navlositorul CORONA SHIPPING INTERNATIONAL va cumpăra navele care fac obiectul contractului de b/b, preţul va fi cel normal pe piaţă pentru nave similare din care se va scădea investiţiile efectuate de navlositor în cursul perioadei de exploatare; în cazul unei vânzării în rate în contract se va stipula suplimentar clauza „cumpărătorul va ipoteca în favoarea vânzătorului navele achiziţionate până la achitarea preţului total” (vol.26 fil.15-57). Din studiul notei aprobate de CA al FPS se putea deduce faptul că activele – navele, Comăneşti, Cărbuneşti, Fortune 22 şi Bobâlna aparţineau unor societăţi comerciale liberiene proprietare de unică navă, fapt pentru care, învinuiţii care îndeplineau funcţii executive la fostul FPS, precum şi învinuiţii care făceau parte din Consiliul de Administraţie al acestui organism, nu erau competenţi să aprobe vânzarea celor 4 nave către Corona Shipping Internaţional. La data când aceştia au aprobat după cum rezultă din notă, cele 4 nave erau proprietatea companiilor liberiene, şi aveau pavilion liberian.
În hotărârea luată mai sus se aprobă două modalităţi de vindere a celor 4 nave :
1. A. În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a contractului de b/b, navlositorul Corona Shipping Internaţional SRL Constanţa, va cumpăra navele care fac obiectul contractului de b/b, preţul va fi cel normal pe piaţă, pentru nave similare, din care se va scădea investiţiile efectuate de navlositor în cursul perioadei de exploatare.
Acest mod de vânzare a fost stabilit în clauza 31 din contractele de bare-boat încheiate la 14.06.1999 (vezi vol.27 fil.252) între subsidiarele din Liberia a celor 4 nave şi Corona Shipping International unde se prevede că „navlositorii au opţiunea de a cumpăra nava în timpul sau la expirarea acestui contract de navlosire dacă armatori decid să vândă nava”. Această clauză avea corespondent art.27 pct.1 din HG nr.450/10.06.1999 privind aprobarea normelor de aplicare a HG nr.88/1997 privind privatizarea societăţile comerciale cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, redăm conţinutul art.27 pct.1 „societăţile comerciale şi regiile autonome care au în derulare contracte de locaţie de gestiune, de închiriere sau de asociere în participaţiune pot vinde sau încheia contracte de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare prin negociere directă cu locatarii sau asociaţii în situaţiile în care aceştia au efectuat investiţii în activele pe care le utilizează reprezentând mai mult de 15% din valoarea acestor active. În acest caz din preţul de vânzare se scade valoarea investiţiilor pe bază de raport de evaluare acceptat de părţi.”
2.”Vânzarea se desfăşoară cu acordul instituţiei publice implicate”
Din Hotărârea nr.7/11.12.1997 a Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa Comisia de Arbitraj (vol.54 fil.56), rezultă că contractul de bare-boat este în esenţa sa juridică, o specie a contractului de locaţiune de lucruri (locatio rei).

1. B. În cazul unei vânzări în rate, în contract se va stipula suplimentar clauza: „cumpărătorul se obligă să ipotecheze în favoarea vânzătorului navele achiziţionate până la achitarea preţului total.”
Această se regăseşte în art.28 unde se prevede că „Regiile autonome şi societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, cu acordul instituţiei publice implicate, pot vinde active cu plata în rate comercianţilor – persoane fizice , asociaţii familiale autorizate în baza Decretului lege nr.54/1990 cu modificările ulterioare, sau societăţi comerciale constituite în temeiul Legii 31/1990 cu modificările ulterioare, care se încadrează în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii în condiţiile legii.”
Din studiul hotărârii HG nr.563/15.07.1999 privind aprobarea strategiei naţionale de privatizare pe anul 1999 rezultă că Corona Shipping Internaţional, nu făcea obiectul aprobării vânzării celor 4 nave. Astfel în această hotărâre la anexa nr.1 cap.3 pct.3.2.4 lit.b se prevede „privatizarea Petromin SA Constanţa şi înfiinţarea Companiei Române de Transport Maritim se vor efectua în paralel cu vânzarea navelor câtre partenerii contractelor de b/b cu preluarea de către aceştia a datoriilor înregistrate către BRCE BANCOREX SA .” Din cele două modalităţi prezentate mai sus, Corona Shipping International a ales “aşa zisa” vânzare cu plata în rate, întrucât cealaltă modalitate presupunea plata integrală a celor 4 nave .
Legea 133/20.07.1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în art.12 pct. 1 lit a) se prevede: „activele disponibile utilizate de întreprinderile mici şi mijlocii în baza contractului de închiriere, a contractului de locaţiune sau a contractului de participaţiune încheiate cu societăţile comerciale şi companiile naţionale cu capital majoritar de stat precum şi cu regiile autonome la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi vândute la solicitarea deţinătorului la preţul negociat stabilit pe baza raportului de evaluare după deducerea investiţiilor efectuate în activ de către chiriaşi
(3). Vânzarea de active în condiţiile alin. de mai sus se poate face şi cu plata în rate eşalonate pe termen de 3-5 ani cu avans de 5-20 %”
Este de precizat, că normele metodologice de aplicare a Legii 133/1999 nu au fost emise (acestea au fost emise prin HG 244/15.02.2001), fapt pentru care această lege nu putea fi aplicată.
Întrucât contractele de bare-boat erau încheiate între companiile proprietate de unică navă din Liberia şi Corona Shipping Internaţional SRL, Constanţa, iar cele 4 nave aveau pavilion Liberia prevederile art. 12 pct.1 lit. a şi pct. 3 nu puteau fi aplicate în acest caz. Deşi s-a hotărât în Consiliul de Administraţie al FPS ca navele să fie vândute cu plata în rate de către CNM Petromin, aducerea lor la îndeplinire s-a făcut în mod ilegal şi abuziv întrucât CNM Petromin nu mai avea în proprietate aceste nave din 1992, când au fost radiate pe baza unor contracte de bare-boat, neexistente la acea dată. De altfel, persoanele implicate în această afacere au vândut navele din Liberia în Malta, şi ulterior nu se mai deţin informaţii căror persoane juridice aparţin, iar societatea Corona Shipping International SRL Constanţa a fost folosită pentru a crea aparenţa că aceasta este cumpărătoarea şi proprietara celor 4 nave.
În continuare vom descrie modul cum s-a realizat „privatizarea” acestor 4 nave.
La data de 18.04.2000 s-a emis un certificat al secretarului, semnat de inc. Rusen Mitică prin care au fost numiţi ca directori şi ofiţeri, înv. Helmut Bogdan- preşedinte, inc. Kauntz Werner – trezorier şi inc. Rusen Mitică – secretar. Aceste numiri, deşi trebuiau făcute la începutul anului, s-au făcut în luna aprilie, deoarece trebuiau întocmite acte pentru vânzarea celor 4 nave către firme din Malta. (vezi vol.22 fil.1-3; vol.21 fil.1-4; vol.24 fil.1-4; vol.23 fil.1-4)
Pentru a vinde aceştia au întocmit următoarele documente:
• Certificat secretar
• Renunţarea la adunarea generală a acţionarilor
• Numire reprezentant autorizat în bună regulă
• Proces verbal AGA 22 Decembrie Inc, Cărbuneşti Inc., Comăneşti Inc. şi Bobâlna Inc.
• Împuternicirea acordată lui Jonathan Paul Ward, David James Nicholas Graham, Beatrice Eva Maria Russ şi Nicholas Polley avocaţii Petromin de la firma Sinclaire Roche & Temperely pentru a efectua vânzările de nave către companiile malteze.
• Proces verbal al şedinţei comitetului director a celor 4 companii subsidiare
• Certificat de legalitate emis de autorităţile liberiene cum că cele 4 companii subsidiare îşi desfăşoară activitatea în legalitate.
• Bill of Sale (act de vânzare) prin care se transferă proprietatea navelor către companiile malteze
• Protocoalele de livrare a navelor către companiile malteze
• Facturile externe de vânzare
• Obligaţia ca în 30 de zile de la livrarea navei să prezinte certificatele de radiere din registru emis de autorităţile liberiene necesare înmatriculării navelor în Malta
• Contractul de vânzare cumpărare pentru fiecare navă, în parte, încheiate între companiile liberiene şi cele din Malta datate 20.04.2000. (vezi vol.21; vol.24; vol.22 şi vol.23).
Din studiul actelor existente la dosar, rezultă că înv. Verioti Gheorghe, administratorul Corona Shipping Internaţional, nu a înfiinţat aceste firme malteze, scopul transferului acestor nave fiind în principal obţinerea unui credit de 20 mil. USD de la banca DNIB Haga din care 11,6 mil. USD trebuiau achitaţi băncii Christiania Bank pentru stingerea obligaţiei din creditul iniţial de 49 mil. USD. Studiind puterea financiară a firmei Corona Shipping Internaţional, am stabilit că la acea dată, aceasta avea un capital social de 6 milioane lei, fiind înfiinţată la data de 22.01.1999, iar la sfârşitul anului 1999 nu a avut nici un fel de activitate, nedepunând bilanţul contabil, neavând nici autorizaţie de transport internaţional. (vol.27 fil.201; 432-467). Practic, nici o bancă din lume nu poate să acorde credit în baza unei asemenea situaţii financiare, mai mult aceasta nici nu era autorizată pentru a efectua transporturi internaţionale de mărfuri. PNA, prin adresele din 15.11.2002 şi 27.01.2004 (vol.27 fil.195) au solicitat firmei Corona Shipping Internaţional să depună la dosarul cauzei contractul de credit pentru suma de 20 mil. USD, încheiat cu băncile finanţatoare, certificatele de naţionalitate ale navelor şi registrele societăţilor comerciale (corporate register) înregistrate în Malta, însă acesta a motivat că nu le are. S-a trecut la audierea martorei Ţipa Felicia, administrator al societăţii pentru a preda contractul de credit, notele de tragere, registrele companiilor din Malta şi Liberia a celor 4 companii înfiinţare cu numele de Pearl, însă aceasta a motivat că documentele respective ar trebui să fie la CNM Petromin. (vol.146 fil.314-315).
După ce navele au fost vândute în Malta, pe bază de contracte de vânzare pe fiecare navă, contravaloarea sumei de 30,5 mil. USD, nu a fost încasată. În acelaşi timp, s-a mai încheiat şi un contract de vânzare în bloc pentru cele 4 nave, acordând un discount de 8 mil. USD, rămânând total de plată 22,5 mil. USD (vol.24 fil.70-74).
După ce navele au fost vândute din companiile subsidiare în Malta, Corona Shipping International a depus la FPS, mai multe documente, pentru a dovedi că este întreprindere mică. La data de 4.07.2000, Direcţia juridică din FPS, înaintează adresa 304/1360 semnată de Stoica Maria Oana, unde, la punctul 3 precizează următoarele: “în conformitate cu art.9 alin.2 din Lg.133/1999 încadrarea în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii a unei societăţi comerciale se confirmă de către Camera de Comerţ şi Industrie a României prin birourile teritoriale ale Registrului Comerţului. Pentru a beneficia de facilitatea cumpărării de active în rate în temeiul art.28 din OUG 88/1997, firma solicitantă trebuie să prezinte un certificat eliberat de Registrul Comerţului din care să rezulte că aceasta se încadrează în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii” (vol.26 fil.90)
Nerespectând această dispoziţie, administratorul unic al CNM Petromin, înv. Bărdaş Marcel, la 03.04.2000 eliberează o adresă către FPS, prin care confirmă că Corona Shipping International se înscrie în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, deşi nu era abilitat să emită această adresă întrucât nu avea instrumentele legale pentru a verifica situaţia reală a firmei respective şi practic, şi-a încălcat în mod flagrant atribuţiile de serviciu cu intenţia de a-i crea firmei Corona Shipping International o situaţie favorabilă. (vezi vol.26 fil.99) Totodată, s-a mai stabilit că în anul 1999 SC Corona Shipping Internaţional Srl nu a desfăşurat activităţi economice, care să conducă la realizarea unei cifre de afaceri anuale echivalentă cu până la 8 mil. euro. Mai mult în aceeaşi perioadă nu a avut ca angajat nici un salariat sau colaborator conform adresei nr.6683/05.10.2001 emisă de Inspectoratul de Muncă Teritorial Constanţa, iar normele de aplicare a Lg.133/1999 privind IMM–urile nu au fost emise. (vol.27 fil.467-471).
În pofida acestei situaţii reale, la data de 5.07.2000, învinuita Achimescu Georgeta, deşi cunoştea situaţia, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de inspector şef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Muncă Constanţa, a emis şi semnat un document, prin care a atestat în mod nereal, că la data de 31.12.1999 SC Corona Shipping International SRL, avea un număr de 4 salariaţi angajaţi cu convenţie civilă, document despre care cunoştea că va fi folosit apoi ulterior, la FPS Bucureşti pentru ca firma respectivă să îndeplinească condiţiile de întreprindere mică sau mijlocie. (vezi vol.144 fil.307-339).
La data de 1.06.2000 înv. Bărdaş Marcel, administrator unic în cadrul CNM Petromin a emis hotărârea 1, prin care aprobă sub rezerva acordării unui mandat special de către FPS vânzarea navelor Fortune 22, Comăneşti, Cărbuneşti, Bobîlna către firma Corona Shipping International SRL prin negociere directă şi cu plata în rate (vol.27 fil.428).
La data de 21.07.2000 AGA – CNM Petromin compusă din înv. Zdru Mihai, reprezentant FPS şi martorul Solomon Sorin, reprezentantul SIF Transilvania (care a votat împotrivă) au aprobat vânzarea cu plata în rate prin negociere directă cu actualul utilizator al navelor Corona Shipping International, vânzarea celor 4 nave în baza art.12 alin.3 din Lg. 133/1999. (vol.27 fil.430).
Având la bază aprobarea Consiliului de Administraţie al FPS, cu scrisoarea nr.P/803/0703/2000, Comitetul de Direcţie al FPS, compus din: înv. Giurgiu Alin Emil, director general executiv, Pelinel Ştefan Mihai, director în cadrul Direcţiei Gestiuni, Acţionariat, Cesiuni, Şerbotei Sergiu, director Direcţia restructurare şi pregătire privatizare, Rădulescu Nelu, şef serviciu, au emis hotărârea nr.149/CD din 13.07.2000 privind emiterea unui mandat special reprezentantului FPS în AGA de la SC CNM Petromin SA Constanţa pentru a vinde cu plata în rate, prin negociere directă cu utilizatorul Corona Shipping International SRL Constanţa a 4 nave, în condiţiile prezentei note (vezi vol.26 fil.72-77). Pe baza acestor acte necorespunzătoare şi cu încălcarea Legii 133/1999 privind întreprinderile mici şi mijlocii, FPS la data de 14.07.2000, a acordat mandat special nr.304/987, semnat de înv. Pelinel Ştefan Mihai, director la Director la Direcţia Gestiune, Acţionariat şi Cesiuni din FPS, societăţii CNM Petromin SA, pentru vânzarea cu plata în rate a navelor Corona Light ex Bobâlna, Corona Fortune ex Fortune 22, Corona Luck ex. Comăneşti, Corona Fury ex Cărbuneşti către Corona Shipping International, aprobând totodată şi preţurile de începere a negocierilor, preţuri care nu conţineau TVA. Preţurile de începere a negocierilor aveau în vedere şi aşa zisa “investiţie” a navlositorului, astfel încât, la data de 25.07.2000 a avut loc negocierea directă pentru vânzarea celor patru nave, încheindu-se cu această ocazie un proces verbal .
În mandatul special acordat de vânzare a celor patru nave prin negociere directă cu plata în rate s-au stabilit următoarele valori care trebuie avute în vedere cu utilizatorul Corona Shipping Internaţional:
-USD-
Nume Navă Valoare aprobată de FPS pentru începerea negocierii Diminuarea preţului în urma negocierii conform Proces Verbal nr.5418/ 25.07.2000 Investiţia utilizatorului Preţ final net obţinut de armator.
Bobîlna 3.550.000 679.465 1.470.535 1.400.000
Comăneşti 12.000.000 4.900.000 3.100.000 4.000.000
Cărbuneşti 13.000.000 5.900.000 3.000.000 4.100.000
22.Decembrie 15.500.000 7.000.000 4.000.000 4.500.000
Total 44.050.000 18.479.465 11.570.535 14.000.000
În conformitate cu Ordinul 62/16.03.1998, privind aplicarea normelor metodologice de privatizare a societăţilor comerciale, prin vânzare de active, unde în Anexa 4a, se prevede modelul de contract de vânzare/cumpărare cu plata în rate conform instrucţiunilor, acesta nu s-a putut încheia, întrucât navele nu aparţineau CNM Petromin ci companiilor subsidiare din Malta. Acest lucru este probat prin adresa CNM Petromin nr.570/08.04.2000 din care rezultă că „Între CNM Petromin Constanţa şi SC Corona Shipping Internaţional SRL nu există contracte de vânzare/cumpărare cu plata în rate pentru navele Bobâlna, Comăneşti, Cărbuneşti şi 22 Decembrie. Totodată în adresă se mai precizează că cele 4 nave nu apar înregistrate ca fiind proprietatea CNM Petromin SA Constanţa, în registrul matricol (vol.23 fil.157).
În SHIP SALE AND PURCHASE, SECOND EDITION, editată de LLOYDS of LONDON PRESS LIMITED, se precizează: ”în contextul contractelor de vânzare/cumpărare, actul de vânzare (Bill of Sale) este un document folosit la evidenţierea şi efectuarea transferului titlului de proprietate de la vânzător la cumpărător, în marea majoritate a unor asemenea contracte, părţile, intenţionează să livreze Bill of Sale de către vânzător cumpărătorului odată cu livrarea posesiei navei şi plăţii sumelor datorate de cumpărători, conform contractului de vânzare, va opera un transfer cu titlu curat al navei, de la vânzător la cumpărător”.
În concluzie titlul de proprietate (Bill of Sale) nu se radiază ci se predă cumpărătorului.
Cu ocazia controlului efectuat de Garda Financiară, societatea Corona Shipping Internaţional a prezentat 4 contracte de vânzare cumpărare, MOA, prin care această firmă “vinde” cele 4 nave la cele 4 companii cu numele de PEARL din Liberia şi Malta. Ca şi în contractul menţionat mai sus, nici de această dată, Corona Shipping International nu mai avea ce vinde, întrucât navele erau proprietatea companiilor PEARL din 20.04.2000. Acest lucru, se evidenţiază prin bararea tuturor documentelor cerute de clauza 8 din MOA (vezi vol.152 fil.95-134), privind transmiterea dreptului de proprietate asupra navelor cumpărătorilor. Prin această “inginerie” se ajunge practic, la vânzarea din 20.04.2000, celelalte cumpărări şi vânzări ulterioare ale navelor de către Corona Shipping Internaţional, s-au făcut fără nave şi fără documentele prevăzute de clauza 8 din MOA.
La data de 25.07.2000, se încheie procesul verbal cu privire la negocierea directă cu Corona Shipping International, pentru vânzarea cu plata în rate a 4 nave aparţinând unor companii subsidiare ale CNM Petromin SA, semnat de înv. Bărdaş Marcel, preşedinte, administrator unic al Petromin, înv. Uzum Gheorghe, reprezentant FPS, membru, Catrinescu Gheorghe, director Navexim SA, membru, Roşioru Ion, consilier juridic, membru, Gache Mihai, economist Serviciu privatizare, secretar, iar din partea Corona Shipping International înv. Verioti Gheorghe, unde s-a scăzut nelegal investiţia utilizatorului în valoare de 11.570.535 USD, fără a exista contract de vânzare-cumpărare între CNM Petromin şi Corona Shipping International (vol.27 fil.479-481). În Regulamentul de organizare şi funcţionare a FPS din 2.02.1998, aprobat prin hotărârea 55 din 2.02.1989 în art.8 se prevede că FPS exercită în condiţiile legii, în numele statului sau a autorităţii administraţiei publice locale, toate drepturile acţionarului la societăţile comerciale, constituite în conformitate cu prevederile Legii 15/1990. La data de 25.07.2000, FPS-ul deţinea în numele statului, 70,1% din acţiunile de la CNM Petromin. (vol.27 fil.319). În mandatul special acordat de FPS la data de 14.07.2000 se invocă OUG nr.88/1997, modificată şi completată de Legea 99/1999 şi HG 450/1999, deci acte specifice acţiunii de privatizare şi totodată vânzarea acestor nave către Corona Shipping International SRL, cu suma de 44.050.000 USD din care investiţia utilizatorului este de 11.570.535 USD, care se încadrează în categoria tranzacţiilor comerciale. În cadrul negocierilor purtate, s-a încheiat un proces verbal datat 25.07.2000 în numele CNM Petromin SA Constanţa, în care se argumentează factorii care influenţează în mod negativ preţul de vânzare aceştia fiind: influenţa negativă a angajărilor prezente a navelor, ridicându-se la suma de 9 mil. USD; starea tehnică a navelor, unde costurile totale pentru cele 4 nave ce urmează a fi suportate de cumpărător pentru aducerea la nivelul preţului de piaţă se ridică la 7.400.000 USD. Suma de 16.400.000 USD, pe care societatea comercială Corona Shipping International a solicitat să fie diminuată din valoarea comercială reală a navelor, negociere făcută de înv. Verioti Gheorghe, directorul acesteia nu-şi are suport întrucât la Căpitănia Portului Constanţa nu era înregistrată nici o navă în proprietatea acesteia, acestea fiind radiate din anul 1992. După negocierile purtate s-au întocmit 4 contracte de vânzare-cumpărare la data de 3.08.2000, prin care navele 22 Decembrie, Comăneşti, Cărbuneşti şi Bobîlna se „vând” de la companiile subsidiare din Liberia către Corona Shipping International. (vol.24 fil.103-127).
Trebuie precizat că, companiile liberiene de unică navă nu mai aveau ce să vândă deoarece la 20.04.2000, acestea le vânduseră în bloc şi individual holdingului PEARL din Malta, care la rândul său avea 4 companii subsidiare proprietare de unică navă (vol.23 fil.31-45). Acest lucru, se poate proba prin faptul că în contractul de vânzare-cumpărare, clauza 8 privind documentaţia este anulată în întregim, atât Bill of Sale, Certificatul de proprietate actual eliberat de autoritatea competentă a statului de care aparţine pavilionul, Certificatul că nava este liberă de sarcini, Certificat de radiere a navei de la registru şi celelalte documente suplimentare (vol.23 fil.94-95).
Deşi valoarea navelor trebuia să fie de 44.050.000 USD, cât stabilise FPS în mandatul special, în contractele încheiate privind vânzarea celor 4 nave către Corona Shipping International s-a scăzut ilegal suma de 18.479.465 USD reprezentând influenţa negativă a angajărilor prezente a navelor şi starea tehnică a navelor, unde costurile totale pentru cele 4 nave ce urmează a fi suportate de cumpărător pentru aducerea la nivelul preţului de piaţă. În baza acestor contracte, la data de 8.08.2000, învinuita Petrescu Doina, având funcţia de economist la biroul facturarea CNM Petromin Sa şi având ca atribuţii redactarea facturilor de încasare internă şi externă, a întocmit 4 facturi fiscale, în care a consemnat în mod nereal, că navele Bobîlna, Fortune 22, Comăneşti şi Cărbuneşti, au fost vândute de către CNM Petromin SA către firma SC Corona Shipping International SRL, deşi în realitate, calitatea de vânzător pentru aceste nave o aveau firmele armatoare din Liberia, apoi a trecut preţul din contract (cu diminuarea respectivă, aspect pe care nu-l cunoştea şi pe care l-a făcut din dispoziţia înv. Kauntz Werner), rezultând valoarea totală de 25.570.535 USD în loc de 44.050.000 USD. (vezi vol.125 fil.196, 201, 206 şi 211). Aceste facturi au fost apoi avizate pentru controlul financiar preventiv de către înv. Leonte Ludovica, care îndeplinea funcţia de şef serviciu contabilitate la CNM Petromin Constanţa, şi care a atestat astfel prin activitatea sa că navale fuseseră vândute de CNM Petromin, în mod nereal, întrucât aşa cum am mai arătat, vânzătorii erau societăţile din Liberia (vol.125 fil.196, 201, 206 şi 211). Aceste facturi în care situaţia consemnată nu corespundea adevărului, au fost apoi semnate şi de către înv. Kauntz Werner având funcţia de director comercial la CNM Petromin SA, deşi acesta cunoştea care era situaţia reală a navelor, întrucât chiar el participase la operaţiunea de vânzare în calitate de trezorier al firmelor din Liberia. La data de 15.08.2000 între CNM Petromin (pentru care a semnat înv. Bărdaş Marcel) şi Corona Shipping International (unde a semnat înv. Verioti Gheorghe) s-a încheiat un protocol în care Corona Shipping International invocă în mod nereal mandatele speciale FPS, procesul verbal de negociere şi contactele de vânzare-cumpărare, solicitând o nouă deducere din preţul de vânzare a navelor stabilit conform contractelor MOA a investiţiei utilizatorului în sumă de 11.570.535 USD, fără a prezenta documente justificative în acest sens (vol.125 fil.223-224). Pentru a doua diminuare din valoarea comercială a navelor, la data de 30.08.2000, inc. Kauntz Werner, care avea funcţia de director financiar la CNM Petromin SA, a emis şi semnat un set de patru facturi fiscale în care a consemnat în mod nereal, că CNM Petromin SA Constanţa a scăzut din preţul de vânzare a celor 4 nave suma de 11.570.535 USD, reprezentând „investiţia” firmei Corona Shipping International SRL. (vol.125 fil.197, 202, 207 şi 212). Este evident că acest lucru a permis să fie diminuată cu mult valoarea navelor, practic în final, preţul navelor ajungând la 14.000.000 USD de la 44.500.000 USD cât fusese stabilit iniţial. Şi aceste facturi au fost avizate de către învinuita Leonte Ludovica în calitatea ei de şef serviciu contabilitate CNM Petromin SA, care a certificat astfel situaţia neadevărată cuprinsă în ele. În acest context putem constata că în cadrul tranzacţiei comerciale de vânzare a celor 4 nave de către firmele din Liberia, la care CNM Petromin şi implicit statul român erau unici acţionari, prin manopere frauduloase şi cu intenţie, învinuiţii Verioti Gheorghe, Kauntz Werner, Bărdaş Marcel, Roşioru Ion, Gache Mihai, Uzum Gheorghe, Zdru Mihai, Catrinescu Gheorghe, Pelinel Ştefan Mihai, Şerbotei Sergiu, Timotim Mariana, care aveau atribuţii fie de conducere, fie de administrare, fie de gestionare a patrimoniul acestor societăţi sau acţiunilor la aceste societăţi, au stabilit o valoare cu mult diminuată faţă de valoarea comercială, reală, a celor 4 nave diminuând cu suma de 30.050.000 USD din valoarea reală comercială a navelor de 44.050.000 USD. Această operaţiune a fost considerată de către funcţionarii FPS şi o acţiune de privatizare a celor 4 nave, situaţie în care cu atât mai mult învinuiţii trebuiau să se preocupe de administrarea şi gestionarea acestor active cu bună credinţă, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare la acea dată, şi apărând interesele CNM Petromin, implicit şi ale statului român. Menţionăm la acest punct că navele Comăneşti, Cărbuneşti şi Bobîlna fuseseră scoase ilegal din patrimoniul CNM Petromin, şi li se acordase ilegal dreptul de a arbora pavilion liberian de către învinuitul Băsescu Traian, prin ordinul cu nr.418 din 20.07.1992, despre care am făcut vorbire în detaliu, anterior. Prejudiciile înregistrate de CNM Petromin Sa la cele 4 nave au fost stabilite de către expertiză prin deducerea din valorile de intrare a navelor în companiile proprietate de unică navă a taxei armator, chiriilor plătite de Corona Shipping Interntaţional şi a valorilor încasate din vânzarea fiecărei nave. Astfel:
- pentru nava Bobâlna prejudiciul înregistrat de CNM Petromin ca urmare a vânzării navei este de 7.551.790.22 USD (vezi expertiza vol.153 fil.110)
- pentru nava Comăneşti prejudiciul înregistrat de CNM Petromin ca urmare a vânzării navei este în sumă de 27.423.861,25 USD (vezi expertiza vol.153 fil.110);
- pentru nava Cărbuneşti prejudiciul înregistrat de CNM Petromin ca urmare a vânzării navei este în sumă de 29.685.869 USD (vezi expertiza vol.153 fil.111);
- pentru nava 22 Decembrie prejudiciul înregistrat de CNM Petromin ca urmare a vânzării navei este în sumă de 27.483.530 USD (vezi expertiza vol.153 fil.111).
Încă de la început, înv. Verioti Gheorghe şi Bărdaş Marcel pentru a obţine ilegal proprietatea şi veniturile din exploatarea a celor 4 mineraliere de mare capacitate, aparţinând celor 4 companii înfiinţate în Liberia, unde CNM Petromin deţinea acţiunile 100%, „au apelat” la chestorul Barde Tănase şi preşedintele FPS-lui, înv. Sârbu Radu. Ulterior, pentru realizarea celor menţionate mai sus, înv. Sârbu Radu a dat dispoziţie învinuiţilor Şerbotei Sergiu şi Timotim Mariana, expert FPS (vol.28 fil.136-149) pe baza documentelor prezentate de înv. Bărdaş Marcel, director în cadrul CNM Petromin şi Verioti Gheorghe, administrator la Corona Shipping International să întocmească un material privind privatizarea SC CNM Petromin. La data de 16.02.2000, înv. Timotim Mariana, în calitate de expert, a întocmit o notă privind măsurile de restructurare necesare în vederea privatizării SC CNM Petromin SA Constanţa, însuşită şi aprobată de învinuiţii Şerbotei Sergiu, Pasca Gheorghe, Stoica Amalia Oana şi Giurgiu Emil Alin. Această notă ulterior, a fost aprobată de către Consiliul de Administraţie al FPS, compus din înv. Sârbu Radu (preşedinte), Erös Victor, Popa Ioan, Anastasiu Nicolae, Marinescu Gheorghe Adrian, Fodoreanu Sorin, Tachiciu Laurenţiu, Homoş Ioan şi numitul Teodor Atanasiu (vol.26 fil.45-57). Pentru a duce la îndeplinirea hotărârea Consiliului de Administraţie al FPS, Comitetul de Direcţie compus din înv. Şerbotei Sergiu, Pelinel Ştefan Mihai, Rădulescu Nelu şi Giurgiu Emil Alin,a întocmit o notă datată 13.07.2000, privind solicitarea CNM Petromin pentru emiterea unui mandat special reprezentanţilor FPS AGA – CNM Petromin în vederea vânzării cu plata în rate, prin negociere directă a 4 nave. Acesta a fost singurul obiectiv dus la îndeplinire din nota privind măsurile de restructurare în vederea privatizării CNM Petromin (vol.26 fil.74-78). Pe baza hotărârilor Consiliului de Administraţie şi a Comitetului de Direcţie s-a emis mandatul special 304/987 din 14.07.2000, prin care reprezentantul FPS în AGA – CNM Petromin, este mandatat să aprobe vânzarea celor 4 nave, cu plata în rate prin negociere directă cu actualul utilizator al navelor, firma Corona Shipping International. Din conţinutul notelor întocmite, reiese clar, că învinuiţii enunţaţi aveau cunoştinţă de faptul că cele 4 nave (Cărbuneşti, Comăneşti, Fortune 22 şi Bobâlna) aparţineau companiilor proprietare de unică navă, din Liberia (vol.26, fil.48), iar ulterior, s-a indicat şi schimbarea numelor navelor în Corona Fortune (ex Fortune 22), Corona Luck (ex Comăneşti), Corona Light (ex Bobîlna) şi Corona Fury (ex Cărbuneşti). Vânzarea cu plata în rate nu a fost realizată niciodată, deoarece navele nu se mai aflau în proprietatea CNM Petromin, documentele întocmite având scopul disimulării originii ilicite a acestora. Nu s-a întocmit contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate, în conformitate cu mandatul acordat şi a ordinului 62/1998 în care se prevăd instrucţiuni privind modul de constituire a acestui contract cadru. Tot în acest ordin se prevede că la contractele de vânzare-cumpărare cu plata în rate, vânzătorul va stipula că dreptul de proprietate se transmite la data la care va fi plătită ultima rată. Acest lucru fiind mai mult folosit pe „hârtie” în realitate s-a constatat că, cele 4 nave au fost vândute din companiile subsidiare din Liberia către alte 3 companii proprietare de unică navă, înfiinţate în Malta şi una din Liberia, sub numele Pearl, iar pentru a nu mai fi identificate s-au schimbat şi numele navelor după cum urmează Corona Fortune (ex Fortune 22, ex 22 Decembrie), Corona Luck (ex Comăneşti), Corona Light (ex Bobîlna) şi Corona Fury (ex Cărbuneşti).
Din această vânzare efectuată în companiile subsidiare, CNM Petromin nu a încasat nici o sumă de bani, deşi din facturile comerciale (invoice) rezultă suma de 30.500.000 USD (vol.21 fil.64; vol.22 fil.78; vol.23 fil.31; vol.24 fil.65).
Vânzarea acestor nave din Liberia a fost dispusă la data de 18.04.2000, de către Comitetul Director al companiilor Cărbuneşti Inc., Comăneşti Inc., Bobîlna Inc. şi 22 Decembrie Inc. compus din inc. Rusen Mitică, Kauntz Werner şi înv. Helmut Bogdan, către cumpărători din Malta. Persoanele fizice care au reprezentat cumpărătorii, din declaraţia inc. Rusen Mitică şi Kauntz Werner, nu au fost identificate întrucât, chiar cei doi învinuiţi au precizat că nu le cunosc identitatea. (vol. fil.). Fapta celor doi inculpaţi cade sub incidenţa Legii 21/1999 conform art.3 care prevede că „de îndată ce angajatul unei persoane juridice sau fizice din cele prevăzute la art.8 are suspiciuni că operaţiunea care urmează să aibă loc, are drept scop spălarea banilor, va sesiza persoana sau persoanelor desemnate conform art.16, care pe baza unor indicii temeinice, vor informa la rândul lor Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor” După ce aceste nave au fost vândute în Malta, pe baza informaţiilor şi a datelor obţinute, s-a constatat că din nou li s-au schimbat numele. În prezent Bobîlna numindu-se Hebey Progres, având pavilion Hong Kong şi aparţine companiei Hebey Progres Shipping; Comăneşti se numeşte Alexandros T, pavilion San Vincent and Grenadines, aparţinând companiei StarLight Shipping; Cărbuneşti se numeşte George T, pavilion San Vincent and Grenadines, aparţinând companiei Imperial Marine; iar 22 Decembrie nu a fost vândută, aparţinând tot companiei Pearl Fortune din Malta. Înv. Verioti Gheorghe împreună cu inc. Kauntz Werner şi înv. Mirea Constantin pe data de 3.08.2000 au întocmit fictiv contracte de vânzare-cumpărare, prin care cele 4 subsidiare din Liberia, proprietara a navelor menţionate mai sus, unde CNM Petromin deţinea 100% acţiunile Petromin Overseas Inc., „au vândut” aceste nave societăţii Corona Shipping International (vol.21 fil.128-138; vol.22 fil.109-120; vol.23 fil.89-99; vol.24 fil.103-113). La aceste contracte clauza 8 privind documentaţia au fost tăiate, astfel că transferul de proprietate nu a putut avea loc, neîntocmindu-se Bill of Sale (act de vânzare) nici radierea din vechiul registru şi nici înregistrarea la Căpitănia Zonală Constanţa.
La data de 1.09.2000, Corona Shipping International din nou întocmeşte 4 contracte fictive, prin care cele 4 nave le vinde din nou în Malta celor 4 companii subsidiare, proprietare de unică navă, numite Pearl. La aceste contracte de vânzare-cumpărare, clauza 8 privind documentaţia, au fost tăiate neîntocmindu-se Bill of Sale (act de vânzare) nici radierea din vechiul registrul Căpităniei Constanţa şi nici ordinul de retragere a pavilionului român (vol.152 fil.94-134). Prin aceste metode folosite, inculpaţii Rusen Mitică, Kauntz Werner şi înv. Verioti Gheorghe au reuşit să ascundă o parte din activul societăţii CNM Petromin SA prin întocmirea fictivă a contractelor de vânzare-cumpărare între Corona Shipping International şi companiile subsidiare din Liberia, şi totodată, între Corona Shipping International şi Pearl din Malta. S-a mai folosit de asemenea, şi mandatul acordat de FPS pentru vânzarea cu plata în rate a celor 4 nave, fapt pentru care nu s-a întocmit contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate.
În procesul verbal din data de 16.08.1999, AGA – CNM Petromin (vol.12 fil.174), înv. Bărdaş Marcel a prezentat mandatul special 1/5355 din 27.07.1999 de la FPS Comitetul de Direcţie, prin care reprezentantul FPS în AGA era împuternicit să aprobe închiderea operaţională a CNM Petromin SA. Faţă de această situaţie reprezentantul FPS votează pentru închiderea operaţională, parţială a CNM Petromin. Hotărârea Guvernului nr.58/3.02.1999 prevede în art.4 că închiderea operaţională parţială înseamnă încetarea parţială a activităţii unui agent economic în condiţiile prevăzute de Legea 31/1990. (vol. fil.) Astfel, activitatea comisă de cei trei inculpaţi întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de bancrută frauduloasă, faptă prevăzută şi pedepsită de art.208 alin.1 lit.a din Legea 31/1990 privind societăţilor comerciale modificată prin Legea 195/1997, întrucât cei trei inculpaţi au intenţionat în mod clar să ascundă faţă de CNM Petromin şi implicit statul român activele reprezentate de cele 4 nave, cu scopul clar, aşa cum am arătat anterior, de a diminua valoarea acestora, scop care s-a şi realizat de altfel, şi care formează obiectul unei alte infracţiuni.
Pe de altă parte, fapta inculpaţilor Kauntz Werner şi Rusen Mitică de a crea un circuit prin care cele 4 nave au fost transferate din Liberia la firme off-shore din Malta şi Liberia, după ce aceştia efectuaseră operaţiuni de ascundere faţă de CNM Petromin (implicit statul român) a navelor (activitate explicată mai sus), în scopul de a favoriza pe înv. Verioti Gheorghe, care participase şi el la operaţiunea de „ascundere” a activelor, pentru ca ulterior aceste persoane să se sustragă consecinţelor juridice generate de aceste operaţiuni, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prevăzute de art.23 lit.a şi b din Legea 21/1999, cu aplic art.13 rap. la art.23 din Legea 656/2002 art.23 lit.a) şi b). Ulterior, învinuiţii Gheorghe Paşca, Timotim Mariana, Ungureanu Gheorghe, Stoica Amalia, acţionând în aceeaşi manieră defectuoasă în exercitarea atribuţiunilor de serviciu ca funcţionari ai FPS-lui, au aprobat nota nr.P/3055/22.09.2000, prin care, fără a efectua verificarea contractului dintre CNM Petromin şi Corona Shipping International SRL, au confirmat practic ilegalităţile care se comiseseră cu prilejul încheierii acestui contract, deşi sarcina lor consta tocmai în a verifica existenţa, condiţiile şi derularea acestui contract, pentru a informa în mod corect conducerea FPS. (vezi vol.28 fil.1-19).
În finalul situaţiei de fapt, pe care am prezentat-o în mod sintetic, având în vedere volumul mare de documente existente la dosarul cauzei (192 volume însumând 48.769 file), este necesar a formula câteva concluzii pentru a avea o privire de ansamblu asupra activităţii infracţionale desfăşurate de învinuiţii la care ne-am referit.
Prin adăugarea unor atribuţii suplimentate CIS CNM Petromin SA Constanţa, s-a lărgit în mod artificial competenţa acestuia, fapt ce a avut drept efect înfiinţarea de societăţi mixte sau proprii în străinătate, fără a se supune aprobării ministerelor de resort şi ulterior guvernului şi a condus în mod direct la înfiinţarea companiilor Petroklav Inc. Bahamas, a holdingului Petromin Overseas Inc. Liberia şi a Petroklav Management Inc. Liberia.
Acest lucru a fost posibil datorită încălcării de către înv. Băsescu Traian a atribuţiunilor sale de serviciu, stabilite prin ordinul ministrului Transporturilor, învinuit care, a continuat să pună în practică hotărârea sa infracţională, deplasându-se la Oslo în Norvegia, unde a negociat pentru prima dată iniţierea raporturilor de colaborare dintre CNM Petromin SA şi Klaveness, fără a avea vreo împuternicire în acest sens de la autorităţile competente ale statului român.
Opţiunea de colaborare cu partenerul norvegian, la care au achiesat apoi şi ceilalţi învinuiţi nu s-a bazat nici un moment pe un studiu de piaţă şi pe o analiză a ofertelor.
Astfel, înfiinţarea companiei mixte, Petroklav Inc. Bahamas s-a realizat fără obţinerea avizului BNR şi Ministerului Economiei şi Finanţelor şi fără aprobarea Guvernului României care ar fi trebuit concretizată într-o hotărâre. În plus, nici Ministerul de Finanţe nu a avut cunoştinţă de înfiinţarea acesteia, la acea dată.
Societatea avea drept obiect de activitate asigurarea managementului tehnic şi comercial a navelor aparţinând CNM Petromin SA, urmând a realiza profit din această activitate pe care să-l împartă 50% cu 50% cu Torvald Klaveness.
Pentru a putea să realizeze acest obiectiv, ar fi trebuit ca reprezentanţii CNM Petromin SA să ia măsuri pentru a avea controlul asupra afacerii. În acest sens deşi s-au comandat studii de specialitate, avocaţii CNM Petromin SA, persoane cu pregătire de specialitate în domeniu (Sinclaire Roche), în urma analizelor, concluzionând că asocierea CNM Petromin cu firma Klaveness şi subcontractarea managementului către Petroklav Inc. Bahamas nu este în beneficiul părţii române, cu totală rea credinţă, nu s-a ţinut cont de concluziile şi recomandările acestora.
Neţinând cont de sfaturile avocaţilor, membrii BOD, condus de înv. Băsescu Traian au aprobat subcontractarea managementului către Klaveness. Astfel, CNM Petromin SA a pierdut controlul afacerii, întreaga activitate de operare nave, contabilitate şi trezorerie fiind delegată părţii norvegiene.
Procedând în acelaşi mod defectuos, cu ştiinţă, membri CIS, CA şi conducerea executivă a CNM Petromin SA, nu şi-au exercitat atribuţiile de control asupra modului cum directorii care compuneau consiliul director al Petroklav Inc. Bahamas au hotărât şi condus activitatea comercială.
Acest context a permis ca în cadrul Petroklav Inc. Bahamas, veniturile şi cheltuielile să fie înregistrate de către această companie ca şi când ar fi fost armatoare a navelor şi nu de către CNM Petromin, care a înregistrat doar sumele datorate cu titlu de chirie pentru nave. Aceste sume nu a acoperit nici măcar amortizarea aferentă navelor, în perioada în care operarea acestora a fost la totala discreţie a Klaveness.
Prejudiciul calculat în dauna Petromin SA, urmare desfăşurării activităţii din Petroklav Inc. Bahamas, a fost dimensionat la nivelul sumei de 1.158.101 USD.
În evidenţa contabilă Petromin SA, aceste acţiuni au fost înregistrate abia în anul 1998, urmare sesizărilor organelor de control şi nici până în prezent, acţiunile deţinute de CNM Petromin SA în cadrul acestei societăţi, nu au fost achitate până în prezent.
Pe baza experienţei infracţionale acumulate la înfiinţarea şi derularea asocierii în compania mixtă Petroklav Inc. Bahamas, la data de 29.01.1992, învinuiţii Toanchină Virgil şi Băsescu Traian, au stabilit la o întâlnire de la Ambasada Norvegiei la Bucureşti, înfiinţarea societăţilor de unică navă din Liberia, a holdingului Petromin Overseas Inc şi a Petroklav Management Inc.
Perseverenţa acestor învinuiţi în desfăşurarea activităţilor infracţionale, a culminat cu faptul că, deşi aceştia reprezentau o companie mixtă (Petroklav Inc. Bahamas), aflată sub jurisdicţie străină, au acţionat în mod discreţionar în raport de interesele CNM Petromin, pe care trebuiau să le apere, şi au înfiinţat societăţile din Liberia, sustrăgându-se oricărui control din partea autorităţilor competente române. Acest lucru se observă din compararea deciziei BOD a Petroklav Inc. Bahamas, cu hotărârea nr.17 a CIS – CNM Petromin, comparaţie din care rezultă că practic, BOD-ul companiei mixte a hotărât în detaliu „afacerea Liberia”. Practic, din hotărârea CIS lipseşte aprobarea pentru constituirea Petroklav Management Inc., asupra acestei companii neexistând nici un fel de control din partea organelor de conducere legale ale CNM Petromin şi implicit a statului român.
Scopul înfiinţării de firme în Liberia, a fost extinderea activităţii iniţial realizate în Petroklav Inc. Bahamas, în cadrul căreia controlul întregii afaceri l-a avut Torvald Klaveness pe o altă structură, la dimensiuni mărite, implicând un număr mai mare de nave, proprietate a societăţilor subsidiare POI.
„Experimentul” realizat în cadrul Petroklav Inc. Bahamas s-a pus în aplicare în cadrul structurii Liberia, prin menţinerea schemei de funcţionare în cadrul căreia, controlul afacerii este deţinut de Torvald Klaveness, fără ca acesta din urmă să aducă un aport la aceste societăţi, iar răspunderea privind contractarea creditelor şi ipotecarea navelor să rămână responsabilitatea exclusivă a Petromin SA prin POI. Lipsa Ambasadei Române în Monrovia a eludat controlul statului prin supralegalizarea documentelor notariale necesare transferului proprietăţii navelor în subsidiare, determinat de faptul că, România nu era semnatară la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5.11.1961, şi nu a fost posibilă aplicarea prevederilor art.22 din decretul 52/1975 unde se precizează că” personalul român din conducerea societăţii mixte va informa oficiul diplomatic al României din ţara de reşedinţă asupra activităţii şi rezultatelor obţinute de societate, iar oficiile diplomatice vor acorda la rândul lor tot sprijinul necesar în vederea desfăşurării în cele mai bune condiţii, a activităţii societăţii”
Înfiinţarea acestor societăţi a fost făcută fără aprobarea BNR şi a Ministerului Economiei şi Finanţelor. Solicitarea acestor avize s-a făcut tardiv, fiind lipsite de obiect, deoarece la data solicitării, companiile erau deja înfiinţate, navele vândute cu un dolar, contractul de credit era semnat şi tragerile erau în curs. Pentru vânzarea navelor nu s-a solicitat aprobarea guvernului conform Decret nr.443/1972. Societatea Petroklav Management Inc. Liberia a fost înfiinţată ca o companie 100% Petromin, cu acţiuni la purtător, fără aprobarea CIS Petromin. Acţiunile Petroklav Management Inc. s-au transferat la Petromin Overseas Inc., iar mai departe nu se cunoaşte cum au circulat aceste acţiuni.
Înfiinţarea Petroklav Management Inc. a avut drept scop eliminarea controlului Petromin SA, atât din activitatea de operare cât şi din administrarea creditului angajat numai pe contul şi cu garanţiile exclusive Petromin Overseas Inc.
Toate încasările din operarea navelor s-au realizat prin conturile Petroklav Management Inc. la discreţia managerului Klaveness, care putea dispune de ele, dat fiind acţiunile la purtător.
Alegerea directorului norvegian în bordul directorilor din cadrul Petromin Overseas Inc, s-a făcut in 16.07.92, de către cei care au depus pe masă certificatele de acţiuni, adică de el însuşi.
În felul acesta hotărârile au fost luate nu de CIS în calitatea sa de reprezentant al statului, proprietar al acţiunilor Petromin SA, ci de cel care le deţinea (acţiuni la purtător).
Menţionăm că sumele reprezentând capital social, la companiile din Liberia nu sunt vărsate, în rapoartele de audit acestea având menţiunea “un paid”. Societăţile din Liberia sunt companii de sine stătătoare, cu puteri de decizie, având acţionari, organe de conducere, cont în bancă, dreptul de lua credit şi a dispune de el, trezorier, evidenţă contabilă, audit anual, sigiliu, secretar având ca obligaţii ţinerea evidenţei registrelor societăţii şi nu o simplă “companie de hârtie” cum a lăsat să se înţeleagă conducerea Ministerului Transporturilor şi CNM Petromin SA.
Predarea contractului de management către Klaveness, la fel ca şi în cazul Bahamas, a dus la pierderea controlului afacerii de către CNM Petromin SA şi preluarea acestuia de către Klaveness.
Faptul că, CNM Petromin SA deţinea 100% din acţiuni asupra Petromin Overseas Inc. şi Petroklav Management Inc., nu conferea dreptul asupra proprietăţii acestora, ci cum am mai arătat conform dreptului englez, compania este proprietara patrimoniului său. Acest lucru este confirmat de faptul că după ce au fost vândute toate cele 16 nave, ultimele 4 în anul 2000, CNM Petromin SA deţinea acţiunile în original, dar nu mai avea navele. Toate acţiunile în original 100% deţinute de CNM Petromin SA la holding şi 16 subsidiare au fost ridicate de către PNA la data de 18.10.2002, cât şi sigiliile , în prezent acestea aflându-se la dosarul cauzei. (vol.78) Radierea şi vânzarea navelor către societăţile subsidiare s-a făcut fără respectarea cadrului legal, în baza unor contracte de bare-boat inexistente şi fără aprobarea prevăzută de Decretul 443/1972 art.13. Nerespectarea prevederilor legale privind vânzarea unor active din patrimoniu cât şi preţul de numai 1USD/navă, scot în evidenţă caracterul formal şi nelegal al vânzării navelor către companiile liberiene. Caracterul formal al vânzării este scos în evidenţă şi de faptul că, documentele de vânzare nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă a CNM Petromin, navele fiind păstrate tot în patrimoniul Petromin. Pe parcursul perioadei 1992-2000, societăţile liberiene au înregistrat pierderi an de an, însumând 161.861.917,74 USD, sumă care s-a constituit prejudiciu în dauna Petromin. Semnarea contractului de împrumut şi efectuarea primei trageri s-a efectuat înaintea avizării dată de Ministerul Economiei şi Finanţelor, iar persoanele împuternicite să semneze contractul de credit nu a avut aprobarea CIS Petromin SA.
Nu a fost respectată în totalitate destinaţia creditelor acordate.
Pierderile înregistrate pe fiecare an, şi contractarea unor împrumuturi mari, în raport de puterea financiară a Petromin Overseas Inc. Liberia, au făcut ca navele să fie vândute una câte una pentru a se putea restitui aceste împrumuturi.
Aşa se face că vânzarea celor 16 nave, proprietatea companiilor de unică navă liberiene s-a făcut în următoarele modalităţi:
1. a. fie prin mandat special acordat de Fondul Proprietăţii de Stat (Callatis- Histria Star, Breaza,- Histria Sun, Comăneşti – Corona Luck, Cărbuneşti – Corona Fury, Bobâlna – Corona Light, 22 Decembrie- Corona Fortune, Baia de Criş, Băneasa, Barboşi) fără întocmirea contractului de vânzare cumpărare
2. b. fie prin Bursa Maritimă şi de Mărfuri Constanţa (Bujoreni, Baia de Aramă, Băneasa şi Barboşi),
3. c. altele prin readucerea scriptică în ţară din Liberia şi vânzarea către parteneri străini cu întocmirea declaraţiei vamale şi a declaraţiei de încasare valutară,
4. d. altele prin readucerea scriptică în ţară din Liberia fără întocmirea celor 2 documente de export.
În realitate, cu excepţia punctelor 3 şi 4, navele au fost vândute din Liberia către alt partener străin, la vânzător fiind menţionate companiile liberiene proprietare de unică navă şi nu CNM Petromin, fapt pentru care acesta nu a putut să încaseze contravaloarea acestora, iar scoaterea din contabilitatea Petromin s-a făcut prin întocmirea unor facturi, fără a avea la bază suport în care la vânzător s-a menţionat CNM Petromin. În facturi s-a trecut preţul de vânzare în dolari a navelor, fără ca acesta să fie încasat şi fără a se întocmi declaraţie vamală şi declaraţie de încasare valutară. Deşi în mandatele speciale acordate de FPS s-a invocat OG nr.88/1997 HG nr.55/1998, Legea nr. 99/1999 şi HG nr.450/1999, acte normative care în principal vizează privatizarea societăţilor comerciale româneşti, în speţă CNM Petromin, prin vânzarea de active, acestea nu au putut fi aplicate, întrucât navele nu mai erau în proprietatea companiei româneşti, fiind radiate şi aparţineau societăţilor comerciale liberiene proprietate de unică navă, unele având şi pavilion liberian. Aceste acte normative puteau fi aplicate numai activelor aparţinând societăţilor româneşti, de altfel deşi s-au dat mandate Petromin să vândă aceste active, contractele de vânzare nu au putut fi încheiate pentru motivele arătate mai sus. Numirea în consiliul de administraţie a unor membrii care nu au avut tangenţă cu lumea shippingului şi care prin hotărârile lor au diminuat patrimoniul CNM Petromin prin acceptarea vânzării unor nave în baza unor documente necorespunzătoare şi neîncasarea preţului acestora (ex. Roşioru Ion jurist consult, Oancea Viorel secretar general în Ministerul de Interne la acea dată)
Deci în concluzie, rezultă că legislaţia românească nu putea fi aplicată, deoarece activele nu mai aparţineau CNM Petromin, cu toate că, aceasta deţinea 100% acţiunile şi în prezent a rămas cu ele. Astfel la finalizarea urmăririi penale în cauză, toate cele 16 nave fuseseră vândute, înregistrându-se un prejudiciu total în dauna CNM Petromin SA şi a statului român în cuantum de 324.514.683,80 USD, echivalentul cursului de schimb valutar la zi 11.027.008.955.524 lei.
IV. ÎNCADRAREA JURIDICĂ
A. Explicaţii privind aplicarea unor dispoziţii, referitoare la infracţiunile săvârşite deinculpaţi şi învinuiţi
Forma tip a infracţiunii de abuz în serviciu este definită şi incriminată prin art. 248 C.pen. „Fapta funcţionarului public, care în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia …”
Subiectul este calificat, „funcţionar”, noţiune definită la rândul ei în art. 147 din C.p. „Prin „funcţionar public” se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145.
Prin „funcţionar” se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.
Este indiscutabil că au calitatea de funcţionari în sensul prev. art. 147 alin. 1 din C.p., învinuiţii purtători ai autorităţii de stat în structurile Ministerului Transporturilor – miniştrii, secretari de stat, personal al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile, personalul căpităniei Portului Constanţa, precum şi cei din FPS, CIS/ CIMS cu rol de reprezentare şi decizie a acţionarului Statul Român, ale căror atribuţii sunt stabilite de lege constituind, deopotrivă, obligaţii de serviciu.
De asemenea sunt funcţionari conform art. 47 alin. 2 C.pen. învinuiţii cu funcţii de decizie în cadrul CNM Petromin S.A. – membrii CA, administrator unic, director de resort, şefi servicii, ş.a., ale căror atribuţii decurg din lege, statutul de societate pe acţiuni şi fişele de post.
Învinuiţii desemnaţi din personalul propriu de către CNM Petromin S.A. în calitate de acţionar să exercite funcţii de conducere, verificări şi control de ansamblu sau pe domenii specifice la societăţile constituite în străinătate, inclusiv în asocierea mixtă cu Torvald Klaveness Oslo, au calitate de funcţionari. Aceştia deşi au atribuţii funcţionale conform Statutului, în acord cu legea statului unde au sediul social funcţional, prin efectul asumării la constituire sau asociere de către acţionarul CNM Petromin S.A., trebuie să le exercite întocmai, în interesul părţii române.
Răspunderea penală în speţă este angajată şi pentru persoane care nu au calitatea intrinsecă de funcţionari dar sunt participanţi sub forma complicităţii prev. de art. 26 din C.p. la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către învinuiţii din conducerea CNM Petromin S.A. Este cazul învinuitului Bâclea Adolf, acţionar la S.C Corona Shipping Constanţa care a semnat contractele B/B cu menţiunea cumpărării a 4 nave la preţuri subevaluate ş.a.
Latura subiectivă înglobează intenţia directă iar aceasta este şi ea calificată prin noţiunea „cu ştiinţă” din textul incriminator.
Acest element caracterizant fiecărui act sau acţiune cuprinsă în latura obiectivă circumscrie precis în speţă mobilul şi scopul săvârşirii, obiectul juridic şi cel material al infracţiunii de abuz în serviciu. Deşi textul incriminator de la art. 248 C.p. nu cere realizarea unui scop în speţă s-a observat că acest lucru s-a întâmplat în multe situaţii demonstrând într-un mod categoric intenţia învinuiţilor de a comite această faptă. Urmarea faptei de abuz în serviciu este de asemenea şi ea demonstrată în cauză pe de o parte prin prejudiciul adus CNM Petromin SA şi implicit statului român, iar pe de altă parte chiar prin perturbarea deosebit gravă produsă în activitatea CNM Petromin SA, care a fost nevoită să-şi schimbe la un moment dat obiectul de activitate.
Faţă de mai mulţi învinuiţi s-a reţinut că aceştia au comis atât infracţiunea de abuz cât şi alte infracţiuni în formă continuată. Acest lucru a fost demonstrat în prezentarea situaţiei de fapt, arătându-se că modalitatea de comitere a infracţiunilor, repetarea aceluiaşi mod de săvârşire la toate faptele, periodicitatea cu care aceste fapte, care fiecare în parte întrunesc elementele constitutive ale aceleiaşi infracţiuni, au fost comise, perioadele de timp care s-au scurs între aceste fapte, uneori mai lungi alteori mai scurte determinate de specificul fiecărei activităţi infracţionale, conduc la aplicarea art. 41 lin. 2 C.p..
Ilustrativă sub acest aspect este situaţia învinuitului Băsescu Traian.
Realizarea scopului convenit cu cei din conducerea Torvald Klaveness Group Oslo (scrisorii de intenţie prezident BOD – Petroklav Inc. Bahamas) relevă existenţa aceluiaşi mobil al încălcărilor „cu ştiinţă” a atribuţiilor iniţial de subsecretar de stat şi apoi, de ministrul al transporturilor, prin emiterea nelegală a Ordinelor, începând din 31.01.1991 (Ord. nr.1349 prin care a amestecat atribuţii statut – regulament CNM Petromin S.A. pentru facilitarea nelegală a asocierii externe) şi continuând cu cele de radiere din Registrul naval român şi de modificare a regimului pavilionului navelor angajate în managementul Torvald până la cel din 3.01.2002 (Ord. nr. 3/2000 de retragere a pavilionului român şi scoaterea din evidenţă a navei vrachier Baia de Criş).
În privinţa întrunirii cerinţelor legale ale disp. art. 41 alin. 2 din C.p., este irelevant „în speţă” intervalul de timp dintre luna iunie 1992 şi luna ianuarie 1997, în care nu a exercitat funcţia de ministru al transporturilor devreme ce rezoluţia de săvârşire a infracţiunilor reţinute în sarcina învinuitului arătat mai sus, a fost luată la început, în cadrul Ministerului Transporturilor atunci când îndeplinea funcţia de subsecretar de stat. Chiar dacă ulterior învinuitul a devenit ministru în două perioade de timp diferite, învinuitul Băsescu Traian nu a făcut altceva decât să pună în practică hotărârea infracţională pe care o luase deja. Deci în perioadele când şi-a exercitat atribuţiunile de serviciu în cele două calităţi diferite învinuitul nu s-a abătut cu nimic de la hotărârea infracţională iniţială, aspecte care rezultă cu prisosinţă din situaţia de fapt prezentată, astfel faptele de abuz în serviciu săvârşite în perioada 1998 – 2000 de către învinuitul Băsescu Traian precum şi cele de fals intelectual au fost comise în aceeaşi modalitate cu acelaşi conţinut pe baza cunoaşterii situaţiei navelor CNM Petromin de către învinuit cunoaştere care a început din momentul în care învinuitul a fost numit în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Transporturilor. Sunt întrunite de asemenea şi elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, în forma calificată – abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 2481 C.p. „Dacă faptele prevăzute de art. 246, 247 şi 248 au avut consecinţe deosebit de grave, se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi”
Cerinţa esenţială a acestei infracţiuni – care a justificat de altfel incriminarea distinctă a formei calificate – consecinţe deosebit de grave aşa cum sunt acestea definite explicit prin art. 146 C.p. „Prin consecinţe „deosebit de grave” se înţelege o pagubă materială mai mare de 2.000.000.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii, cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art.145, ori altei persoane juridice sau fizice”. Este mai mult decât evident că pierderea celor 16 nave maritime de mare tonaj, fiecare în parte valorând peste 10 şi până la 33.000.000 USD, relevând numai acestea un prejudiciu de peste 157 mil. USD constituie un rezultat care relevă cu prisosinţă consecinţe deosebit de grave, mai ales că totalul prejudiciului localizat în patrimoniul CNM Petromin S.A. este de 324.514.683,80 USD. Tot astfel „perturbarea deosebit de gravă” a activităţii CNM Petromin SA este exprimată, la plafonul superior extrem al acesteia, prin faptul că nu mai are obiectul de activitate exploatare nave maritime mineraliere şi petroliere evident din cauza dispariţiei navelor din patrimoniu, fiind ilustrată şi de haosul în evidenţele patrimoniale şi financiar contabile, întreţinut pe întreaga perioadă tocmai pentru a ascunde derularea dezastruoasă a afacerii Petroklav. În această cauză au fost reţinute şi infracţiuni de bancrută frauduloasă şi spălare de bani în sarcina unor învinuiţi, perioadele de timp în care au fost comise faptele corespunzând unor modificări legislative în aceste materii, situaţie în care este necesar a înfăţişa aceste modificări pentru a se putea face o corectă aplicare a principiului legii penale mai favorabile prev. de art. 13 C.p. Astfel, infracţiunea de bancrută frauduloasă prev. de Legea 31/1990, a rămas cu acelaşi conţinut, reglementat în art. 208 din această lege, cu conţinutul aceleaşi infracţiuni, ce a fost reglementat prin Legea nr. 195/17.11.1997, modificându-se doar numărul textului care incriminează infracţiunea, care în prezent poartă numărul 276. Se observă astfel că nu s-a schimbat practic decât numărul art. care reglementează această infracţiune şi nu condiţiile conţinutului constitutiv din textul incriminatoriu. De asemenea în ceea ce priveşte legea ce reglementează prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, observăm că la data comiterii faptelor de către învinuiţi era în vigoare Legea nr. 21/18 ianuarie 1999, iar în timpul efectuării urmăririi penale aceasta a fost abrogată de Legea nr. 656/7 decembrie 2002, însă textul de la art. 23 care reglementează infracţiunea de spălare de bani a suferit o singură modificare prin noua lege şi anume aceea că a fost lărgită sfera infracţiunilor „predicat”.
Astfel în timp ce în vechea lege se putea vorbi de existenţa infracţiunii de spălare de bani doar dacă schimbarea sau transferul de valori se fac cunoscând că acestea provin din săvârşirea unor infracţiuni (care sunt enumerate limitativ în lege), în noua lege sfera celei de-a doua categorii de infracţiuni este extinsă la toate infracţiunile, legiuitorul nemaienumerând o infracţiune sau diferite categorii de infracţiuni. Urmează ca în concret prin aplicarea art. 13 C.p. să se stabilească care din cele două norme de incriminare le este mai favorabilă învinuiţilor care au comis asemenea fapte. În raport, de situaţia de fapt prezentată mai sus, a împrejurărilor, condiţiilor, modalităţilor şi scopul urmărit de învinuiţii şi inculpaţii care au făcut obiectul urmăririi penale în cauza supusă analizei de faţă, reţinem, pentru fiecare, încadrarea juridică a faptelor penale, comise de fiecare:
B. ÎN DREPT:
1.- Fapta inculpatului RUSEN MITICĂ, care în perioada 1997-2000, în calitate de director tehnic al CNM Petromin şi director-secretar în mai multe companii proprietare de unică navă din Liberia, unde CNM Petromin era acţionar unic, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu, acţionând în mod defectuos în exercitarea acestora, iar uneori neexercitându-şi atribuţii care îi reveneau în mod expres, cauzând prin aceasta o perturbare deosebit de gravă, precum şi o pagubă însemnată în dauna CNM Petromin SA, care au condus la consecinţe deosebit de grave pentru această companie, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu, în formă calificată, prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p. cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceluiaşi inculpat, care în calităţile arătate mai sus a întocmit mai multe documente în care a atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului sau a omis cu ştiinţă uneori să insereze date şi împrejurări pe care le cunoştea, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, în perioada 1997-2000 constituie infracţiunea continuată de fals intelectual prev. de art.289 cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceluiaşi inculpat de a folosi în mod repetat, înscrisurile arătate mai sus, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cunoscând că acestea sunt false în perioada 1997-2000, constituie infracţiunea continuată de uz de fals prev de art.291 cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceluiaşi inculpat care în luna aprilie 2000 a efectuat operaţiuni de ascundere a unei părţi din activul CNM Petromin reprezentat de 4 nave, în vederea diminuării aparente a valorii acestora, cunoscând că CNM Petromin se afla în încetare parţială de activitate (aşa cum am explicat în situaţia de fapt) constituie infracţiunea de bancrută frauduloasă prev. de art.276 lit.a din Legea 31/1990 (modificată prin Legea nr.195/1997) cu aplic art.13 în referire la art.208 lit.a din Legea 31/1990, nemodificată.
- fapta aceluiaşi inculpat care în luna aprilie 2000 a creat un circuit prin care cele 4 nave au fost transferate din Liberia la firme off-shore din Malta şi Liberia, după ce acesta efectuase operaţiuni de ascundere faţă de CNM Petromin (implicit statul român) a navelor (activitate explicată în situaţia de fapt), în scopul de a favoriza pe înv. Verioti Gheorghe, care participase şi el la operaţiunea de „ascundere” a activelor, pentru ca ulterior alte persoane, inclusiv inculpatul, să se sustragă consecinţelor juridice generate de aceste operaţiuni, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prevăzute de art.23 lit.a şi b din Legea 21/1999, cu aplic art.13 rap. la art.23 din Legea 656/2002 art.23 lit.a şi b.
Având în vedere faptul că inculpatul a comis mai multe infracţiuni fără să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art.33 lit.a C.p.
2.- Fapta inculpatului KAUNTZ WERNER, care în perioada 1998-2001, în calitate de director economic al CNM Petromin şi director-trezorier în mai multe companii proprietare de unică navă din Liberia, unde CNM Petromin era acţionar unic, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu, acţionând în mod defectuos în exercitarea acestora, iar uneori neexercitându-şi atribuţii care îi reveneau în mod expres, cauzând prin aceasta o perturbare deosebit de gravă, precum şi o pagubă însemnată în dauna CNM Petromin SA, care au condus la consecinţe deosebit de grave pentru această companie, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu, în formă calificată, prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p. cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceluiaşi inculpat, care în calităţile arătate mai sus a întocmit mai multe documente în care a atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului sau a omis cu ştiinţă uneori să insereze date şi împrejurări pe care le cunoştea, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, în perioada 1998-2001 constituie infracţiunea continuată de fals intelectual prev. de art.289 cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceluiaşi inculpat de a folosi în mod repetat, înscrisurile arătate mai sus, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cunoscând că acestea sunt false în perioada 1998-2001, constituie infracţiunea continuată de uz de fals prev de art.291 cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceluiaşi inculpat care în perioada aprilie-august 2000 a efectuat operaţiuni de ascundere a unei părţi din activul CNM Petromin reprezentat de 4 nave, în vederea diminuării aparente a valorii acestora, cunoscând că CNM Petromin se afla în încetare parţială de activitate (aşa cum am explicat în situaţia de fapt) constituie infracţiunea de bancrută frauduloasă prev. de art.276 lit.a din Legea 31/1990 (modificată prin Legea nr.195/1997) cu aplic art.13 în referire la art.208 lit.a din Legea 31/1990, nemodificată.
- fapta aceluiaşi inculpat care în perioada aprilie-august 2000 a creat un circuit prin care cele 4 nave au fost transferate din Liberia la firme off-shore din Malta şi Liberia, după ce acesta efectuase operaţiuni de ascundere faţă de CNM Petromin (implicit statul român) a navelor (activitate explicată în situaţia de fapt), în scopul de a favoriza pe înv. Verioti Gheorghe, care participase şi el la operaţiunea de „ascundere” a activelor, pentru ca ulterior alte persoane, inclusiv inculpatul, să se sustragă consecinţelor juridice generate de aceste operaţiuni, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prevăzute de art.23 lit.a şi b din Legea 21/1999, cu aplic art.13 rap. la art.23 din Legea 656/2002 art.23 lit.a şi b.
Având în vedere faptul că inculpatul a comis mai multe infracţiuni fără să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art.33 lit.a C.p.
3.- Fapta învinuitului BĂRDAŞ MARCEL, care în perioada 29.07.1998-21.04.2001, în calitate de director general şi administrator unic al CNM Petromin şi director/preşedinte al unor firme din Liberia, unde CNM Petromin era acţionar unic, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu ştiinţă, în mod repetat, a acţionat defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, iar uneori nu a îndeplinit acte care îi reveneau în această calitate, cauzând astfel tulburări însemnate şi pagube deosebit de mari, care au avut consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceluiaşi învinuit care în calităţile arătate mai sus a întocmit mai multe documente în care a atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului sau a omis cu ştiinţă uneori să insereze date şi împrejurări pe care le cunoştea, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, în perioada 29.07.1998-21.04.2001 constituie infracţiunea continuată de fals intelectual prev. de art.289 cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceluiaşi învinuit de a folosi în mod repetat, înscrisurile arătate mai sus, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cunoscând că acestea sunt false în perioada 29.07.1998-21.04.2001, constituie infracţiunea continuată de uz de fals prev de art.291 cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceluiaşi învinuit care în luna iulie 2000 a stabilit cu intenţie o valoare cu mult diminuată faţă de valoarea comercială reală la navele Comăneşti, Cărbuneşti, Bobîlna şi 22 Decembrie, cu prilejul vânzării acestora, în acel moment învinuitul fiind administrator unic al CNM Petromin SA, unde statul era acţionar majoritar constituie infracţiunea prev. de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000.
Având în vedere faptul că învinuitul a comis mai multe infracţiuni fără să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art.33 lit.a C.p.
4.- Fapta învinuitei TIMOTIM MARIANA, care în calitate de expert la Direcţia de Restructurare şi Pregătire a Privatizării la FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada martie-septembrie 2000, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu ştiinţă, în mod repetat, a acţionat în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, iar uneori nu a îndeplinit acte pe care trebuia să le îndeplinească în efectuarea sarcinilor de serviciu, şi prin aceasta a cauzat o tulburarea însemnată şi o pagubă care au produs consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art.248 combinat cu art.2481 cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceleiaşi învinuite, care la data de 13.06.2000, în calitate de funcţionar la FPS, acţionar majoritar (şi implicit statul român) la CNM Petromin SA având atribuţii de urmărire a rezultatelor economico-financiare, restructurare, verificare la această societate, a stabilit, cu intenţie, o valoare cu mult diminuată faţă de valoarea comercială reală la navele Comăneşti, Cărbuneşti, Bobîlna şi 22 Decembrie, cu prilejul vânzării acestora, propunând scăderea investiţiilor efectuate de cumpărător la aceste nave, din preţul de vânzare, în mod nefundamentat, întrucât aceste investiţii nu erau reale, constituie infracţiunea prev. de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000.
Având în vedere faptul că învinuita a comis mai multe infracţiuni fără să fie condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art.33 lit.a C.p.
5.- Fapta învinuitului ŞERBOTEI SERGIU, care în calitate de director al Direcţiei de Restructurare şi Pregătire a Privatizării din cadrul FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada martie-septembrie 2000, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu ştiinţă, în mod repetat, a acţionat în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, iar uneori nu a îndeplinit acte pe care trebuia să le îndeplinească în efectuarea sarcinilor de serviciu, şi prin aceasta a cauzat o tulburarea însemnată şi o pagubă care au produs consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art.248 combinat cu art.2481 cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceluiaşi învinuit, care la data de 13.07.2000, în calitate de funcţionar la FPS, acţionar majoritar (şi implicit statul român) la CNM Petromin SA având atribuţii de organizare, planificare, coordonare a acestei societăţi, a stabilit, cu intenţie, o valoare cu mult diminuată faţă de valoarea comercială reală la navele Comăneşti, Cărbuneşti, Bobîlna şi 22 Decembrie, cu prilejul vânzării acestora, scăzând investiţiile efectuate de cumpărător la aceste nave, din preţul de vânzare, în mod nefundamentat, întrucât aceste investiţii nu erau reale, constituie infracţiunea prev. de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000.
Având în vedere faptul că învinuitul a comis mai multe infracţiuni fără să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art.33 lit.a C.p.
6.- Fapta învinuitei STOICA AMALIA OANA, care în calitate de consilier juridic la FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada martie-septembrie 2000, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu ştiinţă, în mod repetat, a acţionat în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, iar uneori nu a îndeplinit acte pe care trebuia să le îndeplinească în efectuarea sarcinilor de serviciu, şi prin aceasta a cauzat o tulburarea însemnată şi o pagubă care au produs consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de complicitate la infracţiunea abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art.26 rap. la art.248 combinat cu art.2481 cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceleiaşi învinuite, care la data de 13.06.2000, în calitate de funcţionar la FPS, acţionar majoritar (şi implicit statul român) la CNM Petromin SA având atribuţii de participare în comisiei de negociere directă, inclusiv la această societate, a stabilit, cu intenţie, o valoare cu mult diminuată faţă de valoarea comercială reală la navele Comăneşti, Cărbuneşti, Bobîlna şi 22 Decembrie, cu prilejul vânzării acestora, propunând scăderea investiţiilor efectuate de cumpărător la aceste nave, din preţul de vânzare, în mod nefundamentat, întrucât aceste investiţii nu erau reale, constituie infracţiunea prev. de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000.
Având în vedere faptul că învinuita a comis mai multe infracţiuni fără să fie condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art.33 lit.a C.p.
7.- Fapta învinuitului PELINEL ŞTEFAN MIHAI, care în calitate de director al Direcţiei Acţionariat din cadrul FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada martie-septembrie 2000, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu ştiinţă, în mod repetat, a acţionat în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, iar uneori nu a îndeplinit acte pe care trebuia să le îndeplinească în efectuarea sarcinilor de serviciu, şi prin aceasta a cauzat o tulburarea însemnată şi o pagubă care au produs consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art.248 combinat cu art.2481 cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceluiaşi învinuit, care la data de 14.07.2000, în calitate de funcţionar la FPS, acţionar majoritar (şi implicit statul român) la CNM Petromin SA având atribuţii de coordonare şi gestionare, inclusiv la această societate, a stabilit, cu intenţie, o valoare cu mult diminuată faţă de valoarea comercială reală la navele Comăneşti, Cărbuneşti, Bobîlna şi 22 Decembrie, cu prilejul vânzării acestora, scăzând investiţiile efectuate de cumpărător la aceste nave, din preţul de vânzare, în mod nefundamentat, întrucât aceste investiţii nu erau reale, constituie infracţiunea prev. de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000.
Având în vedere faptul că învinuitul a comis mai multe infracţiuni fără să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art.33 lit.a C.p.
8.- Fapta învinuitului BĂNICĂ OCTAVIAN, care în calitate de director la Direcţia Acţionariat din cadrul Departamentului de Finanţe, FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada decembrie 1998 – octombrie 1999, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu ştiinţă, în mod repetat, a acţionat în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, iar uneori nu a îndeplinit acte pe care trebuia să le îndeplinească în efectuarea sarcinilor de serviciu (cu prilejul eliberării mandatelor de vânzare pentru 6 nave), şi prin aceasta a cauzat o tulburarea însemnată şi o pagubă care au produs consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art.248 combinat cu art.2481 cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
- în ceea ce priveşte fapta prev. de art.10 lit.a din Legea 78/2000 reţinută în sarcina învinuitului Bănică Octavian, urmează a se dispune scoaterea de sub urmărirea penală a învinuitului pentru această faptă, întrucât la data comiterii ei (decembrie 1998 – octombrie 1999), nu era prevăzută de legea penală, Legea 78/2000 intrând în vigoare în anul 2000.
9.- Fapta învinuitului RĂDULESCU NELU, care în calitate de şef serviciu Gestiune, Acţionariat, Cesiuni la Direcţia de Gestiune, Acţionariat, Cesiuni din cadrul FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada martie-septembrie 2000, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu ştiinţă, în mod repetat, a acţionat în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, iar uneori nu a îndeplinit acte pe care trebuia să le îndeplinească în efectuarea sarcinilor de serviciu, şi prin aceasta a cauzat o tulburarea însemnată şi o pagubă care au produs consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art.248 combinat cu art.2481 cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceluiaşi învinuit, care la data de 13.07.2000, în calitate de funcţionar la FPS, acţionar majoritar (şi implicit statul român) la CNM Petromin SA având atribuţii de gestionare, inclusiv la această societate, a stabilit, cu intenţie, o valoare cu mult diminuată faţă de valoarea comercială reală la navele Comăneşti, Cărbuneşti, Bobîlna şi 22 Decembrie, cu prilejul vânzării acestora, scăzând investiţiile efectuate de cumpărător la aceste nave, din preţul de vânzare, în mod nefundamentat, întrucât aceste investiţii nu erau reale, constituie infracţiunea prev. de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000.
Având în vedere faptul că învinuitul a comis mai multe infracţiuni fără să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art.33 lit.a C.p.
10.- Fapta învinuitului UZUM GHEORGHE, care în calitate de reprezentant al FPS în AGA – CNM Petromin SA, la data de 25.07.2000, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu ştiinţă, a acţionat în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, cu prilejul vânzării a 4 nave, la sediul CNM Petromin SA Constanţa şi prin aceasta a cauzat o pagubă însemnată, care a produs consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p.
- fapta aceluiaşi învinuit, care la data de 25.07.2000, în calitate de reprezentant al FPS în comisia de licitaţie şi adjudecare a navelor (Comăneşti, Cărbuneşti, 22 Decembrie şi Bobîlna), având atribuţii de coordonare şi supraveghere, cu intenţie a negociat un preţ cu mult sub valoarea reală a acestor nave, scăzând investiţiile efectuate de cumpărător la nave, din preţul de vânzare, în mod nefundamentat, întrucât aceste investiţii nu erau reale, constituie infracţiunea prev. de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000.
Având în vedere faptul că învinuitul a comis mai multe infracţiuni fără să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art.33 lit.a C.p.
11.- Faptele învinuitului ZDRU MIHAI, care în calitate de reprezentant al FPS în AGA – CNM Petromin SA, la datele de 11.06.1999, respectiv 21.07.2000, cu ştiinţă a acţionat în mod defectuos, în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, aprobând vânzarea navelor Băneasa, Baia de Criş, Bobîlna, 22 Decembrie, Comăneşti şi Cărbuneşti, şi prin aceasta cauzând o pagubă însemnată care a produs consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, întrunesc elementele constitutive a două infracţiuni de abuz în serviciu, în formă calificată, aflate în concurs real prev. de art.248 combinat cu art.2481 cu aplic. art.33 lit.a C.p.
- fapta aceluiaşi învinuit care la data de 21.07.2000, a efectuat operaţiuni de ascundere a unei părţi din activul CNM Petromin reprezentat de 4 nave, în vederea diminuării aparente a valorii acestora, cunoscând că CNM Petromin se afla în încetare parţială de activitate (aşa cum am explicat în situaţia de fapt) constituie infracţiunea de bancrută frauduloasă prev. de art.276 lit.a din Legea 31/1990 (modificată prin Legea nr.195/1997) cu aplic art.13 în referire la art.208 lit.a din Legea 31/1990, nemodificată.
- fapta aceluiaşi învinuit de a stabili cu intenţie o valoare cu mult diminuată faţă de valoarea comercială reală la navele Comăneşti, Cărbuneşti, Bobîlna şi 22 Decembrie, cu prilejul vânzării acestora, în acel moment învinuitul fiind reprezentantul FPS în AGA – CNM Petromin SA, unde statul era acţionar majoritar constituie infracţiunea prev. de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000.
Având în vedere faptul că învinuitul a comis mai multe infracţiuni fără să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art.33 lit.a C.p.
12.- Fapta învinuitului ROŞIORU ION, care în calitate de consilier juridic al CNM Petromin SA, cu ştiinţă a acţionat în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, participând la vânzarea navelor Comăneşti, Cărbuneşti, Bobîlna şi 22 Decembrie, activitate care a avut ca efect păgubirea CNM Petromin SA, cu consecinţe deosebit de grave pentru această societate, constituie infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p.
- fapta aceluiaşi învinuit, care la data de 25.07.2000, în calitate de reprezentant al CNM Petromin SA în comisia de licitaţie şi adjudecare a navelor (Comăneşti, Cărbuneşti, 22 Decembrie şi Bobîlna), având atribuţia de a apăra interesele CNM Petromin SA, cu intenţie a negociat un preţ cu mult sub valoarea reală a acestor nave, scăzând investiţiile efectuate de cumpărător la nave, din preţul de vânzare, în mod nefundamentat, întrucât aceste investiţii nu erau reale, constituie infracţiunea prev. de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000.
Având în vedere faptul că învinuitul a comis mai multe infracţiuni fără să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art.33 lit.a C.p.
13.- Fapta învinuitului GACHE MIHAI, care în calitate de economist la Serviciul Privatizare din cadrul CNM Petromin SA şi membru în Comisia de negociere a vânzării navelor Comăneşti, Cărbuneşti, Bobîlna şi 22 Decembrie, la data de 21.07.2000, având atribuţia de a apăra interesele CNM Petromin, cu intenţie a negociat un preţ cu mult sub valoarea reală a acestor nave, scăzând investiţiile efectuate de cumpărător la nave, din preţul de vânzare, în mod nefundamentat, întrucât aceste investiţii nu erau reale, constituie infracţiunea prev. de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000.
14.- Fapta învinuitului CATRINESCU GHEORGHE, care în calitate de director la Navexim SA Galaţi, societate cu capital majoritar de stat, în perioada 1995-2000, cu prilejul întocmirii rapoartelor de evaluare la mai multe nave, ce se aflau în proprietatea unor companii din Liberia, unde CNM Petromin era acţionar, a atestat, în mod repetat, împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv efectuarea unor investiţii de către utilizatorii navelor, care nu se efectuaseră constituie infracţiunea continuată de fals intelectual prev de art.289 cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceluiaşi învinuit care la data de 25.07.2000, în calitate de membru în comisia de licitaţie şi adjudecare a navelor (Comăneşti, Cărbuneşti, 22 Decembrie şi Bobîlna), cu intenţie a negociat un preţ cu mult sub valoarea reală a acestor nave, scăzând investiţiile efectuate de cumpărător la nave, din preţul de vânzare, în mod nefundamentat, întrucât aceste investiţii nu erau reale, constituie infracţiunea prev. de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000.
Având în vedere faptul că învinuitul a comis mai multe infracţiuni fără să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art.33 lit.a C.p.
15.- Fapta învinuitului VERIOTI GHEORGHE, care în calitate de administrator la SC Corona Shipping International SRL, cu prilejul cumpărării navelor Comăneşti, Cărbuneşti, 22 Decembrie şi Bobîlna, prin negociere directă cu CNM Petromin SA, cu intenţie, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a ajutat pe învinuiţii reprezentanţi ai CNM Petromin şi FPS să-şi încalce atribuţiunile de serviciu prin activitatea defectuoasă a acestora, în realizarea sarcinilor lor referitor la acele nave, cauzând astfel o pagubă însemnată, soldată cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.26 rap. la art.248 combinat cu art.2481 cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- faptele aceluiaşi învinuit de a ajuta reprezentanţii CNM Petromin SA şi FPS, să întocmească documente în care să fie atestate împrejurări necorespunzătoare adevărului şi a fi folosite apoi în operaţiuni legate de vânzarea celor 4 nave, constituie infracţiunile de complicitate la fals intelectual şi uz de fals prev. de art.26 rap. la art.289 şi 291 cu aplic art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceluiaşi învinuit care în perioada aprilie-august 2000 l-a ajutat pe inc. Kauntz Werner să efectueze operaţiuni de ascundere a unei părţi din activul CNM Petromin reprezentat de 4 nave, în vederea diminuării aparente a valorii acestora, cunoscând că CNM Petromin se afla în încetare parţială de activitate (aşa cum am explicat în situaţia de fapt) constituie infracţiunea complicitate la infracţiunea de bancrută frauduloasă prev. de art.26 rap. la art.276 lit.a din Legea 31/1990 (modificată prin Legea nr.195/1997) cu aplic art.13 în referire la art.208 lit.a din Legea 31/1990, nemodificată.
- fapta aceluiaşi învinuit care în perioada aprilie-august 2000, l-a ajutat pe inc. Kauntz Werner să creeze un circuit prin care cele 4 nave au fost transferate din Liberia la firme off-shore din Malta şi Liberia, după ce acesta efectuase operaţiuni de ascundere faţă de CNM Petromin (implicit statul român) a navelor (activitate explicată în situaţia de fapt), în scopul de a-şi crea o situaţie favorabilă, întrucât participase şi el la operaţiunea de „ascundere” a activelor, pentru ca ulterior, atât el cât şi inculpatul să se sustragă consecinţelor juridice generate de aceste operaţiuni, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de spălare de bani prevăzute de art.26 rap. la art.23 lit.a şi b din Legea 21/1999, cu aplic art.13 rap. la art.23 din Legea 656/2002 art.23 lit.a şi b.
Având în vedere faptul că învinuitul a comis mai multe infracţiuni fără să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art.33 lit.a C.p.
16.- Fapta învinuitului GIURGIU EMIL ALIN, care în calitate de director general executiv şi membru al Comitetului de Direcţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada martie-iulie 2000, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu ştiinţă, în mod repetat, a acţionat în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, iar uneori nu a îndeplinit acte pe care trebuia să le îndeplinească în efectuarea sarcinilor de serviciu, şi prin aceasta a cauzat o tulburarea însemnată şi o pagubă care au produs consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art.248 combinat cu art.2481 cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceluiaşi învinuit, care la data de 13.07.2000, în calitate de funcţionar la FPS, acţionar majoritar (şi implicit statul român) la CNM Petromin SA având atribuţii de aprobare a strategiilor de privatizare a acestei societăţi, a stabilit, cu intenţie, o valoare cu mult diminuată faţă de valoarea comercială reală la navele Comăneşti, Cărbuneşti, Bobîlna şi 22 Decembrie, cu prilejul vânzării acestora, scăzând investiţiile efectuate de cumpărător la aceste nave, din preţul de vânzare, în mod nefundamentat, întrucât aceste investiţii nu erau reale, constituie infracţiunea prev. de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000.
Având în vedere faptul că învinuitul a comis mai multe infracţiuni fără să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art.33 lit.a C.p.
17.- Fapta învinuitului PAŞCA GHEORGHE, care în calitate de director al Departamentului Restructurare din cadrul FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în luna martie 2000, cu ştiinţă, a acţionat în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, propunând vânzarea ilegală a 4 nave şi prin aceasta a cauzat o tulburare însemnată şi o pagubă care au produs consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art.248 combinat cu art.2481 cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
18.- Fapta învinuitului SÂRBU OVIDIU RADU, care în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) cu ştiinţă, în mod defectuos şi-a îndeplinit atribuţiunile de serviciu şi la data de 6.03.2000, a aprobat vânzarea ilegală a 4 nave, aflate în proprietatea unor societăţi liberiene, unde CNM Petromin era acţionar, şi prin aceasta a cauzat o pagubă însemnată, soldată cu consecinţe deosebit de grave în dauna CNM Petromin SA, constituie infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p.
19.- Fapta învinuitului ERÖS VICTOR, care în calitate de vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) cu ştiinţă, în mod defectuos şi-a îndeplinit atribuţiunile de serviciu şi la data de 6.03.2000, a aprobat vânzarea ilegală a 4 nave, aflate în proprietatea unor societăţi liberiene, unde CNM Petromin era acţionar, şi prin aceasta a cauzat o pagubă însemnată, soldată cu consecinţe deosebit de grave în dauna CNM Petromin SA, constituie infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p.
20.- Fapta învinuitului POPA IOAN, care în calitate de membru în Consiliul de Administraţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) cu ştiinţă, în mod defectuos şi-a îndeplinit atribuţiunile de serviciu şi la data de 6.03.2000, a aprobat vânzarea ilegală a 4 nave, aflate în proprietatea unor societăţi liberiene, unde CNM Petromin era acţionar, şi prin aceasta a cauzat o pagubă însemnată, soldată cu consecinţe deosebit de grave în dauna CNM Petromin SA, constituie infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p.
21.- Fapta învinuitului MARINESCU GHEORGHE ADRIAN, care în calitate de membru în Consiliul de Administraţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) cu ştiinţă, în mod defectuos şi-a îndeplinit atribuţiunile de serviciu şi la data de 6.03.2000, a aprobat vânzarea ilegală a 4 nave, aflate în proprietatea unor societăţi liberiene, unde CNM Petromin era acţionar, şi prin aceasta a cauzat o pagubă însemnată, soldată cu consecinţe deosebit de grave în dauna CNM Petromin SA, constituie infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p.
22.- Fapta învinuitului ANASTASIU NICOLAE, care în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) cu ştiinţă, în mod defectuos şi-a îndeplinit atribuţiunile de serviciu şi la data de 6.03.2000, a aprobat vânzarea ilegală a 4 nave, aflate în proprietatea unor societăţi liberiene, unde CNM Petromin era acţionar, şi prin aceasta a cauzat o pagubă însemnată, soldată cu consecinţe deosebit de grave în dauna CNM Petromin SA, constituie infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p.
23.- Fapta învinuitului FODOREANU SORIN, care în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) cu ştiinţă, în mod defectuos şi-a îndeplinit atribuţiunile de serviciu şi la data de 6.03.2000, a aprobat vânzarea ilegală a 4 nave, aflate în proprietatea unor societăţi liberiene, unde CNM Petromin era acţionar, şi prin aceasta a cauzat o pagubă însemnată, soldată cu consecinţe deosebit de grave în dauna CNM Petromin SA, constituie infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p.
24.- Fapta învinuitului TACHICIU LAURENŢIU, care în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) cu ştiinţă, în mod defectuos şi-a îndeplinit atribuţiunile de serviciu şi la data de 6.03.2000, a aprobat vânzarea ilegală a 4 nave, aflate în proprietatea unor societăţi liberiene, unde CNM Petromin era acţionar, şi prin aceasta a cauzat o pagubă însemnată, soldată cu consecinţe deosebit de grave în dauna CNM Petromin SA, constituie infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p.
25.- Fapta învinuitului HOMOŞ IOAN, care în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) cu ştiinţă, în mod defectuos şi-a îndeplinit atribuţiunile de serviciu şi la data de 6.03.2000, a aprobat vânzarea ilegală a 4 nave, aflate în proprietatea unor societăţi liberiene, unde CNM Petromin era acţionar, şi prin aceasta a cauzat o pagubă însemnată, soldată cu consecinţe deosebit de grave în dauna CNM Petromin SA, constituie infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p.
26.- Fapta învinuitului GOZIA DAN CORNELIU, care în calitate de şef Departament buget – finanţe şi membru în Comitetul de Direcţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, în perioada 1998-1999, în mod repetat, cu ştiinţă, a acţionat în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, acordând mandat special pentru vânzarea unor nave aparţinând unor societăţi liberiene, unde CNM Petromin era acţionar, la preţuri cu mult inferioare valorii acestora şi prin aceasta, cauzând o pagubă însemnată soldată cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p. cu aplic art.41 alin.2 C.p.
27.- Fapta învinuitului UNGUREANU GHEORGHE, care în calitate de director Direcţia de programe internaţionale şi restructurare din cadrul FPS Bucureşti (în prezent AVAS), la data de 22.09.2000 cu ştiinţă, a acţionat în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, confirmând plata nelegală a 4 nave, ce fuseseră cumpărate anterior, fără a efectua verificări asupra situaţiei reale a operaţiunii de vânzare a navelor, cauzând o pagubă însemnată soldată cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p.
28.- Fapta învinuitului MÂNDRESCU CORNELIU, care în calitate de membru în Comitetul de Direcţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) şi şef Departament Finanţe, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 1998-1999, în mod repetat, cu ştiinţă, a acţionat în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, acordând mandat special pentru vânzarea unor nave aparţinând unor societăţi liberiene, unde CNM Petromin era acţionar, la preţuri cu mult inferioare valorii acestora şi prin aceasta, cauzând o pagubă însemnată soldată cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p. cu aplic art.41 alin.2 C.p.
29.- Fapta învinuitului DIMONIE MIHAIL NICOLAE, care în calitate de şef al Departamentului management-restructurare şi membru al Comitetului de Direcţie al FPS Bucureşti (în prezent AVAS) şi şef Departament Finanţe, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 1998-1999, în mod repetat, cu ştiinţă, a acţionat în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, acordând mandat special pentru vânzarea unor nave aparţinând unor societăţi liberiene, unde CNM Petromin era acţionar, la preţuri cu mult inferioare valorii acestora şi prin aceasta, cauzând o pagubă însemnată soldată cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p. cu aplic art.41 alin.2 C.p.
30.- Fapta învinuitului OPREA GHEORGHE, care în calitate de reprezentant al FPS Constanţa, cu ştiinţă, la data de 22.12.1998, acţionând în mod defectuos în realizarea sarcinilor de serviciu, a hotărât vânzarea unor nave aparţinând unor societăţi liberiene, unde CNM Petromin SA era acţionar, la preţuri cu mult inferioare valorii acestora, fără a verifica realitatea investiţiilor care s-au scăzut din preţul de vânzare, şi prin aceasta cauzând o pagubă însemnată, soldată cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p.
31.- Fapta învinuitului BARONCEA ION FLORIN, care în calitate de director la Direcţia transporturi, industrie uşoară, industrie locală şi privatizare din cadrul FPS Bucureşti (în prezent AVAS), în perioada mai 1998 – iunie 1999, cu ştiinţă, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a acţionat într-o manieră defectuoasă în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, prin aceea că a aprobat mai multe operaţiuni privind mai multe nave, ce aparţineau unor societăţi din Liberia, unde CNM Petromin era acţionar, navele fiind vândute apoi la preţuri cu mult diminuate faţă de valoarea lor reală şi prin aceasta a cauzat o pagubă însemnată, soldată cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
32.- Fapta învinuitului MORARIU GICĂ, care în calitate de director al Bursei Maritime şi de Mărfuri Constanţa, care în perioada 1998-1999, a efectuat operaţiuni de ascundere a unei părţi din activul CNM Petromin reprezentat de 5 nave, în vederea diminuării aparente a valorii acestora, cunoscând că CNM Petromin se afla în încetare parţială de activitate (aşa cum am explicat în situaţia de fapt) constituie infracţiunea de bancrută frauduloasă prev. de art.276 lit.a din Legea 31/1990 (modificată prin Legea nr.195/1997) cu aplic art.13 în referire la art.208 lit.a din Legea 31/1990, nemodificată.
- fapta aceluiaşi învinuit care în anul 1999 a creat un circuit prin care cele 5 nave au fost vândute din Liberia la diverse firme străine, off-shore, la preţuri cu mult inferioare faţă de valoarea lor reală, după ce acesta efectuase operaţiuni de ascundere faţă de CNM Petromin (implicit statul român) a navelor (activitate explicată în situaţia de fapt), în scopul de a favoriza aceste firme care au plătit comisioane pentru a se sustrage consecinţelor juridice generate de aceste operaţiuni, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prevăzute de art.23 lit.a şi b din Legea 21/1999, cu aplic art.13 rap. la art.23 din Legea 656/2002 art.23 lit.a şi b.
Având în vedere faptul că învinuitul a comis mai multe infracţiuni fără să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art.33 lit.a C.p.
33.- Fapta învinuitului BĂSESCU TRAIAN, care în perioada 1991-2000, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, în calitate de subsecretar de stat la Departamentul transporturi navele din MLPTAT şi apoi, de ministru al Ministerului Transporturilor, cu ştiinţă, a acţionat în mod defectuos în realizarea sarcinilor de serviciu, iniţiind şi controlând apoi asocierea dintre CNM Petromin SA şi firma norvegiană Klaveness (aspecte explicate în situaţia de fapt), prin care a cauzat o pagubă însemnată, soldată cu consecinţe deosebit de grave în dauna CNM Petromin SA şi implicit a statului român, precum şi o perturbare gravă, concretizată în pierderea flotei de nave mineralier de către CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 cu aplic art.13 în referire la art.248 alin.2 C.p., cu aplic. art.41 alin.2. – fapta aceluiaşi învinuit, care în perioada 1991-2000, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, a emis mai multe acte de decizie în calitate de subsecretar de stat şi de ministru al Transporturilor, atât prin atestarea unor fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, cât şi prin omisiunea cu ştiinţă a inserării unor date sau împrejurări referitoare la navele CNM Petromin SA, constituie infracţiunea de fals intelectual în formă continuată prev. de art.289 cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
- fapta aceluiaşi învinuit, care în calitate de ministru al Transporturilor şi director/preşedinte al BOD – Petroklav Inc. Bahamas având obligaţia să dispună în mod legal cu privire la sumele care intrau în conturile acestei companii, a acceptat ca suma de 500.000 USD să intre în contul companiei mixte deşi firma îşi încetase activitatea din 20.07.1992 şi ulterior, fără a exista vreo motivaţie financiară, comercială sau economică, iar în mod nejustificat, a fost de acord cu transferul sumei într-un cont distinct, la CitiBank Londra, cu titlu de asigurare P&I pentru nava Băceşti, în condiţiile în care această obligaţie nu exista în sarcina companiei mixte, ci a navlositorului Borom Shipping Londra (în realitate, la dosarul cauzei învinuitul a depus un document, prin care această sumă a făcut obiectul unui transfer intern în banca engleză), şi astfel, această sumă a fost însuşită în mod nelegal, prin voinţa şi cu concursul înv. Băsescu Traian, de către acesta pentru şi în interesul navlositorului Borom Shipping Londra, în contextul în care administrarea banilor cădea în sarcina învinuitului, concurând prin activitatea sa la o plată nejustificată şi constituie un act de însuşire pentru altul, în speţă pentru navlositorul arătat mai sus, care în mod legal datora pentru nava Băceşti plata primelor de asigurare P&I şi constituie infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave prev. de art.2151 alin.2 C.p. modificat cu aplic. art.13 în referire la art.223 alin.3 C.p. Având în vedere faptul că învinuitul a comis mai multe infracţiuni fără să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art.33 lit.a C.p.
- fapta aceluiaşi învinuit, care în calitate de subsecretar de stat la Departamentul transporturi navale MLPTAT, în perioada 7-12 aprilie 1991, în timp ce se afla la Oslo – Norvegia şi negocia asocierea CNM Petromin SA cu firma norvegiană Klaveness, prin încălcarea atribuţiunilor de serviciu, fără a avea abilitarea legală în acest sens, de a primi un folos material concretizat în plata cazării, mesei şi convorbirilor telefonice, în cuantum total de 8638 coroane norvegiene (1344 USD) de la firma privată Klaveness Group, în scopul de a favoriza partea norvegiană, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită prev. de art.254 alin.1 C.p. nemodificat Având în vedere faptul că această faptă a fost descoperită în cursul efectuării urmăririi penale, iar la data comiterii ei, 12.04.1991, textul incriminator în vigoare din Codul penal de la art.254, prevedea o pedeapsă de până la 10 ani închisoare, iar potrivit art.121, 122 lit.c combinat cu art.124 C.p.p. termenul de prescripţie special a răspunderii penale este de 12 ani, de la data săvârşirii faptei, şi acesta s-a împlinit la data de 12.04.2003, nu s-a mai dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuitul Băsescu Traian. În acest context, constatând că potrivit disp. art.10 lit.g C.p.p. există impedimentul de începere a urmăririi şi punere în mişcare a acţiunii penale, în temeiul disp. art.11 pct.1 lit.b şi art.228 alin.4 C.p.p. urmează a se dispune neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii acestei infracţiuni faţă de învinuitul arătat mai sus.
- fapta aceluiaşi învinuit, care în perioada 7-12 aprilie 1991, s-a deplasat la Oslo, în calitate de subsecretar de stat la MLPTAT, în vederea participării la o Conferinţă IMO, iar la întoarcerea în ţară a indus în eroare conducerea MLPTAT, prin prezentarea, la justificarea decontului de cheltuieli externe a unei situaţii nereale, constând în aceea că şi-ar fi plătit cheltuielile de masă, cazare şi convorbiri telefonice, deşi în realitate această plată fusese efectuată de firma norvegiană Klaveness, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art.215 alin.1 Cod penal nemodificat. În raport de data săvârşirii faptei, 12.04.1991, se constată că răspunderea penală faţă de învinuitul Băsescu Traian pentru săvârşirea acestei infracţiuni, s-a prescris, potrivit disp art.121, 122 lit.d, 124 C.p.p întrucât termenul special de prescripţie s-a împlinit la data de 12.04.1996. în consecinţă, potrivit disp. art.10 lit.g C.p.p. există impedimentul de începere a urmăririi şi punere în mişcare a acţiunii penale, în temeiul disp. art.11 pct.1 lit.b şi art.228 alin.4 C.p.p. urmează a se dispune neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii acestei infracţiuni faţă de învinuitul arătat mai sus.
34.- Fapta învinuitului MARINESCU CĂLIN DRAGOMIR, care în calitate de şef serviciu exploatare IEFM Navrom, apoi director general al CNM Petromin SA, secretar de stat în ministrul Transporturilor şi director/preşedinte în mai multe societăţi liberiene, unde CNM Petromin era acţionar, în perioada 1990-1993, cu ştiinţă, în mod repetat, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiunile de serviciu şi prin aceasta a provocat o pagubă însemnată şi o perturbare gravă, soldată cu consecinţe deosebit de grave în dauna CNM Petromin SA, întruneşte elementele constitutive a infracţiunii continuate de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p. modificat, cu aplic art.13 în referire la art.248 alin.2 C.p. cu aplic art.41 alin.2 C.p.

35.- Fapta învinuitului TEODORU PAUL, care în calitate de ministru al Transporturilor, la data de 23.04.1994, îndeplinindu-şi în mod defectuos, cu ştiinţă, atribuţiunile de serviciu, a emis ordinul cu nr.64, dispunând în mod ilegal radierea navei 22 Decembrie din Registrul matricol român, pe baza unor documente care nu justificau radierea, şi prin aceasta a permis transferul ilegal al navei la societatea liberiană 22 Decembrie Inc., de unde ulterior, nava a fost pierdută prin vânzarea ei nelegală, provocând astfel o pagubă însemnată CNM Petromin SA, cu efectele unor consecinţe deosebit de grave, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p. modificat, cu aplic. art.13 în referire la art.248 alin.2 C.p.
36.- Fapta învinuitului NOVAC AUREL, care în calitate de ministru al Transporturilor, la data de 29.11.1994, exercitându-şi în mod defectuos, cu ştiinţă, atribuţiile de serviciu, a emis ordinul cu nr. 429 de retragere a dreptului de arborare a pavilionului român pentru nava Bicaz, fără a avea documente justificative legale care să ateste proprietatea armatorului, şi prin aceasta provocând o pagubă însemnată CNM Petromin SA, cu efectele unor consecinţe deosebit de grave, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 C.p. modificat cu aplic art.13 în referire la art.248 alin.2 C.p.
- fapta aceluiaşi învinuit, care în calitate de ministru al Transporturilor la data de 29.11.1994, a atestat în mod nereal, cu prilejul emiterii ordinului cu nr.429 că armatorul navei Bicaz este CNM Petromin SA, deşi în realitate era Bicaz Inc. Liberia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual prev. de art.289 C.p.
Având în vedere însă că pedeapsa pentru această infracţiune este de până la 5 ani, iar potrivit disp. art.121, 122 lit.d, 124 C.p.p., termenul prescripţiei speciale pentru răspundere penală s-a împlinit la data de 29.04.2002, urmează ca potrivit disp. art.10 lit.g în referire la disp. art.11 C.p.p. să se dispună încetarea urmăririi penale a învinuitului Novac Aurel pentru săvârşirea acestei infracţiuni.
37.- Faptele învinuitului RĂŞICĂ MIHAI, care în calitate de secretar unu al Ambasadei României din Atena – Grecia, la data de 23.12.1994, îndeplinind în fapt funcţiile de consul de la Secţia consulară a Ambasadei României din Atena, exercitându-şi în mod defectuos atribuţiunile de serviciu, cu ştiinţă, a certificat, prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, pe certificatul de naţionalitate al navei Bicaz, vânzarea acestei nave de la CNM Petromin SA la firma Tiger Shipping SA Monrovia, în realitate nava nefiind la acea dată înmatriculată în Registrul matricol român pe numele armatorului CNM Petromin SA (pentru că astfel CNM Petromin să aibă calitate de armator şi implicit de vânzător), cunoscând că actul său nereal va fi folosit ulterior la înregistrarea navei în jurisdicţie liberiană şi producând astfel o pagubă însemnată acestei companii, cu consecinţe deosebit de grave, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.248 combinat cu art.2481 cu aplic. art.13 rap. la art.248 alin.2 C.p.; art.289 şi art.291. Se constată că pentru infracţiunile prev de art.289 şi 291 C.p. s-a împlinit termenul de prescripţie specială a răspunderii penale la data de 23.05.2002, astfel că în temeiul disp art.11 pct.1 lit.b rap la art.10 lit.g C.p.p. urmează a se dispune faţă de înv. Răşică Mihai încetarea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii acestor infracţiuni.
38.- Fapta învinuitului RUSEN RADU CĂTĂLIN, care în calitate de director general la Histria Ship Management, la data de 25.04.1998, cu intenţie i-a ajutat pe înv. Nicolae Băcilă şi inc. Kauntz Werner director general şi director economic la CNM Petromin SA să-şi încalce atribuţiile de serviciu prin nerespectarea unei hotărâri a Comisiei de arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie şi Navigaţie Constanţa, determinând astfel plata unei sume de 633.984,47 USD, prin compensare, în mod nejustificat şi nelegal de către CNM Petromin în favoarea Histria Ship Management şi prin aceasta provocând o pagubă însemnată CNM Petromin, cu consecinţe deosebit de grave, constituie infracţiunea de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.26 combinat cu art.248 rap. la art.2481 C.p.
39.- Fapta învinuitului CHIFOREANU FLORENTIN, care în calitate de director general al Tanker Ship Management, i-a ajutat în două rânduri (la datele de 25.04.1998 şi 09.01.1999), cu intenţie, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, reprezentanţii CNM Petromin SA, pe înv. Băcilă Nicolae, Bărdaş Marcel şi inc. Kauntz Werner să-şi încalce atribuţiile de serviciu prin nerespectarea unei hotărâri de arbitraj şi diminuarea preţului navelor Callatis şi Breaza cu mult sub valoarea lor reală, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.26 rap. la art.248 combinat cu art.2481 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
40.- Fapta învinuitului BÂCLEA ADOLF, care în calitate de acţionar la firma Corona Shipping International, la data de 29.03.1999, cu intenţie, l-a ajutat pe înv. Bărdaş Marcel, director general la CNM Petromin pentru ca acesta să-şi îndeplinească în mod defectuos sarcinile de serviciu, referitor la preluarea în bare-boat a 4 nave, ce ulterior au fost cumpărate de către Corona Shipping International, invocându-se închirierea lor, şi prin aceasta cauzându-se o pagubă însemnată CNM Petromin SA, cu consecinţe deosebit de grave constituie infracţiunea de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.26 rap. la art.248 combinat cu art.2481 C.p.
41.- Faptele învinuitei ACHIMESCU GEORGETA, care în calitate de inspector şef adjunct la Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa, în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, la data de 5.07.2000, a întocmit şi eliberat un document în care a atestat în mod nereal că firma Corona Shipping International SRL are angajate cu convenţie civilă 4 persoane, pentru ca acest document să fie ulterior folosit la FPS Bucureşti în vederea folosirii în mod nereal a titulaturii de întreprindere mică şi mijlocie de către alte persoane, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals prev. de art.289 şi 291 aflate în concurs real, conform art.33 lit.a C.p.
42.- Fapta învinuitei ŞTEFĂNESCU MARIANA, care în calitate de şef serviciu contabilitate la CNM Petromin SA, la datele de 18.10.1999 şi 4.11.1999, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în două rânduri, a vizat pentru controlul financiar preventiv două facturi fiscale, în care se atestau împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv calitatea de vânzător a CNM Petromin pentru navele Băneasa şi Baia de Criş, constituie infracţiunea continuată de complicitate la infracţiunea de fals intelectual prev. de art.26 rap. la art.289 cu aplic art.41 lit.2 C.p.
43.- Fapta învinuitei PETRESCU DOINA, care în calitate de economist la Biroul facturări de la CNM Petromin SA Constanţa, la data de 8.08.2000, cu prilejul întocmirii a 4 facturi fiscale, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin 4 activităţi de acelaşi gen, a atestat în mod nereal că CNM Petromin SA are calitatea de vânzător pentru navele Cărbuneşti, Comăneşti, Fortune 22 şi Bobîlna, deşi în realitate acestea erau în proprietatea unor firme din Liberia şi fuseseră vândute din luna aprilie 2000, constituie infracţiunea continuată de fals intelectual prev. de art.289 cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
44.- Fapta învinuitei LEONTE LUDOVICA, care în calitate de şef serviciu contabilitate la CNM Petromin Constanţa, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mai multe rânduri, în perioada 1998-2000, a avizat pentru controlul financiar preventiv, mai multe facturi fiscale, în care se atestau date nereale în sensul că CNM Petromin are calitatea de vânzător pentru navele Cărbuneşti, Comăneşti, Fortune 22, Bobîlna, Bujoreni, Baia de Aramă şi Barboşi, deşi în realitate acestea erau în proprietatea unor firme din Liberia, constituie infracţiunea continuată de fals intelectual prev. de art.289 cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
45.- Fapta învinuitului MIREA CONSTANTIN, care în calitate de director personal al CNM PETROMIN S.A. şi director la compania liberiană Bobîlna Inc., în luna august 2000, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi-a exercitat în mod defectuos atribuţiile de serviciu, procedând la vânzarea ilegală a navei Bobâlna, prin mai multe acte, către Corona Shipping Internaţional şi prin aceasta aducând o pagubă însemnată CNM Petromin SA cu consecinţe deosebit de grave, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p..
- fapta aceluiaşi învinuit, care în luna august 2000, de a atesta în mod nereal, împrejurări necorespunzătoare adevărului, în calitate de director general al CNM Petromin SA, cu prilejul încheierii contractului de vânzare pentru nava Bobîlna constituie infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 289 C.p.
Având în vedere faptul că învinuitul a comis mai multe infracţiuni fără să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art.33 lit.a C.p.
46. – Fapta învinuitului DAN ION, care în calitate de reprezentant FPS (în prezent AVAS) în AGA CNM Petromin SA, în perioada martie-septembrie 1998, îndeplinindu-şi defectuos atribuţiile de serviciu, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, a hotărât, în mod nelegal, vânzarea navelor Barboşi, Bujoreni, Baia de Aramă producând o pagubă însemnată, cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
47. – Fapta învinuitului ZEICU ILIE VALENTIN, care în calitate de director al Serviciului de Resurse Umane – Personal şi membru în CA al CNM Petromin SA, la data de 26.09.1992, cu ştiinţă şi-a exercitat în mod defectuos atribuţiile de serviciu aprobând în mod nelegal şi nefundamentat din punct de vedere economic şi financiar extinderea creditului de 45 mil. USD cu încă 4 mil. USD, încorporarea în Liberia a companiei Băceşti Inc. şi schimbarea pavilionului pentru nava Băceşti, din pavilion Bahamas în pavilion Liberia şi prin aceasta a cauzat o pagubă însemnată CNM Petromin SA cu consecinţe deosebit de grave, constituie infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 rap. la art. 2481 cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p..
48. – Fapta învinuitei MUŞAT MARIANA, care în calitate de director financiar la CNM Petromin SA şi director trezorier la POI Liberia, în perioada 1992-1993, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, cu ştiinţă, şi-a îndeplinit, în mod defectuos, atribuţiile de serviciu luând decizii contrare acestor atribuţii, iar în alte situaţii nu a îndeplinit acte care îi reveneau conform atribuţiilor de serviciu şi prin aceasta a cauzat pierderea mai multor nave din patrimoniu CNM Petromin SA, precum şi pierderi financiare în dauna aceleiaşi companii, rezultate ce au condus la păgubirea CNM Petromin SA, consecinţe deosebit de grave, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
49. – Fapta învinuitei IOSIF LUMINIŢA , care în calitate de economist la CNM Petromin SA, şef Serviciu decontări valutare şi în acelaşi timp director trezorier la mai multe societăţi cu sediul în Liberia, unde CNM Petromin era acţionar, în perioada 1992-1998, cu ştiinţă, în mod repetat, şi-a exercitat atribuţiile de serviciu într-o modalitate defectuoasă, fie încălcând aceste atribuţii, fie, alte ori, neefectuând acte la care era obligată, în mod expres, în virtutea atribuţiilor de serviciu şi producând astfel o pagubă însemnată, cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
50. – Fapta învinuitului TOMA PETRU, care în calitate de membru al CA al CNM Petromin SA, în perioada 1991-1996, cu ştiinţă, în mai multe rânduri, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, luând mai multe hotărâri, cu nerespectarea normelor legale în materie, în privinţa transferării ilegale a unor nave, aparţinând CNM Petromin SA, la mai multe societăţi din Liberia, precum şi la obţinerea unor credite externe, de asemenea, fără respectarea reglementărilor legale în materie, acte ce au condus la producerea unei pagube însemnate, cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
51. – Fapta învinuitului CULEŢU DĂNUŢ, care în calitate de membru în CA al CNM Petromin, în perioada 1998-1999, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mai multe rânduri, exercitându-şi în mod defectuos, cu ştiinţă, atribuţiunile de serviciu, a luat mai multe decizii, cu privire la vânzarea nelegală a navelor Barboşi, Bujoreni şi Baia de Aramă, prin care a adus o pagubă însemnată, cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
52.- Fapta învinuitului CONGEGULIAN ERVANT ILIE, care în calitate de membru în CA al CNM Petromin, în perioada 1998-2000, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mai multe rânduri, exercitându-şi în mod defectuos, cu ştiinţă, atribuţiunile de serviciu, a luat mai multe decizii, cu privire la vânzarea nelegală a navelor Barboşi, Bujoreni şi Baia de Aramă, prin care a adus o pagubă însemnată, cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
53.- Fapta învinuitei CLISERU SPERANŢA, care în calitate de director comercial al CNM Petromin SA, în perioada 1998-1999, cu ştiinţă, şi-a exercitat atribuţiile de serviciu în mod defectuos, luând mai multe decizii în legătură cu vânzarea nelegală a navelor Băneasa şi Baia de Criş, şi prin aceasta a cauzat o pagubă însemnată, soldată cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
- în ceea ce priveşte fapta prev. de art.10 lit.a din Legea 78/2000 reţinută în sarcina învinuitei Cliseru Speranţa, urmează a se dispune scoaterea de sub urmărirea penală a învinuitei pentru această faptă, întrucât la data comiterii ei (decembrie 1998 – octombrie 1999), nu era prevăzută de legea penală, Legea 78/2000 intrând în vigoare în anul 2000.
54.- Fapta învinuitei ROMANESCU CRISTINA NICOLETA, care în calitate de navlositor la CNM Petromin SA şi director-secretar la mai multe companii cu sediul în Liberia, unde CNM Petromin SA era acţionar, în perioada 1992-1997, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, a acţionat în mod defectuos în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, încălcându-şi în mai multe rânduri aceste atribuţii, iar în alte rânduri neefectuând acte care-i reveneau expres în sarcină, aceste activităţi infracţionale având ca rezultat producerea unei pagube însemnate, cu consecinţe deosebit de grave în dauna CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
55.- Fapta învinuitului BOBEŞ CONSTANTIN, care în calitate de director grup nave la CNM Petromin SA şi în acelaşi timp, director în mai multe companii cu sediul în Liberia, unde CNM Petromin SA era acţionar, în perioada 1992-1993, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiunile de serviciu, luând decizii care au condus la pierderea mai multor nave din patrimoniul CNM Petromin SA şi care au produs ulterior, pagube însemnate, cu consecinţe deosebit de grave pentru această companie, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
56.- Fapta învinuitului POSEDARU ROMANUEL NICOLAE, care în calitate de director general al CNM Petromin SA şi director în Petroklav Inc. Bahamas, unde CNM Petromin era acţionar, în perioada iulie 1992 – iulie 1993, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiunile de serviciu, luând decizii care au condus la pierderea navei Băceşti din patrimoniul CNM Petromin SA şi care a produs ulterior, pagube însemnate, cu consecinţe deosebit de grave pentru această companie, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
- faţă de învinuitul Posedaru Romanuel s-a început urmărirea penală şi sub învinuirea de fals intelectual, pentru această infracţiune împlinindu-se termenul de prescripţie specială, în luna ianuarie 2001, situaţie în care faţă de învinuit se va dispune încetarea urmăririi penale în temeiul art.10 lit.g C.p.p.
57.- Fapta învinuitului IONESCU ANDREI DAN, care în calitate de director grup nave la CNM Petromin SA, pe parcursul anului 1992, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiunile de serviciu, luând decizii care au condus la pierderea navei Băceşti din patrimoniul CNM Petromin SA, efectuând de asemenea, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu distribuirea nelegală şi nejustificată a unor sume de bani din suplimentul de credit de 4 mil. USD, şi care au produs ulterior, pagube însemnate, cu consecinţe deosebit de grave pentru această companie, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
58.- Fapta învinuitului CONSTANTINESCU MIHAIL, care în calitate de director comercial la CNM Petromin SA şi director în Petroklav Inc. Bahamas, unde CNM Petromin era acţionar, în perioada 1.06.1991-16.09.1991, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiunile de serviciu, luând decizii care au condus la pierderea navei Băceşti din patrimoniul CNM Petromin SA, semnând de asemenea asocierea dintre CNM Petromin SA şi firma Klaveness pentru constituirea firmei Petroklav Inc. Bahamas, fără a solicita şi obţine aprobările legale necesare, şi care au produs ulterior, pagube însemnate, cu consecinţe deosebit de grave pentru această companie, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
59.- Fapta învinuitului STĂNĂGUI CLAUDIU, care în calitate de şef serviciu marketing la CNM Petromin SA, în perioada 1998-1999, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiunile de serviciu, luând decizii nelegale de vânzare pentru navele Băneasa, Barboşi, Bujoreni şi Baia de Aramă, care au produs apoi pagube însemnate cu consecinţe deosebit de grave, în dauna CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
60.- Fapta învinuitului CARAIANI ANDREI, care în calitate de director general al CNM Petromin SA şi director/preşedinte la Petromin Overseas Inc. şi Petroklav Management Inc., Liberia, unde CNM Petromin era acţionar, în perioada 22.07.1993-30.09.1997, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiunile de serviciu, luând decizii nelegale de vânzare pentru navele Callatis, Breaza, Bicaz şi 22 Decembrie, care au produs apoi pagube însemnate cu consecinţe deosebit de grave, în dauna CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
61.- Fapta învinuitului LUCACIU CONSTANTIN, care în calitate de director comercial al CNM Petromin SA şi director la Petromin Overseas Inc. şi Petroklav Management Inc., Liberia, unde CNM Petromin era acţionar, în perioada 1993-1997, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiunile de serviciu, luând decizii nelegale privitor la situaţia juridică şi exploatarea navelor Callatis şi Breaza, vânzarea navelor Borzeşti şi Bicaz, care au produs apoi pagube însemnate cu consecinţe deosebit de grave, în dauna CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
62.- Fapta învinuitului STĂNILĂ VIOREL, care în calitate de director economic al CNM Petromin SA, în perioada 1993-1997, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiunile de serviciu, luând decizii nelegale privitor la situaţia juridică şi exploatarea navelor Callatis şi Breaza şi vânzarea navei Bicaz, care au produs apoi pagube însemnate cu consecinţe deosebit de grave, în dauna CNM Petromin SA, constituie infracţiunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
63.- Faptele învinuitului CODARCEA GHEORGHE, care în calitate de şef serviciu nave la CNM Petromin, la data de 23.12.1994, cu ştiinţă, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiunile de serviciu, cu prilejul vânzării navei Bicaz, prezentând în acelaşi timp, un document care atesta împrejurări necorespunzătoare adevărului cu privire la armatorul navei Bicaz, care au produs apoi pagube însemnate cu consecinţe deosebit de grave, în dauna CNM Petromin SA, constituie infracţiunile de fals intelectual, prev. de art.289 C.p. şi abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p.
- privitor la infracţiunea de fals intelectual, săvârşită cu acelaşi prilej, se constată că la data de 22 mai 20002 s-a împlinit termenul de prescripţie specială pentru răspunderea penală astfel că în temeiul art.10 lit.g C.p.p., urmează a se dispune încetarea urmăririi penale pentru această infracţiune a învinuitului Codarcea Gheorghe.
64.- Fapta învinuitului IONESCU AUREL, care în calitate de director la Navrom Constanţa, la data de 20.05.1990, cu ştiinţă, îndeplinindu-şi în mod defectuos atribuţiunile de serviciu, a încheiat un contract de bare-boat pentru nava Băceşti, neîndeplinind condiţiile prevăzute de lege, în privinţa pavilionului şi naţionalităţii navei, cu consecinţa transferării ilegale a navei într-o altă ţară, de unde ulterior, a fost vândută în mod nelegal, faptă ce a dus la producerea unei pagube însemnate cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA Constanţa, constituie infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p.
65.- Fapta învinuitului OANCEA VIOREL, având funcţia de secretar general al Ministerului de Interne, care în calitate de reprezentant al FPS în CA al CNM Petromin SA, la data de 1.06.1991, cu ştiinţă, îndeplinindu-şi în mod defectuos atribuţiunile de serviciu, a luat decizia de vânzare nelegală a navelor Baia de Criş şi Băneasa, proprietatea a unor companii cu sediul în Liberia, producând o pagubă însemnată, cu consecinţe deosebit de grave, în dauna CNM Petromin SA, constituie infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 C.p.
66.- Fapta învinuitei NEAMŢU LUMINIŢA MARIA, care în calitate de funcţionară la Serviciul licenţe, înmatriculări şi brevetări, din cadrul Inspectoratul Navigaţiei Civile, exercitându-şi în mod defectuos atribuţiile de serviciu, a semnat comunicarea din data 23.02.1994, către Căpitănia Portului Constanţa, privind radierea navei Fortune din Registrul matricol de evidenţă şi retragerea dreptului de arborare a pavilionului român, fără a fi întrunite condiţiile legale, ajutând prin aceasta reprezentanţii CNM Petromin să transfere ilegal nava la o societate liberiană, de unde ulterior, a fost vândută nelegal, cu consecinţa producerii unei pagube grave în dauna societăţii, constituie infracţiunea complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.26 rap. la art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p.
- faţă de învinuită s-a început urmărirea penală şi pentru săvârşirea la aceeiaşi data a infracţiunii de fals intelectual, pentru care însă, constatăm, că la data de 23.08.2001 s-a împlinit termenul de prescripţie specială a răspunderii penale, astfel că în temeiul disp. art.10 lit.g urmează a se dispune încetarea urmăririi penale faţă de învinuită pentru această infracţiune.
67.- Fapta învinuitului IONESCU DRAGOŞ, care în calitate de şef Serviciu înmatriculări şi brevetări personal, din cadrul Inspectoratul Navigaţiei Civile, exercitându-şi în mod defectuos atribuţiile de serviciu, a semnat comunicarea din data 23.12.1993, către Căpitănia Portului Constanţa, privind transferul de proprietate asupra navei Fortune (ex 22 Decembrie ), la Compania liberiană 22 Decembrie Inc., fără a fi întrunite condiţiile legale, în sensul că nu avea hotărârea BOD 22 Decembrie Inc. şi a invocat, în mod nelegal, un contract de management, ajutând prin aceasta reprezentanţii CNM Petromin să transfere ilegal nava la o societate liberiană, de unde ulterior, a fost vândută nelegal, cu consecinţa producerii unei pagube grave în dauna societăţii, constituie infracţiunea complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.26 rap. la art. 248 comb. cu art. 2481 cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p.
- faţă de învinuit s-a început urmărirea penală şi pentru infracţiunea de fals intelectual, pentru care însă, constatăm, că la data de 23.06.2001 s-a împlinit termenul de prescripţie specială a răspunderii penale, astfel că în temeiul disp. art.10 lit.g urmează a se dispune încetarea urmăririi penale faţă de învinuită pentru această infracţiune.
68.– Fapta învinuitului CUCU ALEXANDRU, care în calitate de inspector şef al Inspectoratului Navigaţiei Civile, în perioada 1.11.1992-15.09.1994, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, exercitându-şi în mod defectuos atribuţiile de serviciu, a dispus, fără a fi întrunite condiţiile cerute de normele legale în materie, radierea şi transferul de proprietate, retroactiv, asupra navelor CNM Petromin, care astfel, în mod nelegal, au ajuns în proprietatea unor societăţi din Liberia, de unde, ulterior, s-a pierdut proprietatea prin vânzarea lor ilegală şi neîncasarea preţului, acte care împreună cu alte activităţi au concurat la producerea unei pagube însemnate, cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie fapta de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 C.p. modificat cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p..
69.– Fapta învinuitului TEODORESCU CONSTANTIN, care în calitate de căpitan şef al Căpităniei Portului Constanţa, în perioada august 1991-septembrie 1995, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, exercitându-şi în mod defectuos atribuţiile de serviciu, a dispus, fără a fi întrunite condiţiile cerute de normele legale în materie, radierea mai multor nave, aparţinând CNM Petromin SA, din Registrul matricol român, care au fost apoi transferate nelegal la companii din Liberia, de unde s-a pierdut proprietatea asupra lor prin vânzarea nelegală şi neîncasarea preţului, acte care împreună cu alte activităţi au concurat la producerea unei pagube însemnate, cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie fapta de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 C.p. modificat, cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p..
70.- Fapta învinuitului NISTOR ION, care în calitate de inspector principal la Inspectoratul Navigaţiei Civile, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la datele de 22.08.1991 şi 20.07.1992, exercitându-şi în mod defectuos atribuţiile de serviciu, a dispus, fără a fi întrunite condiţiile cerute de normele legale în materie (aşa cum am expus în situaţia de fapt Decretul nr. 443/1972), radierea navelor „Băceşti” şi „Băneasa” aparţinând CNM Petromin SA, din Registrul matricol român, care au fost apoi transferate nelegal la companii din Bahamas şi Liberia, de unde s-a pierdut proprietatea asupra lor prin vânzarea nelegală şi neîncasarea preţului, acte care împreună cu alte activităţi au concurat la producerea unei pagube însemnate, cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie fapta de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 C.p. modificat cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p..
71.– Fapta învinuitului ŞUTEU CONSTANTIN, care în calitate de inspector şef al Inspectoratului Navigaţiei Civile, cu ştiinţă, la data de 22.08.1991, exercitându-şi în mod defectuos atribuţiile de serviciu, a dispus, fără a fi întrunite condiţiile cerute de normele legale în materie (aşa cum am expus în situaţia de fapt, Decretul nr. 443/1972), radierea navei „Băceşti”, aparţinând CNM Petromin SA, din Registrul matricol român, care a fost apoi transferată nelegal la o companie din Bahamas, de unde s-a pierdut proprietatea ei prin vânzarea nelegală şi neîncasarea preţului, acte care împreună cu alte activităţi au concurat la producerea unei pagube însemnate, cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie fapta de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 C.p. modificat cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p..
72.– Fapta învinuitului BEZIRIS ANTON, care în calitate de căpitan şef al Căpităniei Portului Constanţa, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la datele de 20.02.1991 şi 21.08.1991, cu ştiinţă, şi-a exercitat în mod defectuos atribuţiile de serviciu, propunând şi apoi efectuând, fără a fi întrunite condiţiile cerute de normele legale în materie (aşa cum am expus în situaţia de fapt Decretul nr. 443/1972), radierea navei „Băceşti”, aparţinând CNM Petromin SA, din Registrul matricol român, care a fost apoi transferată nelegal la o companie din Bahamas, de unde s-a pierdut proprietatea ei prin vânzarea nelegală şi neîncasarea preţului, acte care împreună cu alte activităţi au concurat la producerea unei pagube însemnate, cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie fapta de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 C.p. modificat cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p..
- faţă de învinuit s-a început urmărirea penală şi pentru săvârşirea la 21.08.1999 a infracţiunii de fals intelectual, pentru care însă, constatăm, că la data de 21.02.1999 s-a împlinit termenul de prescripţie specială a răspunderii penale, astfel că în temeiul disp. art.10 lit.g urmează a se dispune încetarea urmăririi penale faţă de învinuită pentru această infracţiune.
73.– Fapta învinuitului TAUS IOAN, care în calitate de şef Serviciu siguranţa navigaţiei, în cadrul Căpităniei Portului Constanţa, la data de 21 iulie 1992, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu ştiinţă, exercitându-şi în mod defectuos atribuţiile de serviciu, a dispus, fără a fi întrunite condiţiile cerute de normele legale în materie (aşa cum am expus în situaţia de fapt Decretul nr. 443/1972), radierea navelor Cărbuneşti, Barboşi, Bobîlna, Borzeşti şi Comăneşti, aparţinând CNM Petromin SA, din Registrul matricol român, care au fost apoi transferate nelegal la companii din Bahamas şi Liberia, de unde s-a pierdut proprietatea asupra lor prin vânzarea nelegală şi neîncasarea preţului, acte care împreună cu alte activităţi au concurat la producerea unei pagube însemnate, cu consecinţe deosebit de grave pentru CNM Petromin SA, constituie fapta de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 C.p. modificat cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p..
- faţă de învinuit s-a început urmărirea penală şi pentru săvârşirea la aceiaşi dată a infracţiunii de fals intelectual, pentru care însă, constatăm, că la data de 21.01.2000 s-a împlinit termenul de prescripţie specială a răspunderii penale, astfel că în temeiul disp. art.10 lit.g urmează a se dispune încetarea urmăririi penale faţă de învinuit pentru această infracţiune.
74.– Fapta învinuitului CĂRBUNARU ION, care în calitate de preşedinte al Consiliului Împuterniciţilor Statului de la CNM Petromin SA, în perioada 1.02.1991-13.04.1993, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fie a acţionat în mod defectuos încălcându-şi aceste atribuţii, fie nu a efectuat acte care îi reveneau expres în sarcină conform acestor atribuţii, aprobând înfiinţarea unor companii în Bahamas, Liberia de către CNM Petromin SA în asociere cu firma norvegiană Klaveness, luarea unor credite pentru derularea acestei asocieri, transferul navelor care să fie exploatate în această asociere (aşa cum am explicat în situaţia de fapt, în detaliu), fără respectarea dispoziţiilor legale în materie, fără a urmări ulterior, deşi avea obligaţia, cum s-au pus în practică hotărârile luate (inclusiv respectarea dispoziţiilor legale conform Statutului CNM Petromin), precum şi alte activităţi legate de controlul asupra asocierii şi derularea fondurilor folosite în această asociere, şi prin aceasta a produs pierderea proprietăţii asupra navelor CNM Petromin SA, exploatate în asociere, acumularea unor pierderi uriaşe şi neîncasarea preţului la vânzarea navelor, astfel că CNM Petromin a suferit o perturbare gravă a activităţii sale precum şi o pagubă însemnată, cu consecinţe deosebit de grave întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 C.p. modificat cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p..
75.– Fapta învinuitului DRĂGAN GHEORGHE, care în calitate de membru al Consiliului Împuterniciţilor Statului de la CNM Petromin SA, în perioada 1.02.1991-4.09.1992, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fie a acţionat în mod defectuos încălcându-şi aceste atribuţii, fie nu a efectuat acte care îi reveneau expres în sarcină conform acestor atribuţii, aprobând înfiinţarea unor companii în Bahamas, Liberia de către CNM Petromin SA în asociere cu firma norvegiană Klaveness, luarea unor credite pentru derularea acestei asocieri, transferul navelor care să fie exploatate în această asociere (aşa cum am explicat în situaţia de fapt, în detaliu), fără respectarea dispoziţiilor legale în materie, fără a urmări ulterior, deşi avea obligaţia, cum s-au pus în practică hotărârile luate (inclusiv respectarea dispoziţiilor legale conform Statutului CNM Petromin), precum şi alte activităţi legate de controlul asupra asocierii şi derularea fondurilor folosite în această asociere, şi prin aceasta a produs pierderea proprietăţii asupra navelor CNM Petromin SA, exploatate în asociere, acumularea unor pierderi uriaşe şi neîncasarea preţului la vânzarea navelor, astfel că CNM Petromin a suferit o perturbare gravă a activităţii sale precum şi o pagubă însemnată, cu consecinţe deosebit de grave întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 C.p. modificat cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p..
76.- Fapta învinuitului PISTOLEA VASILE, care în calitate de membru al Consiliului Împuterniciţilor Statului de la CNM Petromin SA, în perioada 1.02.1991-10.08.1992, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fie a acţionat în mod defectuos încălcându-şi aceste atribuţii, fie nu a efectuat acte care îi reveneau expres în sarcină conform acestor atribuţii, aprobând înfiinţarea unor companii în Bahamas, Liberia de către CNM Petromin SA în asociere cu firma norvegiană Klaveness, luarea unor credite pentru derularea acestei asocieri, transferul navelor care să fie exploatate în această asociere (aşa cum am explicat în situaţia de fapt, în detaliu), fără respectarea dispoziţiilor legale în materie, fără a urmări ulterior, deşi avea obligaţia, cum s-au pus în practică hotărârile luate (inclusiv respectarea dispoziţiilor legale conform Statutului CNM Petromin), precum şi alte activităţi legate de controlul asupra asocierii şi derularea fondurilor folosite în această asociere, şi prin aceasta a produs pierderea proprietăţii asupra navelor CNM Petromin SA, exploatate în asociere, acumularea unor pierderi uriaşe şi neîncasarea preţului la vânzarea navelor, astfel că CNM Petromin a suferit o perturbare gravă a activităţii sale precum şi o pagubă însemnată, cu consecinţe deosebit de grave întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 C.p. modificat cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p..
77. – Fapta învinuitei SUFRAGIU MARIANA, care în calitate de membru al Consiliului Împuterniciţilor Statului de la CNM Petromin SA, în perioada 1.02.1991-13.04.1993, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fie a acţionat în mod defectuos încălcându-şi aceste atribuţii, fie nu a efectuat acte care îi reveneau expres în sarcină conform acestor atribuţii, aprobând înfiinţarea unor companii în Bahamas, Liberia de către CNM Petromin SA în asociere cu firma norvegiană Klaveness, luarea unor credite pentru derularea acestei asocieri, transferul navelor care să fie exploatate în această asociere (aşa cum am explicat în situaţia de fapt, în detaliu), fără respectarea dispoziţiilor legale în materie, fără a urmări ulterior, deşi avea obligaţia, cum s-au pus în practică hotărârile luate (inclusiv respectarea dispoziţiilor legale conform Statutului CNM Petromin), precum şi alte activităţi legate de controlul asupra asocierii şi derularea fondurilor folosite în această asociere, şi prin aceasta a produs pierderea proprietăţii asupra navelor CNM Petromin SA, exploatate în asociere, acumularea unor pierderi uriaşe şi neîncasarea preţului la vânzarea navelor, astfel că CNM Petromin a suferit o perturbare gravă a activităţii sale precum şi o pagubă însemnată, cu consecinţe deosebit de grave întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 C.p. modificat cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p..
78.- Fapta învinuitului BUNEA ALEXANDRU, care în calitate de membru al Consiliului Împuterniciţilor Statului de la CNM Petromin SA, în perioada 1.02.1991-10.08.1992, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fie a acţionat în mod defectuos încălcându-şi aceste atribuţii, fie nu a efectuat acte care îi reveneau expres în sarcină conform acestor atribuţii, aprobând înfiinţarea unor companii în Bahamas, Liberia de către CNM Petromin SA în asociere cu firma norvegiană Klaveness, luarea unor credite pentru derularea acestei asocieri, transferul navelor care să fie exploatate în această asociere (aşa cum am explicat în situaţia de fapt, în detaliu), fără respectarea dispoziţiilor legale în materie, fără a urmări ulterior, deşi avea obligaţia, cum s-au pus în practică hotărârile luate (inclusiv respectarea dispoziţiilor legale conform Statutului CNM Petromin), precum şi alte activităţi legate de controlul asupra asocierii şi derularea fondurilor folosite în această asociere, şi prin aceasta a produs pierderea proprietăţii asupra navelor CNM Petromin SA, exploatate în asociere, acumularea unor pierderi uriaşe şi neîncasarea preţului la vânzarea navelor, astfel că CNM Petromin a suferit o perturbare gravă a activităţii sale precum şi o pagubă însemnată, cu consecinţe deosebit de grave întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 C.p. modificat cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p..
79.- Fapta învinuitei CUCU ZOE, care în calitate de membru al Consiliului Împuterniciţilor Statului de la CNM Petromin SA, în perioada 15.05.1992-.10.08.1992, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fie a acţionat în mod defectuos încălcându-şi aceste atribuţii, fie nu a efectuat acte care îi reveneau expres în sarcină conform acestor atribuţii, aprobând înfiinţarea unor companii în Bahamas, Liberia de către CNM Petromin SA în asociere cu firma norvegiană Klaveness, luarea unor credite pentru derularea acestei asocieri, transferul navelor care să fie exploatate în această asociere (aşa cum am explicat în situaţia de fapt, în detaliu), fără respectarea dispoziţiilor legale în materie, fără a urmări ulterior, deşi avea obligaţia, cum s-au pus în practică hotărârile luate (inclusiv respectarea dispoziţiilor legale conform Statutului CNM Petromin), precum şi alte activităţi legate de controlul asupra asocierii şi derularea fondurilor folosite în această asociere, şi prin aceasta a produs pierderea proprietăţii asupra navelor CNM Petromin SA, exploatate în asociere, acumularea unor pierderi uriaşe şi neîncasarea preţului la vânzarea navelor, astfel că CNM Petromin a suferit o perturbare gravă a activităţii sale precum şi o pagubă însemnată, cu consecinţe deosebit de grave întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 C.p. modificat cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p..
80. – Fapta învinuitului DOBRE SERGIU, care în calitate de membru al Consiliului Împuterniciţilor Statului de la CNM Petromin SA, în perioada 1.02.1991-10.08.1992, cu ştiinţă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin fapte repetate, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fie a acţionat în mod defectuos încălcându-şi aceste atribuţii, fie nu a efectuat acte care îi reveneau expres în sarcină conform acestor atribuţii, aprobând înfiinţarea unor companii în Bahamas, Liberia de către CNM Petromin SA în asociere cu firma norvegiană Klaveness, luarea unor credite pentru derularea acestei asocieri, transferul navelor care să fie exploatate în această asociere (aşa cum am explicat în situaţia de fapt, în detaliu), fără respectarea dispoziţiilor legale în materie, fără a urmări ulterior, deşi avea obligaţia, cum s-au pus în practică hotărârile luate (inclusiv respectarea dispoziţiilor legale conform Statutului CNM Petromin), precum şi alte activităţi legate de controlul asupra asocierii şi derularea fondurilor folosite în această asociere, şi prin aceasta a produs pierderea proprietăţii asupra navelor CNM Petromin SA, exploatate în asociere, acumularea unor pierderi uriaşe şi neîncasarea preţului la vânzarea navelor, astfel că CNM Petromin a suferit o perturbare gravă a activităţii sale precum şi o pagubă însemnată, cu consecinţe deosebit de grave întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 comb. cu art. 2481 C.p. modificat cu aplic. art. 13 comb. cu art. 248 alin. 2 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.
V. LATURA CIVILĂ
A. Structura prejudiciului şi sursele de prejudiciere
Din administrarea mijloacelor de probă concludente pentru stabilirea pagubelor respectiv, verificările organelor de specialitate ale Ministerului Finanţelor, controalele Curţii de Conturi, rapoartele de audit extern, expertiza financiar-contabilă şi tehnico-maritimă şi alte mijloace de probă, aflate la dosarul cauzei, rezultă că prejudiciul cert cauzat CNM Petromin SA Constanţa, din derularea asocierii externe cu firma norvegiană Klaveness este de 324.514.683,80 USD.
Întreg prejudiciul este rezultatul derulării asocierii mixte cu partea norvegiană prin cedarea cu ştiinţă a controlului total asupra afacerii, de către partea română. Deşi în totalitatea lor pierderile au sorgintea în derularea dezechilibrată a contractului de asociere externă ele nu pot fi primite ca simple efecte comerciale supuse exclusiv regimului reglementărilor dreptului civil – comercial. Aceasta pentru că aşa cum a rezultat din expunerea situaţiei de fapt, şi a încadrării juridice, pierderile se constituie în totalitatea lor în pagube, prejudiciu în sens penal rezultat incriminat prin infracţiunile de rezultat, la nivelul căruia, se va angaja răspunderea penală a fiecăruia dintre inculpaţi şi învinuiţi. Legătura penală de cauzalitate dintre acţiunile ori inacţiunile de săvârşire a infracţiunii şi rezultatul exprimat de prejudiciu, este intrinsecă. Prejudiciul total adus CNM Petromin SA Constanţa şi implicit statului român, de 324.514.683,80 USD, s-a produs astfel:
a) prin înfiinţarea şi funcţionarea Petroklav Inc. Bahamas, sursele creare a prejudiciului, în valoare totală de 1.158.101 USD, fiind determinate de:
• Neacoperirea cheltuielilor ocazionate de amortizarea navelor prin sumele calculate de Petroklav Inc. Bahamas cu titlu de chirie care au condus la un prejudiciu în sumă de 707.021 USD în dauna CNM Petromin.
• Majorarea nejustificată a cheltuielilor Petroklav Inc. Bahamas privind cheltuielile de brokeraj şi taxele de management care au creat un prejudiciu de 411.080 USD.
• Cedarea cu bună ştiinţă a sumei de 40.000 USD reprezentând dividendele CNM Petromin rezultate din managementul comercial realizat de Petroklav Inc. Bahamas.

b) exploatarea navei Băceşti într-un contract de bare-boat cu firma Borom Shipping Londra, care a dus la efectuarea unor cheltuieli nefundamentate economic, nejustificate şi nedatorate, (întrucât nu cădeau în sarcina armatorului – CNM Petromin -, ci a navlositorului Borom Shipping Ltd., Londra), astfel că s-a înregistrat o pagubă de 4.517.600,26 USD, ce provine din:
• plata unei sume nedatorate, în cuantum de 3.150.608 USD, către firma United Dutch Shipping, care se susţinea că ar fi fost un investitor în firma Borom Shipping Ltd., de unde ar fi trebuit să-şi recupereze investiţiile financiare;
• acoperirea în mod nejustificat a ratelor reprezentând asigurarea P&I, în cuantum de 500.000 USD, pentru nava Băceşti, deşi în realitate această plată, într-un cuantum mult mai mic, cădea în sarcina navlositorului Borom Shipping Londra;
• plata nedatorată, fără documente justificative (în fapt nu există nici un document cu acest titlu) a unei sume de 866.992 USD, reprezentând reparaţii efectuate la nava Băceşti.
c) Înfiinţarea societăţilor din Liberia şi predarea totală a controlului asupra exploatării comerciale a navelor (intrate în patrimoniul societăţilor de unică navă), firmei Klaveness, situaţie care a generat pe fiecare an de exploatare, începând cu anul 1992 până în anul 2000, pierderi uriaşe, însumate ajungând la valoarea de 161.861.917,74 USD, structurate astfel:
ANII Total pierdere din activitate proprie Petromin Overseas Inc. Liberia Total pierdere din activitate proprie Societăţi subsidiare de unică navă Profit – pierdere din activitate proprie Petroklav Management Inc. Liberia Pierdere totală a societăţilor constituite de CNM Petromin SA în Liberia
1992 2852444,89 21200188,57 0,00 24052633,46
1993 5423788,62 14032595,10 0,00 19456383,72
1994 6751652,81 22480614,72 0,00 29232267,53
1995 6943940,47 660826,35 0,00 7604766,82
1996 5762681,83 552801,16 0,00 6315482,99
1997 5182038,53 42313847,08 0,00 47495885,61
1998 3795593,24 5009253,74 0,00 8804846,98
1999 2219611,69 14521746,14 0,00 16741357,83
2000 1581342,47 576950,41 0,00 2158292,88
Total perioadă 40513094,55 121348823,27 0,00 161861917,82
d) Vânzarea nelegală a celor 16 nave, cu lipsa totală de urmărire a încasării preţului, prin încheierea documentelor de vânzare direct din societăţile din Liberia, pe fondul încălcării flagrante a atribuţiunilor de serviciu, cu ştiinţă şi a relei credinţe a învinuiţilor care au concurat la vânzare, prejudiciul având următoarele surse:
• Transferul ilegal al navelor în perioada 1991-1993, cu consecinţa directă a pierderii proprietăţii şi controlului.
• Instituirea unor garanţii nejustificate, cu mult peste valoarea creditului, 7 nave formând obiectul garanţiilor directe, iar restul de 9 garanţii colaterale.
• Cedarea managementului tehnic şi comercial şi implicit al controlului asupra exploatării navelor în totalitate firmei Klaveness.
• Administrarea creditului în defavoarea CNM Petromin, cu participarea cu ştiinţă a reprezentanţilor acestei companii
• Nerespectarea intereselor CNM Petromin, a statutului companiei, a statutelor companiilor liberiene şi a legislaţiei române, cu consecinţa eliminării voite a posibilităţii de a urmări şi încasa preţul navelor
• Vânzarea unor nave prin instrumente neprevăzute de lege, cu efecte păgubitoare asupra modului de stabilire a preţului şi încasării lui (exemplu: cazul navelor vândute prin Bursa Maritimă şi de Mărfuri Constanţa)
• Neexercitarea cu ştiinţă, a atribuţiilor de serviciu, la stabilirea preţului navelor în raport de valoarea lor reală şi a volumului investiţiilor efectuate de utilizatori (practic cumpărătorii navelor), cu efecte directe în diminuarea cu intenţie a preţului real a navelor
• Crearea unor „scheme” de către unii dintre învinuiţi, prin care s-a reuşit vânzarea repetată, în mod ilegal, a unor nave (cazul celor 4 nave vândute în anul 2000) la preţuri cu mult sub valoarea lor reală, sumele de bani din aceste operaţiuni nefiind încasate.
• Alte manopere frauduloase (explicate în situaţia de fapt) prin care „s-a reuşit” neîncasarea preţului obţinut din vânzarea navelor.
În această manieră, prejudiciul total produs prin vânzarea ilegală a celor 16 nave este în sumă totală de 156.977.064,80 USD.
B. Individualizarea prejudiciului:
a) La nivelul întregului prejudiciu de 324.514.683,80 USD, răspunderea penală şi implicit, cea solidară pentru recuperare, revine inculpaţilor şi învinuiţilor care:
- au iniţiat de la început, prin încălcarea competenţelor legale şi de autoritate a statului român afacerea cu partenerii norvegieni;
- au conceput împreună, pus în aplicare şi perfecţionat („laboratorul” Petroklav Inc. Bahamas), structurile suprapuse şi mecanismul funcţionar al societăţilor din Liberia, la maniera cedării managementului şi a întregii afaceri, firmei Torvald Klaveness, Oslo şi băncii acesteia Christiania Bank, Oslo;
- au contractat credite externe supradimensionate şi au afectat nejustificat, drept garanţii bancare corporale, practic toate cele 16 nave;
- derularea absolut fără nici un control al creditelor şi al temeiului înregistrării de către norvegieni a rezultatelor financiare dezastroase pentru CNM Petromin SA Constanţa.
Sunt în această situaţie învinuiţii: Băsescu Traian, Marinescu Călin, Cărbunaru Ion, Sufragiu Mariana, Drăgan Gheorghe, Bunea Alexandru, Pistolea Vasile, Dobre Sergiu, Cucu Zoe, Posedaru Romanuel, Zeicu Ilie Valentin, Toma Petru, Muşat Mariana, Constantinescu Mihail, Iosif Luminiţa, Romanescu Cristina, Bobeş Constantin.

b) Solidar cu cei de mai sus, răspund pentru recuperarea prejudiciilor şi ceilalţi învinuiţi, în limita circumscrisă de rezultatul material a infracţiunilor proprii.
În raport de participarea fiecărui învinuit la faptele penale care au generat acest prejudiciu, situaţia se prezintă astfel
1. Învinuiţii: Timotin Mariana, Şerbotei Sergiu Constantin, Stoica Amalia Oana, Pelinel Ştefan Mihai, Roşioru Ion, Gache Mihai, Paşca Gheorghe, Sârbu Ovidiu Radu, Eros Victor, Popa Ion, Marinescu Gheorghe, Anastasiu Nicolae, Fodoreanu Sorin, Tăchiciu Laurenţiu, Homoş Ion, Bâclea Adolf, Achimescu Georgeta, Verioti Gheorghe, Ungureanu Gheorghe răspund pentru un prejudiciu total în sumă de 92.145.077,47 USD, pentru navele Fortune (ex 22 Decembrie), Bobîlna, Cărbuneşti, Comăneşti.
2. Învinuiţii:
- Caraiani Andrei răspunde pentru un prejudiciu în valoare totală de 150.556.165,49 USD, reprezentat de pierderile financiare suferite de CNM Petromin pentru perioada 1993-1997 şi vânzarea ilegală a navelor Bicaz, Borzeşti, Callatis, Breaza, Fortune;
- Kauntz Werner răspunde pentru un prejudiciu în valoare totală de 169.804.205,36 USD, compus din pierderile financiare, pe perioada 1998-2001 şi vânzarea ilegală a navelor Baia de Aramă, Băneasa, Barboşi, Baia de Criş, Callatis, Bîrlad, Breaza, Bujoreni, Fortune, Bobîlna, Cărbuneşti, Comăneşti;
- Lucaciu Constantin răspunde pentru un prejudiciu calculat la nivelul sumei de 123.072.635,49 USD, aferent pierderilor financiare, pe perioada 1993-1997 şi vânzării ilegale a navelor Bicaz, Borzeşti, Callatis, Breaza;
- Stănilă Viorel răspunde pentru un prejudiciu în valoare totală de 123.072.635,49 USD, compus din pierderile financiare, pe perioada 1993-1997 şi vânzarea ilegală a navelor Bicaz, Borzeşti, Callatis, Breaza;
- Bărdaş Marcel este răspunzător pentru un prejudiciu total în valoare de 169.804.205,36 USD, reprezentat de pierderile financiare, pe perioada 1998-2001 şi vânzarea navelor Baia de Aramă, Băneasa, Barboşi, Baia de Criş, Callatis, Bîrlad, Breaza, Bujoreni, Fortune, Bobîlna, Cărbuneşti, Comăneşti;
- Rusen Mitică răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total de 183.111.832,44 USD aferent pierderilor financiare, pe perioada 1997-2000 şi vânzării ilegale a navelor Băneasa, Bicaz, Balota, Fortune, Bobîlna, Cărbuneşti, Comăneşti, Bîrlad.
3. Învinuiţii:
- Bănică Octavian răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total de 125.959.604,80 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Băneasa, Barboşi, Baia de Criş, Callatis, Breaza, Fortune, Bobîlna, Cărbuneşti, Comăneşti;
- Rădulescu Nelu răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total de 107.343.473,20 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Băneasa, Baia de Criş, Fortune, Bobîlna, Cărbuneşti, Comăneşti;
- Zdru Mihai răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 99.504.973,30 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Baia de Criş, Fortune, Bobîlna, Cărbuneşti, Comăneşti;
- Catrinescu Gheorghe răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 114.769.628,18 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Barboşi, Bicaz, Bîrlad, Breaza, Balota, Fortune, Bobîlna, Cărbuneşti, Comăneşti;
- Girgiu Emil Alin răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 118.621.453,20 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Băneasa, Barboşi, Baia de Criş, Fortune, Bobîlna, Cărbuneşti, Comăneşti;
- Gozia Dan Corneliu răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 18.616.131,60 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Barboşi, Callatis, Breaza;
- Mândrescu Corneliu răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 33.814.527,33 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Băneasa, Barboşi, Baia de Criş, Callatis, Breaza;
- Dimonie Mihail răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 18.616.131,60 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Barboşi, Callatis, Breaza;
- Oprea Gheorghe răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 3.418.696,94 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navei Breaza;
- Baroncea Ion răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 107.343.473,20 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Băneasa, Baia de Criş, Fortune, Bobîlna, Cărbuneşti, Comăneşti;
- Morariu Gică răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 33.324.073,65 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Băneasa, Barboşi, Baia de Criş, Bujoreni;
- Teodoru Paul răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 27.483.530 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navei Fortune;
- Novac Aurel răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 1.435.208 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navei Bicaz;
- Răşică Mihai răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 1.435.208 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navei Bicaz;
- Rusen Radu Cătălin răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 3.919.454,66 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navei Callatis;
- Chiforeanu Florentin răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 7.338.151,60 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Callatis, Breaza;
- Ştefănescu Mariana răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 15.198.395,73 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Băneasa, Baia de Criş;
- Petrescu Doina răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 103.423.057,47 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Barboşi, Fortune 22, Bobîlna, Cărbuneşti, Comăneşti;
- Leonte Ludovica răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 121.412.099,12 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Baia de Aramă, Băneasa, Baia de Criş, Bujoreni, Fortune 22, Bobîlna, Cărbuneşti, Comăneşti;
- Mirea Constantin răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 7.613.186,16 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Borzeşti, Breaza;
- Dan Ion răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 119.563.160,34 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Baia de Aramă, Barboşi, Bîrlad, Bujoreni, Fortune 22, Bobîlna, Cărbuneşti, Comăneşti;
- Zeicu Valentin Ilie răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 4.826.500 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navei Băceşti;
- Culeţu Dănuţ pentru un prejudiciu în cuantum total 110.643.985,47 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Baia de Aramă, Barboşi, Fortune 22, Bobîlna, Cărbuneşti, Comăneşti;
- Congegulian Ervant Ilie pentru un prejudiciu în cuantum total 33.697.303,73 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Baia de Aramă, Barboşi, Băneasa, Baia de Criş;
- Cliseru Speranţa pentru un prejudiciu în cuantum total 118.985.588,02 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Baia de Aramă, Baia de Criş, Băneasa, Balota, Fortune 22, Bobîlna, Cărbuneşti, Comăneşti;
- Ionescu Andrei Dan răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 4.826.500 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navei Băceşti;
- Stănăgui Claudiu pentru un prejudiciu în cuantum total 116.763.419,16 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Barboşi, Bîrlad, Bujoreni, Balota, Fortune 22, Bobîlna, Cărbuneşti, Comăneşti;
- Codarcea Gheorghe răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 1.435.208 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navei Bicaz;
- Ionescu Aurel răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 4.826.500 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navei Băceşti;
- Oancea Viorel pentru un prejudiciu în cuantum total 15.198.395,73 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Băneasa, Baia de Criş;
- Neamţu Luminiţa răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 27.483.530 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navei Fortune 22;
- Ionescu Dragoş răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 27.483.530 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navei Fortune 22;
- Cucu Alexandru Şerban pentru un prejudiciu în cuantum total 57.605.411,76 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Baia de Aramă, Baia de Criş, Bicaz, Borzeşti, Breaza, Bîrlad, Balota, Fortune 22;
- Teodorescu Constantin pentru un prejudiciu în cuantum total 65.443.911,66 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Baia de Aramă, Baia de Criş, Bicaz, Borzeşti, Breaza, Bîrlad, Balota, Fortune 22, Băneasa;
- Nistor Ion Constantin pentru un prejudiciu în cuantum total 23.942.979,90 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Băneasa, Barboşi, Băceşti;
- Şuteu Constantin răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 4.826.500 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navei Băceşti;
- Beziris Anton răspunde pentru un prejudiciu în cuantum total 4.826.500 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navei Băceşti;
- Taus Ion Constantin pentru un prejudiciu în cuantum total 80.134.016,69 USD, pentru pierderile suferite din vânzarea ilegală a navelor Cărbuneşti, Barboşi, Bobîlna, Comăneşti, Borzeşti.
În cauză, CNM Petromin SA s-a constituit parte civilă cu suma de 324.514.683,80 USD, echivalentul a 11.027.008.955.524 lei, la cursul zilei BNR, reprezentând valoarea prejudiciului total calculat în raportul de expertiză tehnico-maritimă şi financiar-contabilă, aflat la dosarul cauzei. Urmează ca CNM Petromin să fie citată în această calitate. (vezi vol.1 fil.153).
C. Recuperarea prejudiciului; Măsuri asiguratorii
În vederea recuperării prejudiciului, în cauză au fost luate măsuri asigurătorii, dispunându-se indisponibilizarea bunurilor mobile, imobile şi blocarea conturilor, pentru inculpaţii şi învinuiţii din prezenta cauză. Aceste măsuri au fost aduse la îndeplinire, după cum urmează:
Învinuit/ Inculpat Ordonanţa de luare a măsurilor asiguratorii numărul … din data … Pus în executare prin Procesul Verbal nr. … din data ….. sau confirmarea băncii Nr. Vol. fila
- Achimescu Georgeta 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 23.06.2004 157 1-4
- Achimescu Georgeta 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Anastasiu Nicolae 20/P/2002 din 20.04.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 54, 51
- Anastasiu Nicolae 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Bâclea Adolf 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 07.07.2004 156 şi 157 7-9,47
- Bâclea Adolf 20/P/2002 din 20.04.2004 ALPHA BANK 02573/04.2004 158 114, 115
- Bâclea Adolf 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Bâclea Adolf 20/P/2002 din 23.04.2004 UNICREDIT ROMANIA – EDEM1838,1839 din 10.05.2004 158 217,213

- Băcilă Nicolae 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Băcilă Nicolae 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 13.07.2004 156 23-26

- Bănică Octavian 20/P/2002 din 04.04.2004 NATIONAL BANK OF GREECE SA 1017 din 03.06.2004 158 29,26
- Bănică Octavian 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Bănică Octavian 20/P/2002 din 07.04.2004 RAIFFEISEN BANK 3106 din 20.04.2004 158 171,158
- Bănică Octavian 20/P/2002 din 07.04.2004 ROMANIA INTERNATIONAL BANK 1723/20.05.2004 158 254,253

- Bărdaş Marcel Dumitru 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Bărdaş Marcel Dumitru 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 14.07.2004 156 33-36

- Beziris Anton 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 24.06.2004 157 42-45
- Beziris Anton 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Bobeş Constantin 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Bobeş Constantin 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 06.07.2004 156 18-19

- Bogdan Helmut Ovidiu 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 06.07.2004 156 1-2
- Bogdan Ovidiu Helmut 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Bunea Alexandru 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 23.06.2004 157 10-14
- Bunea Alexandru 20/P/2002 din 30.04.2004 FINANSBANK 3586 din 04.05.2004 158 10,11
- Bunea Alexandru 20/P/2002 din 20.04.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 60, 51
- Bunea Alexandru 20/P/2002 din 20.04.2004 ALPHA BANK 02573/04.2004 158 111, 115
- Bunea Alexandru 20/P/2002 din 07.04.2004 RAIFFEISEN BANK 3106 din 20.04.2004 158 173,158
- Bunea Alexandru 20/P/2002 din 20.04.2004 BANC POST SA 51.4/1056 din 7.05.2004 158 197, 185
- Bunea Alexandru 20/P/2002 din 07.04.2004 EUROM BANK SA 3271/22.04.2004 158 293,290
- Bunea Alexandru 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Caraiani Andrei 20/P/2002 din 20.04.2004 ALPHA BANK 02573/04.2004 158 113, 115
- Caraiani Andrei 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Caraiani Andrei 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 06.07.2004 156 45-48

- Catrinescu Gheorghe 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 19.04.2004 157 87,90-91
- Catrinescu Gheorghe 20/P/2002 din 13.05.2004 ROBANK 1245din 10.05.2004 158 2,4
- Catrinescu Gheorghe 20/P/2002 din 10.05.2004 FINANSBANK 3586 din 04.05.2004 158 18,14
- Catrinescu Gheorghe 20/P/2002 din 20.04.2004 MINDBANK 1536 din 07.04.2004 158 38-37
- Catrinescu Gheorghe 20/P/2002 din 21.05.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 49, 51
- Catrinescu Gheorghe 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Catrinescu Gheorghe 20/P/2002 din 07.04.2004 BANCA TRANSILVANIA 1220/22.04.2004 158 236,228
- Catrinescu Gheorghe 20/P/2002 din 07.04.2004 CARPATICA SA 3455/21.04.2004 158 247,
- Catrinescu Gheorghe 20/P/2002 din 07.04.2004 EUROM BANK SA -3271/22.04.2004 158 292,290
- Catrinescu Gheorghe 20/P/2002 din 23.04.2004 BANCA ION TIRIAC 1718 din 20.05.2004 158 311325

- Cărbunaru Ion 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Cărbunaru Ion 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 12.07.2004 156 49-52

- Chiforeanu Florentin 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 01.07.2004 157 71-74
- Chiforeanu Florentin 20/P/2002 din 20.04.2004 EMPORIKI BANK 12646 din 06.05.2004 158 126,129
- Chiforeanu Florentin 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Chiforeanu Florentin 20/P/2002 din 07.04.2004 RAIFFEISEN BANK 3106 din 20.04.2004 158 181,158

- Cliseru Speranţa 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Codarcea Gheorghe 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 23.06.2004 157 82-86
- Codarcea Gheorghe 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Concegulian Ervant Ilie 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Concegulian Ervant Ilie 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 08.07.2004 156 40-43

- Constantinescu Mihail 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Constantinescu Mihail 20/P/2002 din 07.04.2004 HVB BANK 10307 din 20.04.2004 158 280, 260
- Constantinescu Mihail 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 13.07.2004 156 55-58

- Cucu Alexandru 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 06.05.2004 157 57, 60-62
- Cucu Alexandru 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Culeţu Dănuţ 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 21.06.2004 157 78-81
- Culeţu Dănuţ 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Culeţu Dănuţ 20/P/2002 din 30.04.2004 ING BANK NV AMSTERDAM LG1017/7.05.2004 158 343,340

- Dan Ion 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 21.06.2004 157 105-108
- Dan Ion 20/P/2002 din 10.05.2004 FINANSBANK 3586 din 04.05.2004 158 16,14
- Dan Ion 20/P/2002 din 20.04.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 63, 51
- Dan Ion 20/P/2002 din 20.04.2004 ALPHA BANK 02573/04.2004 158 110, 115
- Dan Ion 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Dan Ion 20/P/2002 din 07.04.2004 RAIFFEISEN BANK 3106 din 20.04.2004 158 174,158
- Dan Ion 20/P/2002 din 07.04.2004 BANCA TRANSILVANIA 2006/27.04.2004 158 240,232

- Drăgan Gheorghe 20/P/2002 din 26.03.2004 157 118
- Drăgan Gheorghe 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Drăgan Gheorghe 20/P/2002 din 20.04.2004 BANC POST SA 51.4/1056 din 7.05.2004 158 198, 185

- Eros Victor 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 06.04.2004 157 124,127-131
- Eros Victor 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Eros Victor 20/P/2002 din 07.04.2004 RAIFFEISEN BANK 3106 din 20.04.2004 158 172,158
- Eros Victor 20/P/2002 din 07.04.2004 ROMANIA INTERNATIONAL BANK 1723/20.05.2004 158 257,253

- Fodoreanu Sorin 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 28.06.2004 157 144-147
- Fodoreanu Sorin 20/P/2002 din 20.04.2004 EMPORIKI BANK 12646 din 06.05.2004 158 127,129
- Fodoreanu Sorin 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Fodoreanu Sorin 20/P/2002 din 07.04.2004 HVB BANK 10307 din 20.04.2004 158 279,260

- Gache Mihai 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Gache Mihai 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 13.07.2004 156 60-66

- Giurgiu Emil Alin 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Giurgiu Emil Alin 20/P/2002 din 07.04.2004 BANCA TRANSILVANIA 1004/20.04.2004 158 242,234

- Gozia Dan Corneliu 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Gozia Dan Corneliu 20/P/2002 din 20.04.2004 BANC POST SA 51.4/1056 din 7.05.2004 158 199, 185

- Homos Ion 20/P/2002 din 20.04.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 55, 51
- Homoş Ion 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Ionescu Andrei Dan 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Ionescu Andrei Dan 20/P/2002 din 23.04.2004 BANCA ION TIRIAC 1718 din 20.05.2004 158 310,325
- Ionescu Andrei Dan 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 13.07.2004 156 73-76

- Ionescu Aurel 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Ionescu Aurel 20/P/2002 din 23.04.2004 UNICREDIT ROMANIA – EDEM1838,1839 din 10.05.2004 158 216,212
- Ionescu Aurel 20/P/2002 din 07.04.2004 BANCA TRANSILVANIA 2004/27.04.2004 158 237,229
- Ionescu Aurel 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 08.07.2004 156 69-72

- Ionescu Dragoş 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 10.05.2004 157 169,172-174
- Ionescu Dragoş 20/P/2002 din 30.04.2004 FINANSBANK 3586 din 04.05.2004 158 9,11
- Ionescu Dragoş 20/P/2002 din 10.05.2004 FINANSBANK 3586 din 04.05.2004 158 17,14
- Ionescu Dragoş 20/P/2002 din 20.04.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 82, 51
- Ionescu Dragoş 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Iosif Luminiţa 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 25.06.2004 157 186-189
- Iosif luminiţa 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Ivaşcu Constantin 20/P/2002 din 13.05.2004 ROBANK 1245 din 10.05.2004 158 3,4
- Ivaşcu Constantin 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Kaunz Werner 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 07.04.2004 157 191,195-197
- Kaunz Werner 20/P/2002 din 20.04.2004 ALPHA BANK 02573/04.2004 158 107,115
- Kaunz Werner 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Leonte Ludovica 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Leonte Ludovica 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 08.07.2004 156 77-80

- Lucaciu Constantin 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 06.05.2004 157 205-207
- Lucaciu Constantin 20/P/2002 din 30.04.2004 FINANSBANK 3586 din 04.05.2004 158 8,11
- Lucaciu Constantin 20/P/2002 din 20.04.2004 ALPHA BANK 02573/04.2004 158 109, 115
- Lucaciu Constantin 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Lupu Marin 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Mândrescu Corneliu 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Marinescu Călin Dragomir 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Marinescu Călin Dragomir 20/P/2002 din 20.04.2004 BANC POST SA 51.4/1056 din 7.05.2004 158 203, 185
- Marinescu Călin Dragomir 20/P/2002 din 07.04.2004 BANCA TRANSILVANIA -2005/27.04.2004 158 239,231
- Marinescu Călin Dragomir 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 06.07.2004 156 81-84

- Marinescu Gheorghe 20/P/2002 din 30.04.2004 FINANSBANK 3586 din 04.05.2004 158 7,11
- Marinescu Gheorghe Adrian 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 18.05.2004 157 211, 214-217
- Marinescu Gheorghe Adrian 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Marinescu Gheorghe Adrian 20/P/2002 din 07.04.2004 ROMANIA INTERNATIONAL BANK 1723/20.05.2004 158 256,253

- Mirea Constantin 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Mirea Constantin 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 08.07.2004 156 85-88

- Morariu Gică 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 28.06.2004 157 231-234
- Morariu Gică 20/P/2002 din 20.04.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 83, 51
- Morariu Gică 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Morariu Gică 20/P/2002 din 07.04.2004 BANCA TRANSILVANIA 2003/27.04.2004 158 238,230

- Muşat Mariana 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Muşat Mariana 20/P/2002 din 07.04.2004 RAIFFEISEN BANK 3106 din 20.04.2004 158 176,158
- Muşat Mariana 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 09.07.2004 156 93-96

- Neamţu Luminiţa Maria 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 10.05.2004 157 238,240-242
- Neamţu Luminiţa Maria 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Nistor Ion 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Nistor Ion 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 07.07.2004 156 98-101

- Novac Aurel 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Novac Aurel 20/P/2002 din 20.04.2004 BANC POST SA 51.4/1056 din 7.05.2004 158 201, 185

- Oprea Gheorghe 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 18.06.2004 157 252-256
- Oprea Gheorghe 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Pandele Florentin Costel 20/P/2002 din 20.04.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 61, 51
- Pandele Florentin Costel 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Paşca Gheorghe 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 07.05.2004 157 267,270-272
- Paşca Gheorghe 20/P/2002 din 20.04.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 56, 51
- Paşca Gheorghe 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Paşca Gheorghe 20/P/2002 din 07.04.2004 RAIFFEISEN BANK 3106 din 20.04.2004 158 167,158
- Paşca Gheorghe 20/P/2002 din 20.04.2004 BANC POST SA 51.4/1056 din 7.05.2004 158 204, 185
- Paşca Gheorghe 20/P/2002 din 07.04.2004 HVB BANK 10307 din 20.04.2004 158 281, 260

- Petrescu Doina 20/P/2002 din 20.04.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 62, 51
- Petrescu Doina 20/P/2002 din 20.04.2004 LIBRA BANK 1657/04.2004 158 122,123
- Petrescu Doina 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Petrescu Doina 20/P/2002 din 07.04.2004 VOLKSBANK OE2108/06.04.2004 158 297,298
- Petrescu Doina 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 16.07.2004 156 108-111

- Pistolea Vasile 20/P/2002 din 20.04.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 81, 51
- Pistolea Vasile 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Pistolea Vasile 20/P/2002 din 07.04.2004 RAIFFEISEN BANK 3106 din 20.04.2004 158 175,158
- Pistolea Vasile 20/P/2002 din 07.04.2004 HVB BANK 10307 din 20.04.2004 158 282, 260
- Pistolea Vasile 20/P/2002 din 23.04.2004 BANCA ION TIRIAC 1718 din 20.05.2004 158 309,325
- Pistolea Vasile 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 08.07.2004 156 102-105

- Popa Ioan 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 07.05.2004 157 281,285-287
- Popa Ioan 20/P/2002 din 20.04.2004 ALPHA BANK 02573/04.2004 158 108, 115
- Popa Ioan 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Popa Ioan 20/P/2002 din 07.04.2004 RAIFFEISEN BANK 3106 din 20.04.2004 158 170,158

- Posedaru Romanuel Nicolae 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Posedaru Romanuel Nicolae 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 07.07.2004 156 116-119

- Radulescu Nelu 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 10.05.2004 157 325,328-330
- Rădulescu Nelu 20/P/2002 din 20.04.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 59, 51
- Rădulescu Nelu 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Rădulescu Nelu 20/P/2002 din 07.04.2004 RAIFFEISEN BANK 3106 din 20.04.2004 158 169,158
- Rădulescu Nelu 20/P/2002 din 20.04.2004 BANC POST SA 51.4/1056 din 7.05.2004 158 200, 185
- Rădulescu Nelu 20/P/2002 din 07.04.2004 HVB BANK 10307 din 20.04.2004 158 284, 260
- Rădulescu Nelu 20/P/2002 din 23.04.2004 BANCA ION TIRIAC 1718 din 20.05.2004 158 313,325

- Răgălie Ion 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Răgălie Ion 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 05.07.2004 156 120-123

- Răşică Mihai 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Romanescu Cristina Nicoleta 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Romanescu Cristina Nicoleta 20/P/2002 din 07.04.2004 BANCA TRANSILVANIA 2007/27.04.2004 158 241,233
- Romanescu Cristina Nicoleta 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 08.07.2004 156 132-135

- Roşioru Ion 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Roşioru Ion 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 08.07.2004 156 127-130

- Rusen Mitică 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 25.06.2004 157 339-342
- Rusen Mitică 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Rusen Mitică 20/P/2002 din 20.04.2004 BANC POST SA 51.4/1056 din 7.05.2004 158 196, 185

- Rusen Radu Cătălin 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 29.06.2004 157 313,322-324
- Rusen Radu Cătălin 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Rusen Radu Cătălin 20/P/2002 din 07.04.2004 RAIFFEISEN BANK 3106 din 20.04.2004 158 180,158

- Sârbu Ovidiu Radu 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 15.04.2004 157 359,362-364
- Sârbu Radu Ovidiu 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Stănăgui Caludiu 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 20.07.2004 156 143-146
- Stănăgui Claudiu 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Stănăgui Claudiu 20/P/2002 din 07.04.2004 RAIFFEISEN BANK 3106 din 20.04.2004 158 178,158

- Stănilă Viorel 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 24.06.2004 157 374-377
- Stănilă Viorel 20/P/2002 din 20.04.2004 ALPHA BANK 02573/04.2004 158 112, 115
- Stănilă Viorel 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Stănilă Viorel 20/P/2002 din 20.04.2004 BANC POST SA 51.4/1056 din 7.05.2004 158 195, 185

- Stoica Amalia Oana 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 18.05.2004 157 343,349-351
- Stoica Amalia Oana 20/P/2002 din 20.04.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 53, 51
- Stoica Amalia Oana 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Sufragiu Mariana 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Sufragiu Mariana 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 09.07.2004 156 137-140

- Şerbotei Segiu Constantin 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 13.05.2004 157 379,382-384
- Şerbotei Sergiu Constantin 20/P/2002 din 20.04.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 57, 51
- Şerbotei Sergiu Constantin 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Ştefan Pelinel Mihai 20/P/2002 din 20.04.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 58, 51
- Ştefan Pelinel Mihai 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Ştefănescu Mariana 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Ştefănescu Mariana 20/P/2002 din 07.04.2004 RAIFFEISEN BANK 3106 din 20.04.2004 158 177,158

- Ştefănescu Mariana 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 09.07.2004 156 157-160

- Şuteu Constantin 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Şuteu Constantin 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 21.07.2004 156 151-154

- Taus Ioan 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 24.06.2004 157 392-395
- Taus Ioan 20/P/2002 din 20.04.2004 LIBRA BANK 1657/04.2004 158 121,123
- Taus Ioan 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Tăchiciu Laurenţiu 20/P/2002 din 26.03.2004 157 412,415-417
- Tăchiciu Laurenţiu 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Teodorescu Constantin 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 30.06.2004 157 430-433
- Teodorescu Constantin 20/P/2002 din 10.05.2004 FINANSBANK 3586 din 04.05.2004 158 19,14
- Teodorescu Constantin 20/P/2002 din 20.04.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 84, 51
- Teodorescu Constantin 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Teodorescu Constantin 20/P/2002 din 07.04.2004 RAIFFEISEN BANK 3106 din 20.04.2004 158 179,158
- Teodoru Paul 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Teodoru Paul 20/P/2002 din 20.04.2004 158 202, 185
- Teodoru Paul 20/P/2002 din 23.04.2004 BANCA ION TIRIAC 1718 din 20.05.2004 158 312,325

- Timotin Mariana 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 18.05.2004 157 399,402-404
- Timotin Mariana 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Timotin Mariana 20/P/2002 din 07.04.2004 RAIFFEISEN BANK 3106 din 20.04.2004 158 168,158

- Toanchină Virgil 20/P/2002 din 21.05.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 50, 51
- Toanchină Virgil 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Toanchină Virgil 20/P/2002 din 20.04.2004 BANC POST SA 51.4/1056 din 7.05.2004 194,185
- Toanchină Virgil 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 13.07.2004 156 162-166

- Toma Petru 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Toma Petru 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 05.07.2004 156 171-174

- Ungureanu Gheorghe 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Uzum Gheorghe 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 05.05.2004 157 435,440-442
- Uzum Gheorghe 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Uzum Gheorghe 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 09.07.2004 156 177-180

- Verioti Gheorghe 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 24.06.2004 157 468-471
- Verioti Gheorghe 20/P/2002 din 07.04.2004 CITIBANK ROMANIA SA 1749/14.04.2004 158 40-42
- Verioti Gheorghe 20/P/2002 din 21.05.2004 BCR 231 din 14.05.2004 158 48,51
- Verioti Gheorghe 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
- Verioti Gheorghe 20/P/2002 din 30.04.2004 BANCA ITALO ROMENA 602/28.04.2004 158 351,352

- Zdru Mihai 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 07.07.2004 156 184-187
- Zdru Mihai 20/P/2002 din 26.03.2004 20/P/2002 din 25.06.2004 157 479-483
- Zdru Mihai 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138

- Zeicu Ilie Valentin 20/P/2002 din 20.04.2004 CEC 15.04.2004 158 132-138
VI. MIJLOACE DE PROBĂ
A. Mijloace de probă
Faptele săvârşite de inculpaţi în învinuiţi, se probează cu documentele şi actele aflate la dosarul cauzei, notele de constatare ale organelor de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor, rapoartele Curţii de Conturi, expertizele de specialitate efectuate în dosar, declaraţiile martorilor, declaraţiile învinuiţilor, procesele verbale de confruntare, şi alte acte de urmărire penală administrate în cauză, toate acestea reunite în dosarul cauzei, după cum urmează:
1. În volumul 86 cuprinzând mijloacele de probă referitoare la Actul de sesizare – ordinul şefului Departamentului de control al Guvernului pentru desfăşurarea unei acţiuni de control la CNM Petromin; Adresa IGP către Ministerul Finanţelor pentru efectuarea unei verificări financiar-contabile la CNM Petromin;
2. În acelaşi volum, urmare ordinului şefului Departamentului de Control al Guvernului s-a întocmit procesul verbal de control al Ministerului Finanţelor, nr.7377 din data de 23.07.1997 împreună cu materialele studiate pentru întocmirea acesteia, aflate în volumele 88-116:
Volumul 86 Filele
- Ordinul nr.1/27.01.1997 privind organizarea şi desfăşurarea unei acţiuni de control la SC Petromin SA Constanţa, SC Romline SA Constanţa, SC Navrom SA Constanţa, Grupul de intervenţii şi salvare navală Constanţa şi Compania română de pescuit oceanic Tulcea 1-2
- Ordinul nr.2/10.03.1997 privind prelungirea termenului acţiunii de control desfăşurată de comisia guvernamentală mixtă la societăţile comerciale Petromin, Romline, Navrom Constanţa, GISN şi Aeroportul Mihail Kogălniceanu 3-4
- adresa IGP din 5.06.1997 către Min. Finanţelor Direcţia generală de control financiar de stat prin care solicită o verificare financiar-contabilă a CNM Petromin SA Constanţa privind crearea holding-ului Petromin Overseas Inc. cele 15 companii subsidiare din Liberia precum şi creditul acordat de Christiania Bank în valoare de 45 mil. USD 5-10
- adresa Min. Finanţelor direcţia generală a controlului financiar de stat din 17.07.1997 către CNM Petromin prin care îi înaintează 3 exemplare din procesul verbal încheiat cu ocazia controlului efectuat la CNM Petromin împreună cu anexe 11-40
- notă de prezentare întocmită de Min. Finanţelor 41-51
- anexe Opis întocmite de Min. Finanţelor 52-54
- Poliţe de asigurare pe anul 1996 întocmite de CNM Petromin pentru Min. Finanţelor 55-56
- Situaţia profitului şi pierderii potrivit auditărilor celor 16 nave din grupul Petromin Overseas Inc. 57-58
- situaţia privind recalcularea impozitului pe profit – mii lei – 1992-1997 pentru navele din grupul Petroklav 59-60
- decizia CSJ nr.253/27.01.2000 61-64
- adresa CNM Petromin din 15.03.1999 către IPJ Constanţa din care rezultă că în cei 7 ani de colaborare cu firma norvegiană Klaveness CNM Petromin a obţinut un rezultat nesatisfăcător oglindit atât din datoria Petroklav către Petromin de 10.290.675 cât şi în creditul nerestituit către bancă de 22.292.800 USD garantat de Petromin 65
- situaţia rezultatelor financiare obţinute de Petromin din contractul cu Petroklav reflectată în conturile de venituri şi cheltuieli ale Petromin 66
- situaţia juridică a navelor întocmită de CNM Petromin 67-70
- adresa Min. Finanţelor către IPJ Constanţa prin care informează că documentele solicitate au fost înaintate IGP 71
- adresa DGFPCFS din 8.04.1998 către IPJ prin care solicită să comunice dacă există dosar penal 72
- dispoziţia Min. Finanţelor nr.7/9.02.1998 privind soluţionarea contestaţiei CNM Petromin înregistrată la DGFPCFS sub numărul 13941/5.01.1998 73-77
- adresa Min Finanţelor către DGFPCFS – dispoziţie de urmărire 78
- adresa Min Finanţelor către DGFPCFS prin care îi trimite un dosar cu 846 file în vederea soluţionării contestaţiei formulate de CNM Petromin la procesul verbal încheiat la societate 79
- referat privind soluţionarea contestaţiei depusă de Petromin 80
- adresa CNM Petromin către Min Finanţelor prin care înaintează contestaţia CNM Petromin împotriva hotărârii Min. Finanţelor 81-99
- adresa Min. Finanţelor către IGP prin care remite procesul verbal încheiat la CNM Petromin 100
- adresa CNM Petromin către Min. Finanţelor 102-103
- proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor 104
- adresa Min. Finanţelor din 1.09.1997 către CNM Petromin prin care hotărăşte să se reflecte în evidenţa contabilă a societăţii a titlurilor de participare la constituirea societăţii mixte Petroklav Inc. din Bahamas şi reflectarea în evidenţa contabilă a societăţii a celor 18 companii înregistrate în Liberia 105
- notă la obiecţiunile formulate în procesul verbal nr.73-77 din 17.07.1997 încheiat la CNM Petromin SA Constanţa 106-111
- adresa CNM Petromin către Min. Finanţelor din 28.07.1997 prin care restituie două exemplare din procesul verbal 112
- notă întocmită de CNM Petromin referitor la constatările înscrise în procesul verbal încheiat la 17.07.1997 113-126
- adresa BNR către Min. Finanţelor prin care comunică că societăţile create în străinătate se încadrează în categoria investiţiilor directe 127
- înaintarea de către Min. Finanţelor către Jud. municipiului Constanţa a plângerii formulate de CNM Petromin la procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor 17.07.1997 128-130
- actul de vânzare cumpărare al navei Bicaz 131
- notă de relaţii luată lui Iosif Luminiţa 132-134
- adresa CNM Petromin către IPJ Constanţa prin care transmite documentele solicitate 135-148
- adresa FPS din 8.08.1994 către Petromin în care FPS aprobă vânzarea navei Bicaz 149-150
- note explicative luate lui Stănilă Viorel şi Lucaciu Constantin 151-154
- adresa Torvald Klaveness către CNM Petromin prin care comunică că acţiunile la purtător emise au fost anulate la cele 15 companii proprietare de unică navă şi toate certificate de acţiuni la purtător necompletate au fost distruse pentru prevenirea oricărui abuz 155-157
- notă explicativă dată de Caraiani Andrei 158-159
- situaţia taxei de armator amortizare nave POI în perioada 1992-1997 160-168
- Bill of sale nava Callatis 169
- Bill of sale nava Breaza 170
- Bill of sale nava Bârlad 171
- Bill of sale nava Bicaz 172
- adresa Direcţiei cercetări penale către Direcţia poliţiei economico-financiare prin care înaintează dosarul privind cauza Petroklav Petromin în vederea efectuării verificării financiar-contabile 173
Volumul 87 – Anexe la actul de control Min. Finanţelor la Petromin 1997
- situaţie privind impozitul pe profit datorat pe perioada 1992-30.04.1997 pentru cele 16 nave din grupul Petroklav vândute 1-3
- raport financiar din 31.12.1996 a lui Petromin Overseas Inc. 4-29
- raportul financiar 31.12.1995 al lui Petromin Overseas Inc. 30-51
- raportul financiar 31.12.1994 a lui Petromin Overseas Inc. 52-74
- raport financiar 31.12.1993 a lui Petromin Overseas Inc. 75-102
- raport financiar 31.12.1992 a lui Petromin Overseas Inc. 103-129
- adresa INC din 9.03.1995 către Căpitănia Portului Constanţa în vederea arhivării certificatului de naţionalitate a navei Bârlad 130
- notă întocmită de inspectorul şef al INC prin care menţionează că eliberarea unui certificat de naţionalitate român pentru nava aparţinând companiei Bârlad Inc. Liberia contravine prevederilor legale 131
- certificat de naţionalitate emis pentru nava Bârlad de INC armatorul fiind Bârlad Inc. din Liberia 132
- situaţie prezentată de Serviciul decontări valutare în referire la balanţa analitică a contului 411.4.1 la data de 30.05.1997 133-163
- situaţia mijloacelor fixe 1992-1997 164
- diverse adrese între serviciile CNM Petromin prin care se stabilesc preţurile lunare stabilite pentru acoperirea amortismentelor şi cheltuielilor administrative 165-183
- contracte de management încheiate între Petroklav management Inc. cu Torvald Klaveness şi Petromin Overseas Inc. cu Petroklav Management Inc. 184-213
- proces verbal nr.14/24.05.1992 a lui CIS prin care se hotărăşte crearea holdingului cu cele 15 companii subsidiare proprietare de unică navă 214-216
- acţiunea la purtător în fotocopie la Petroklav Management Inc. 217
- contractul de societate a lui Petroklav Management Inc. şi statutul societăţii 218-237
- demisia directorilor lui Petroklav Management Inc. 238-342
- hotărârea 426 din 21.06.1991 243-245
- hotărârea privind organizarea şi funcţionarea Min. Transporturilor din 17.12.1992 246-247
- ordinul 457/11.08.1999 a ministrului Transporturilor Băsescu Traian 248
- ordinul 418/20.07.1992 al ministrului Transporturilor Băsescu Traian 249
- act de vânzare al navei Bicaz 250
- acţiunea în fotocopie a societăţii Bicaz Inc. 251-252
- amendament la contractul de societate a lui Bicaz Inc. 253
- contractul de societate a lui Bicaz Inc. 254-257
- International Trust Company of Liberia numit agent înregistrat pentru Bicaz Inc. 258
- transfer de subscriere 259
- Bill of sale a Bârlad acţiunea în fotocopie a Bârlad Inc., amendamentul contractului de societate Bârlad, contractul de societate Bârlad Inc., International Trust Of Liberia ca agent înregistrat pentru Bârlad, transfer de subscriere 260-269
- aceleaşi documente pentru nava Breaza 270-278
- aceleaşi documente pentru nava Callatis 279-288
- aceleaşi documente pentru nava Băceşti 289-296
- aceleaşi documente pentru nava Bujoreni 297-306
- aceleaşi documente pentru nava Barboşi 307-316
- aceleaşi documente pentru nava Băneasa 317-325
- aceleaşi documente pentru nava Borzeşti 326-346
- aceleaşi documente pentru nava Bobâlna 347-356
- aceleaşi documente pentru nava Baia de Aramă 357-366
- aceleaşi documente pentru nava Baia de Criş 367-376
- aceleaşi documente pentru nava Balota 377-386
- aceleaşi documente pentru nava Cărbuneşti 387-396
- aceleaşi documente pentru nava Comăneşti 397-406
- aceleaşi documente pentru nava 22 decembrie 1989 407-416
- Acţiunea în copie de la Petromin Overseas Inc. 417-418
- Amendamentul la contractul de societate Petromin Overseas Inc. 419
- Contractul de societate a lui Petromin Overseas Inc. 420-423
- International Trust Company of Liberia ca agent înregistrat pentru Petromin Overseas Inc. 424
- transfer de subscriere 425
- consimţământul directorilor Petroklav prin care se adoptă statutul 426
- demisia directorilor 427-431
- statutul societăţii Petromin Overseas Inc. 432-445
- hotărârea CIS privind crearea holdingului cu sediul în Liberia şi cele 15 companii proprietare de unică navă 446
- notă întocmită de ministrul Transporturilor privind înfiinţarea lui Petromin Overseas Inc. şi a celor 15 companii subsidiare prin care se realizează un beneficiu de 23.5 mil. USD 447-449
- notă contabilă Petroklav Inc. 450
- plăţile făcute de Petroklav în numele lui Petromin 451
- balanţa întocmită la diverse companii subsidiare 452-463
- notă de contabilitate nr.28 464-466
- bilanţ consolidat a lui Petroklav Inc. La 31.12.1992 467-469
- notă contabilă din mai 1992 470-471
- nota contabilă 11 şi 11 bis 472-479
- factură Petroklav către Petroklav Inc. privitor la management 480-484
- nota contabilă nr.1 485-486
- factură Petromin către Petroklav management 487-489
- nota contabilă 11 din 30.09.1992 490-494
- factură Petromin către Petroklav referitor la nava Barboşi, Balota, Cărbuneşti, Băneasa 495-498
- adresa organelor de control al Min. Finanţelor către dir.ec. al CNM Petromin prin care-i solicită să-i răspundă la unele întrebări 499
- răspunsul la întrebări al dir. Comercial 11.06.1997 500-504
- factura Torvald Klaveness către Petromin din 13.11.1991 prin care solicită 1000 USD pentru acţiunile lui Petroklav Inc. 505
- adresa Băncii Bucureşti către Petromin prin care îi comunică că are in trust documentele companiei Petroklav Inc. Bahamas şi certificatul nr.3 de o acţiune de 1000 USD 506
- acţiunea nr.3 a lui Petroklav Inc. în fotocopie 507
- notă făcută de preşedintele CIS prin care Toanchină Virgil şi Băsescu Traian sunt numiţi reprezentanţi în societatea mixtă Petroklav Inc. Bahamas 508
- proces verbal nr.3 al CIS din 25.04.1991 prin care aprobă scrisoarea de intenţie autorizând Consiliul de administraţie să ceară aprobarea Guvernului pentru utilizarea societăţii mixte 509
- scrisoarea de intenţie din 11.04.1991 între departamentul marinei civile din Min. Lucrărilor Publice, Transportului şi Amenajării Teritoriului Petromin şi Klaveness Chartering 510
- scrisoare de intenţie din 11.04.1991 la Oslo între Petromin şi Klaveness Chartering precum şi planul de acţiune 511-516
- credit advice 517-518
- factură CNM Petromin către Petroklav Oslo Norvegia referitor la navele Bujoreni, Borzeşti, Băneasa, Bobâlna, Barboşi, Balota, Băceşti, Baia de Criş, Baia de Aramă, Cărbuneşti, Comăneşti şi 22 decembrie 519-531
- adresa Petromin către Direcţia Finanţelor Publice prin care îi comunică simbolurile conturilor de disponibilităţi 532
VOLUMUL 88 – Anexe şi material studiat pentru întocmirea Proces – Verbal M.F. 1997
„Bârlad”
Dovadă din 13.03.1995 Căpitănia Zonală Constanţa 1
Adresă către Căpitănia Zonală Constanţa de înaintare de către Compania de Navigaţie Petromin nr. 3613 din 07.04.1995, a documentelor aparţinând navei Bârlad , expropriate. 2
Rol de echipaj nava Bârlad 3-26
Rol de echipaj nava Bârlad 27-132
Rol de echipaj nava Bârlad 133-183
Rol de echipaj mineralier Bârlad 184
Rol de echipaj nava Bârlad 185-207
Rol de echipaj nava Bârlad 208-230
Adresa Min. Transporturilor şi Telecomunicaţiilor către Căpitănia Portului Constanţa nr.62/V din 05.01.1997 231-231
Adresă Navrom Constanţa către Căpitănia Portului Constanţa de a se dispune înmatricularea navei Bârlad în registrul matricol şi de înaintare a actelor de înmatriculare. 233
Opis cu actele pt. înmatricularea navei Bârlad însoţit de documentaţia aferentă 234-284
Rol de echipaj 285-316
Rol de echipaj vrachier Comăneşti 317-389
Copertă 390
Rol de echipaj nava Bujoreni 391-455
Rol de echipaj nava Bujoreni 456-468
Rol de echipaj mineralier Bujoreni 469-536
- Adresa 248 din 15.02.1993 a Ins. De Stat al Navigaţiei Civile către Căpitănia Portului Constanţa privind scoaterea din evidenţa a navei Bobâlna 2-3
- Adresa nr.68.0/3894 din 02.111992 a Insp. de Stat al navigaţiei Civile către Căpitănia Portului Constanţa de radiere a navei Bobâlna 4
- Adresa nr.68.0/3893 din 02.11.1992 a Insp. de Stat al navigaţiei Civile către Căpitănia Portului Constanţa de aprobare a transferului a navei Bobâlna 5
- Certificat de naţionalitate nava Bobâlna 6
- Documente L. Engleză 7-16
- Certificat naţionalitate vrachier Bobâlna 17
- Certificat de clasificare 18-19
- Certificat de siguranţă a construcţiei pt. nave de mărfuri 20
- Certificat de tonaj 21-22
- Certificat internaţional de bord 23
- Certificat de siguranţă radio-telegrafică 24
- Certificat de siguranţă pentru nave de marfă 25-26
- Rol echipaj nava Bobâlna 27-47
- Adresa nr.M/16647 din 21.10.1992 către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile 48
- Documente în L. Engleză 49-55
- Adresa Petromin din 09.10.1992 către Insp. Navigaţiei Civile 56-57
- Protocol de predare primire din 12.10.1992 58
- Adresă nr.M/15969 către Petromin de solicitare a documentaţiei pt. fiecare navă în parte. 59
- Documente în L. Engleză 60-64
- Adresă nr. M/15560 din 25.09.1992 către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile 65-67
- Adresă M.J. – Cabinet către Ministrul transporturilor 68
- Adresă nr.M/13390 din 14.08.1992 către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile 69
- Ordinul Ministrului transporturilor 457 din 11.08.1992 70
- Documente în L. engleză 71-73
- Adresă M/11869 din 21.07.1992 către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile 74
- Document L. Engleză nr.M/11870 din 21.07.1992 75
- Adresă M 11861 din 02.07.1992 a Companiei Petromin către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile Constanţa 76
- Ordinul Ministrului transporturilor 418 din 20.07.1992 77
- Documente în L. Engleză 78-86
- Adresa nr.68.0/3011 din 07.12.1990 a Insp. Navigaţiei Civile către Căpitănia Portului Constanţa 87
- Protocol de repartizare a navelor fostei Navrom Constanţa la cele trei companii înfiinţate conf. HG din 9.05.1990 88-90
- Încheiere de autentificare notariat Constanţa nr.67839 din 08081990 91
- Adresa M 22896 din 27.12.1990 către Navrom, Romline şi Petromin 92
- Certificat de naţionalitate 93
- Rol echipaj nava Bobâlna 94-118
- Adresă M 14461 din 25.10.1982 către Insp. de Navigaţia Civilă Bucureşti 119
- Adresa nr. 2300 din 02.07.1982 a Navrom către Căpitănia Portului Constanţa 120
- Document L. Engleză 121
- Adresă M 11562 din 01.09.1982 către ICE Navimpex Centrala Navală Galaţi 122
- Adresa nr.3681 din 24.04.1982 a Navimpex Centrala Navală Galaţi către Căpitănia Portului Constanţa 123
- Rol de echipaj provizoriu nr. M 9099 din 07.07.1982 privind nava Bobâlna 124-126
- Adresa nr. 5393 din 13.04.1982 către ICE Navimpex Galaţi 127
- Telex nr.3845 din 19.03.1982 128-129
- Adresa M 36 din 07.01.1982 către ICE Navimpex Galaţi 130-131
- Adresa M16848 din 24.11.1981 către Şantierul naval maritim Constanţa 132-138
- Adresa M 12666 din 15.09.1981 către Şantierul naval Constanţa 139-141
- Adresa M 8311 din 13.06.1981 către Şantierul Naval Constanţa 142
- Adresa M 13263 din 07.10.1981 către SNC 143
- Adresa nr.68.0/1588 din 30 iunie 1980 a Insp. Navigaţiei Civile către Şantierul Naval Constanţa ş.a. 144
- Adresa 8050 din 27.05.1980 a SNC către Insp. de Navigaţie Civilă 145-146
- Adresa M 9358 din 13.07.1982 a Navrom Constanţa către Căpitănia Portului Constanţa înmatriculări nave. 147
- Raport nr.960 al Registrului Naval Român 148-156
- Certificat de clasificare 175
- Certificat de siguranţă 158
- Certificat de tonaj 159-160
- Certificat internaţional de bord liber 161
- Certificat de siguranţă radio-telegrafică 162
- Certificat de siguranţă a materialului de echipament 163
- Adresa nr. 68.0/2637 din 23.07.1992 a Insp. de stat al navigaţiei Civile către Căpitănia Portului Constanţa 164
- Cerere Insp. Navigaţiei Civile către ministrul adjunct al transporturilor din 06.07.1982 165
- Certificat de tonaj 166-167
- Adresă nr.12231 din 06.07.1982 a Navrom Constanţa către Insp. Navigaţiei civile Bucureşti 168
- Certificat de naţionalitate 169
- Adresa M 14461 din 25.10.1982 a Căpităniei Portului Constanţa către Insp. de Navigaţie Civilă 170-172
- Adresa 12897 din 16.07.1982 a Navrom Constanţa către Căpitănia Portului Constanţa 173
- Adresa nr.3462 din 17.09.1982 a Navimpex către Căpitănia Portului Constanţa 174
- Document în L. engleză 175-176
- Raport 960.10 al Navrom 177-180
- Raport 10/960 al Reg.Naval Român 181-182
- Raport 10/960 al Registrului Naval Român 183-185
- Certificat de siguranţă a construcţiei pt. navă de mărfuri 186
- Certificat internaţional de bord liber 187
- Certificat de siguranţă radio-telegrafică 188
- Certificat de siguranţă a materialului de echipament 189
- Permis de navigaţie 190-191
- Adresa nr.68.0/1588 Insp. Navigaţiei Civile către SNC 192
VOLUMUL 89 b – Material studiat la întocmirea TV MF 1997 „Bobâlna”
- Raportul managerilor de flotă din 31.12.1996 privind navele Cărbuneşti, Comăneşti Fortune 22, Balota, Barboşi, Băneasa, Bobâlna, Borzeşti, Baia de Aramă, Baia de Criş, Bujoreni, Băceşti – documentaţie în limba engleză 1-55
- Raportul managerilor de flotă din 31.12.1995 privind navele Cărbuneşti, Comăneşti Fortune 22, Balota, Barboşi, Băneasa, Bobâlna, Borzeşti, Baia de Aramă, Baia de Criş, Bujoreni, Băceşti – documentaţie în limba engleză 56-115
- Raportul managerilor de flotă din 31.12.1994 privind navele Cărbuneşti, Comăneşti Fortune 22, Balota, Barboşi, Băneasa, Bobâlna, Borzeşti, Baia de Aramă, Baia de Criş, Bujoreni, Băceşti – documentaţie în limba engleză 117-167
- Raportul managerilor de flotă din 31.12.1993 privind navele Cărbuneşti, Comăneşti Fortune 22, Balota, Barboşi, Băneasa, Bobâlna, Borzeşti, Baia de Aramă, Baia de Criş, Bujoreni, Băceşti – documentaţie în limba engleză 168-227
- Raportul managerilor de flotă din 31.12.1992 privind navele Cărbuneşti, Comăneşti Fortune 22, Balota, Barboşi, Băneasa, Bobâlna, Borzeşti, Baia de Aramă, Baia de Criş, Bujoreni, Băceşti, 22 ND Decembrie, Breaza, Callatis – documentaţie în limba engleză 228-286
- Financial Statement 31.12.1995 287-302
- Financial Statement 31.12.1994 303-324
- Financial Statement 31.12.1993 325-354
- Financial Statement 31.12.1992 355-389

VOLUMUL 90 a -Material studiat la întocmirea PV – MF 1997Cărbuneşti, Comăneşti,
22 Decembrie, Băneasa
- Adresa nr.214 a Căpităniei Portului Constanţa din 09.01.1998 către Poliţia Municipiului Constanţa de înaintare a foilor matricole a navelor Fortune, Comăneşti, Cărbuneşti, balota, Baia de Criş, Baia de Aramă, Bobâlna, Borzeşti, Băneasa, Barboşi, Bujoreni, Băceşti, Histria Star, Histria Sun, Bârlad şi Bicaz 1-19
- Adresa nr.253575 din 23.12.1997 a Poliţiei Munic. Constanţa către Căpitănia Portului Constanţa de solicitare a documentaţiei privind navele sus-menţionate 20
- Adresa nr.1121 din 30.01.1998 către Poliţia Munic. Constanţa de înaintare a listelor cu membrii CIS , CIMS şi AGA 21-25
- Adresa nr. 253575/28.01.1998 a Poliţiei Munic. Constanţa către Petromin Constanţa privind solicitare acte 26-37
- Adresa nr.1263 din 04.02.1998 a Petromin către Poliţia munic. Constanţa de transmitere solicitări acte 38-114
- contractul de credit încheiat între Petromin Overseas Inc. în calitate de împrumutat şi instituţiile financiare şi bancare ca împrumutător şi Christiania Bank ca agent şi garantor în legătură cu un credit de 49 mil. USD 1-15
- amendamentul nr.1 la contractul de împrumut datat 30.10.1992 împreună cu anexele 16-271
- contract de împrumut din 7.08.1992 între Petromin Overseas Inc. ca împrumutat şi instituţiile financiare şi bancare ca împrumutători şi Christiania Bank ca agent şi garantor în valoare de 45 milioane USD împreună cu anexele 272-395
- raport financiar la 31.12.1996 a lui Petromin Overseas Inc. 396-421
Volumul 91
Material studiu pentru întocmirea procesului verbal al Min. Finanţelor 1997 nava Bujoreni
- Ordinul 418 din 20.07.1992 al ministrului Transporturilor Traian Băsescu 1
- adresa Băncii Christiania Bank către cei interesaţi prin care face cunoscut că a împrumutat 49 mil. USD pentru retehnologizarea a 14 nave prin subsidiara Petromin Overseas Inc. din Monrovia 2
- contracte de management încheiate între Petroklav Management Inc. şi Torvald Klaveness între Băceşti Inc. şi Petromin Overseas Inc., Petroklav Management Inc. şi Borom Shipping Limited între Petromin Shipping şi Petroklav Management Inc. între Bicaz Inc. şi Petromin Overseas Inc. între Bârlad Inc. şi Petromin Overseas Inc., Breaza Inc şi Petromin Overseas Inc., Callatis Inc. şi Petromin Overseas Inc., Bujoreni Inc. şi Petromin Overseas, Inc. Barboşi Inc. şi Petromin Overseas Inc., Băneasa Inc cu POI, Borzeşti Inc cu POI, Bobâlna Inc. cu POI, Baia de Criş cu POI, Baia de Aramă Inc cu POI, Balota Inc. cu POI Comăneşti Inc. cu POI, Cărbuneşti Inc. cu POI, 22 Decembrie cu POI, Petroklav Management Inc (PMI). cu Torvald Klaveness, POI cu PMI, 3-188
- Proces Verbal al BOD ţinută la 30.05.1995 pentru numirea de noi membrii 189
- Lista directorilor şi ofiţerilor cu specimenele de semnătură 190-191
- traducere din limba română în limba engleză pt. autentificarea spec. de semnături 192
- Întâlnirea BOD of POI la Constanţa la 15.10.1992 193-197
- Bill of Sale Callatis, Cărbuneşti, Bobîlna, Bujoreni, 22 Decembrie, Comăneşti, Balota, Baia de Aramă, Baia de Criş, Borzeşti, Băneasa, Barboşi, Băceşti, Breaza, Bîrlad, Bicaz, 198-213
- Certificate eliberate de Căpitănie la 25.08.1992 ref. La statutul juridic al navelor care şi-au schimbat armatorul Petromin 214-216
- Adresa CNM Petromin din 11.08.1992 către INC prin care solicită să i se aprobe schimbarea companiei armatoare pt. 11 nave la companii liberiene 217-218
- Fotocopie a acţiunii Bicaz Inc. 219-220
- Amendament la statutul societăţii Bicaz Inc 221-222
- contract societ. Bicaz Inc 223-225
- International Trust Company of Liberia numit ca agent pt. Bicaz Inc. 226
- Transfer de subscriere 227
- Aceiaşi sit la nava Bîrlad 228-236
- Aceiaşi sit la nava Breaza 237-244
- Aceiaşi sit la nava Callatis 245-253
- Aceiaşi sit la nava Băceşti 254-260
- Aceiaşi sit la nava Bujoreni 261-269
- Aceiaşi sit la nava Barboşi 270-2789
- Aceiaşi sit la nava Băneasa 279-287
- Aceiaşi sit la nava Borzeşti 288-296
- Aceiaşi sit la nava Bobîlna 297-305
- Aceiaşi sit la nava Baia de Aramă 306-314
- Aceiaşi sit la nava Baia de Criş 315-323
- Aceiaşi sit la nava Balota 324-332
- Aceiaşi sit la nava Cărbuneşti 333-341
- Aceiaşi sit la nava Comăneşti 342-350
- Aceiaşi sit la nava 22 Decembrie 351-359
- Aceiaşi sit la Petroklav Management Inc 360-380
- Demisia directorilor din PMI 381-385
- Aceiaşi sit. ca la PMI dar la POI 386-415
- Hotărârea 20 CIS CNM Petromin 416-417
Volumul 92 – Material studiat pentru întocmirea procesului verbal al Ministerului Finanţelor 1997
- Poliţe de asigurare pentru nava Bobâlna pentru corp navă, corp şi maşină, navlu 1-157
- Poliţe de asigurare pentru nava Barboşi pentru corp navă, corp şi maşină, navlu 158-365
- Poliţe de asigurare pentru nava Băneasa pentru corp navă, corp şi maşină, navlu 366-580
- Poliţe de asigurare pentru nava Băneasa pentru corp navă, corp şi maşină, navlu 1-11
- Poliţe de asigurare pentru nava Barboşi pentru corp navă, corp şi maşină 12-22
- Poliţe de asigurare pentru nava Baia de Aramă pentru corp navă, corp şi maşină 23-32
- Poliţe de asigurare pentru nava Baia de Criş pentru corp navă, corp şi maşină 33-43
- Poliţe de asigurare pentru nava Bobâlna pentru corp navă, corp şi maşină 44-60
- Poliţe de asigurare pentru nava Balota pentru corp navă, corp şi maşină 61-63
- Poliţe de asigurare pentru nava Băceşti pentru corp navă, corp şi maşină 64-74
- Poliţe de asigurare pentru nava Bujoreni pentru corp navă, corp şi maşină 75-84
- Poliţe de asigurare pentru nava Borzeşti pentru corp navă, corp şi maşină 85-95
- Poliţe de asigurare pentru nava Fortune 22 (ex. 22 decembrie) pentru corp navă, corp şi maşină 96-106
- Poliţe de asigurare pentru nava Cărbuneşti pentru corp navă, corp şi maşină 107-117
- Poliţe de asigurare pentru nava Comăneşti pentru corp navă, corp şi maşină 118-128
- Poliţe de asigurare pentru nava Borzeşti pentru corp navă, corp şi maşină 129-140
- Poliţe de asigurare pentru nava Bujoreni pentru corp navă, corp şi maşină 141-152
- Poliţe de asigurare pentru nava Băceşti pentru corp navă, corp şi maşină 153-164
- Poliţe de asigurare pentru nava Balota pentru corp navă, corp şi maşină 165-176
- Poliţe de asigurare pentru nava Bobâlna pentru corp navă, corp şi maşină 177-188
- Poliţe de asigurare pentru nava Baia de Criş pentru corp navă, corp şi maşină 189-201
- Poliţe de asigurare pentru nava Barboşi pentru corp navă, corp şi maşină 202-213
- Poliţe de asigurare pentru nava Băneasa pentru corp navă, corp şi maşină 214-235
- Poliţe de asigurare pentru nava Fortune 22 (ex. 22 decembrie) pentru corp navă, corp şi maşină 236-246
- Poliţe de asigurare pentru nava Comăneşti pentru corp navă, corp şi maşină 247-259
- Poliţe de asigurare pentru nava Cărbuneşti pentru corp navă, corp şi maşină 260-271
- Poliţe de asigurare pentru nava Barboşi pentru corp navă, corp şi maşină 272-284
- Poliţe de asigurare pentru nava Baia de Criş pentru corp navă, corp şi maşină 285-296
- Poliţe de asigurare pentru nava Bobâlna pentru corp navă, corp şi maşină 297-308
- Poliţe de asigurare pentru nava Balota pentru corp navă, corp şi maşină 309-320
- Poliţe de asigurare pentru nava Băceşti pentru corp navă, corp şi maşină 321-332
- Poliţe de asigurare pentru nava Bujoreni pentru corp navă, corp şi maşină 333-346
- Poliţe de asigurare pentru nava Borzeşti pentru corp navă, corp şi maşină 347-357
- Poliţe de asigurare pentru nava Băneasa pentru corp navă, corp şi maşină 358-369
- Poliţe de asigurare pentru nava Baia de Aramă pentru corp navă, corp şi maşină 370-381
VOLUMUL 95 – Materiale studiate pentru întocmirea procesului verbal al Ministerului Finanţelor 1997 Nava Borzeşti
- Certificat de clasificare al navei Borzeşti 1-2
- Certificat de siguranţă a construcţiei pt. navă de mărfuri Borzeşti + anexă 3-4
- Certificat internaţional de bord liber nava Borzeşti 5
- Certificat de siguranţă radiotelegrafică nava Borzeşti 6
- Anexă la Certificatul de siguranţă a echipamentului pt. nava Borzeşti 7
- Rol de echipaj nava Borzeşti 8-58
- Adresă către Inspectoratul de Navigaţie Civilă Bucureşti din 24.03.1983 de înaintare a documentelor tehnico-juridice în completarea dosarului de cazier al navei. 59
- Adresă către Inspectoratul de Navigaţie Civilă Bucureşti din 03.01.1982 de înaintare a actului nr.02374/1982 privind avizarea documentaţiei tehnice Proiect L 850 de către American Bureau of Shipping – Genova + act nr.02374/1982 60-67
- Adresă către Şantierul Naval Maritim Constanţa nr. M/18.317 din 21.12.1982 a Căpităniei Portului Constanţa , prin care se solicită o copie a avizului American Bureau of Shipping 68
- Adresă către Şantierul Naval Maritim Constanţa nr.M/16.408 din 17.11.1982 a Căpităniei Portului Constanţa prin care se solicită avizul American Bureau of Shipping pentru autorizarea construcţiei a 5 nave B.K. de 65.000 Tdw 69
- Adresă către Căpitănia Portului Constanţa din 09.09.1982 a Navrom pentru înmatricularea navei Borzeşti 70
- Raport inspecţie iniţială nr.10/971.M a Registrului Naval Român pt. nava Borzeşti din 28.07.1982 71-72
- Raport inspecţie iniţială nr.10/971.C a Registrului Naval Român pt. nava Borzeşti din 28.07.1982 73-74
- Raport inspecţie iniţială nr.10/971.E a Registrului Naval Român pt. nava Borzeşti din 28.07.1982 75-79
- Adresa nr.M/11082 din 20.08.1982 a Navrom Constanţa către Căpitănia Portului Constanţa de înaintare acte registru pt. înmatricularea navei Borzeşti 80
- Certificat de clasificare provizoriu până la 27.01.1983 nava Borzeşti 81
- Certificat de siguranţa construcţiei 82
- Certificat de tonaj 83-84
- Certificat internaţional de bord liber 85
- Certificat de siguranţă a materialului de echipament 86
- Certificat de siguranţă radiotelegrafică 87
- Adresa nr.M/11:268 din 26.08.1982 a Inspectoratului navigaţiei civile către Căpitănia Portului Constanţa de confirmare a certificatului de naţionalitate cu denumirea Blejoi şi adresa de confirmare nr.M/11.271 din 26.08.1982 . 88
- Adresa nr. M/6513 din 25.05.1979 a Inspectoratului Navigaţiei Civile către Căpitănia Portului Constanţa pentru atribuire denumiri nave 89
- Certificat de naţionalitate 90
- Adresa nr. M/4212 din 20.03.1982 a Căpităniei Portului Constanţa către Navimpex de solicitare documentaţie juridică pt. contractele de construcţie 91-92
- Adresa nr. M/42124 din 22.03.1982 a Căpităniei Portului Constanţa către Inspectoratul de Navigaţie Civilă de înaintare a cererii privind autorizaţia de construcţie a 5 mineraliere. 93
- Adresa nr. 220/12.01.1982 a Şantierului Naval Constanţa către Inspectoratul navigaţiei Civile pt. extinderea autorizaţiei construcţiei 94
- Adresă M/36 din 07.01.1982 a Căpităniei Portului Constanţa către Navimpex solicitare documentaţie juridică 95-96
- Adresă nr. M/37 din 06.01.1982 a Căpităniei Portului Constanţa către Şantierul Naval Constanţa prin care se comunică neconcordanţa cu modalitatea de jurisprudenţă uzitată pt. 5 dintre navele construite pt. export. 97
- Adresa nr.M/16.848 din 24.11.1981 a Căpităniei Portului Constanţa către Navimpex pt. expediere documentaţie pt. cele 9 mineraliere construite pt. export. 98-100
- Adresa nr. M/16.849 a Căpităniei Portului Constanţa către Şantierul Naval Constanţa – necesar autorizaţie de construcţie a 5 nave noi. 101-102
- Adresa nr.18308 din 23.11.1981 a Şantierului Naval Constanţa către Căpitănia Portului Constanţa cu situaţia navelor în curs de construcţie. 103-104
- Adresa nr.2972 din 31.03.1982 a Navimpex către Căpitănia Portului Constanţa de înaintare a contractelor navelor Stavroula şi Evrimendon 105
- Notă din 02.08.1980 privind contractele de export a 16 nave în Grecia 106-107
- Contract nr.438 între Atropos Corporation Monrovia – cumpărător şi Navimpex – Centrala Navală – vânzător , pt. construire navă 64,700 MDWT 108-187
- Adresa nr. 2025/31.10.1986 a ambasadei RSR din Bruxelles către Dep. Transporturilor Navale de prelungire a actelor de convenţie ale navei Borzeşti 188
- Adresa nr.M/3725 din 24.03.1983 a Căpităniei Portului Constanţa către Inspectoratul de Navigaţie Civilă de înaintare documente tehnico-juridice + documente 189-191
- Adresa nr.1703 din 09.09.1982 a Navrom către Căpitănia portului Constanţa – solicitare înmatriculare navă Borzeşti 192
- Certificat de clasificare 193
- Certificat de siguranţă 194
- Certificat internaţional de bord liber 195
- Certificat de siguranţă radiotelegrafică 196
- Certificat de siguranţă a materialului de echipament 197
- Adresa nr. 68.0 din 10.08.1982 a Inspectoratului Navigaţiei Civile către ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor privind pavilionul navei 198-199
- Telex nr.10245 al Navrom către Insp. Navigaţiei Civile privind acordarea certificatului de naţionalitate. 200
- Adresa nr.68..o/6031 din 11.08.1982 a Dep. Transporturilor Navale către Direcţia Generală a Poştelor şi Telecomunicaţiilor pt. autorizare staţie radio 201
- Telex nr.1949 din 11.08.1982 către Navrom Constanţa privind certificatul de naţionalitate 202
- Rezoluţie privind schimbarea numelui navei 203
- Adresă şi proiect privind atribuirea denumirii Blejoi unei nave maritime 204-210
- Certificat de naţionalitate nava Blejoi 211
- Certificat de naţionalitate nava Borzeşti 212
- Certificat de tonaj nava Borzeşti 213-214
- Adresa din 29.07.1982 dreptul de arborare a pavilionului românesc 215
- Telex nr.15674 din 29.07.1982 către Insp. Navigaţiei Civile privind certificatul de naţionalitate al navei Blejoi 216
- Notă privind indicativul atribuit mineralierului Blejoi 217
- Adresa nr. 01305 din 20.07.1982 a Şantierului Naval Constanţa către Navrom Constanţa cu informaţii necesare pentru eliberarea certificatului de naţionalitate 218-219
- Telex 13054 din 28.07.1982 a Şantierului Naval Constanţa către Navrom Constanţa cu informaţii necesare pentru eliberarea certificatului de naţionalitate 220
- Rol de echipaj nava Bicaz 222-227
- Adresă nr.10955 din 29.12.1994 a Petromin SA către Căpitănia Zonală Constanţa de înaintare a certificatului de naţionalitate şi actele navei Bicaz. 228-245
- Adresa nr.9914 din 22.11.1994 a Petromin SA către Căpitănia Portului Constanţa privind aprobarea vânzării navei Bicaz 246-247
- Certificat de radiere pt. nava Bicaz nr. 6531 din 23.12.1994 248
- Certificat de radiere pt. nava Bicaz (L. engleză) 249
- Adresă nr. 10.845 din 23.12.1994 Petromin SA către Căpitănia Zonală Constanţa pt. eliberarea certificat radiere nava Bicaz 250
- Aviz de credit nr.508376 din 28.12.1994 al BRCE – Sucursala Constanţa către Petromin SA 251
- Extras de cont din 28.12.1994 BRCE SA pt. Petromin SA 252
- Adresă din 23.12.1994 a Hambros Bank Limited (L. Engleză) 253
- Copie registru cu nume şi specimene de semnătură ale directorilor şi oficialilor ai băncii Hambros Bank Limited 254-256
- Adresa nr. 10.846 din 23.12.1994 a Petromin SA către Căpitănia Zonală Constanţa pt. eliberare certificat de navă liberă de sarcini – nava Bicaz 257
- Certificat liber de sarcini pt. nava Bicaz nr.6532 din 23.12.1994 258
- Certificat liber de sarcini pt. nava Bicaz (L. Engleză) 259
- Certificat liber de sarcini pt. nava Bicaz nr.6313 din 16.12.1994 (L. Engleză) 260
- Certificat liber de sarcini pt. nava Bicaz nr.6532 din 23.12.1994 261
- Adresa din 15.12.1994 a Petromin SA către Căpitănia Zonală Constanţa pt. eliberare certificat de navă liberă de sarcini – nava Bicaz 262
- Extras de cont din 30.11. 1994 BRCE SA pt. Petromin SA + aviz de credit nr.507306 263
- Adresa nr. 10.115 din 30.11..1994 a Petromin SA către Căpitănia Zonală Constanţa pt. eliberare certificat de radiere şi de navă liberă de sarcini pentru navele Carpaţi, Oltul, Reşiţa, Tomis şi Bicaz 264
- Adresa nr.29 / 1474 din 29.11.1994 a Insp. Navigaţiei civile către Căpitănia Portului Constanţa privind retragerea dreptului de arborare a pavilionului român navei Bicaz 265
- Ordinul nr.429 din 29.11.1994 de retragere a dreptului de arborare a pavilionului românesc navei Bicaz. 266
- Adresa nr.5778/C din 23.11.1994 către Inspectoratul de Navigaţie Civilă prin care se solicită analizarea şi comunicarea modului de aplicare a reglementărilor legislative privind retragerea pavilionului şi radierea navei Bicaz, în sensul dacă este necesară aprobarea Guvernului sau este suficientă aprobarea CIMS/AGA. 267-268
- Adresa 9898 din 21.11.1994 a Petromin SA către Căpitănia Zonală Constanţa cu solicitarea de a interveni pt. obţinerea aprobării de retragere a dreptului de arborare a pavilionului românesc şi a radierii navei Bicaz din Registrul matricol. 269
- Declaraţie CNM Petromin SA din care reiese că nava Bicaz este protejată împotriva tuturor sarcinilor şi sechestrelor. 270
- Adresa FPS Transilvania SA nr.9175 din 29.08.1994 către Petromin SA Constanţa de aprobare a vânzării navelor Bicaz, Banat şi Crişana. 271
- Adresa FPS nr.120/2611/28.08.1994 către Petromin SA prin care aprobă vânzarea navei Bicaz 272
- Adresa Adunării Generale a Acţionarilor a CNM Petromin SA Constanţa către S. Nave în Conservare privind navele mai vechi de 14 ani 273
- Hotărârea AGA Petromin din 29.09.1994 274
- Hotărârea AGA Petromin din 07.10.1994 275
- Adresa 8091 din 23.11.1994 a Petromin SA către Căpitănia Zonală Constanţa cu aprobarea vânzării navei Bicaz 276
- Proces verbal nr.10 din 29.10.1994 AGA Petromin 277-278
- Memorandum de convenţie privind vânzarea navei Bicaz (L. Engleză) 279-282
- Memorandum de convenţie privind vânzarea navei Bicaz – traducere din L. Engleză 283-287
- Proces verbal din 16.11.1994 privind etapa a 3 de licitaţie pt. vânzarea navei Bicaz 288
- Proces verbal din 16.11.1994 privind etapa a 3 de licitaţie pt. vânzarea navei Bicaz (L. engleză) 289
- Adresa nr.68.0/3887 din 02.11.1992 a Insp. de Stat a Navigaţiei Civile către Căpitănia Portului Constanţa – comunică aprobarea transferului de proprietate asupra navei Bicaz 290
- Adresa nr. M/16.779 din 23.10.1992 a Căpităniei Portului Constanţa către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile privind transferul de proprietate asupra navei Bicaz. + documentaţie juridică în L. Engleză 291-297
- Protocol de predare primire din 25.08.1992 a proprietăţii navei Bicaz 298
- Adresa nr.M/15.969 din 05.10.1992 a Căpităniei Portului Constanţa către Petromin SA solicitare documentaţie juridică privind transferul de proprietate a 12 nave. 299
- Adresa M/15.560 din 25.09.1992 a Căpităniei Portului Constanţa către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile 300-302-303
- Certificat al Căpităniei Portului Constanţa privind nava Fortune 301
- Adresa Ministerului Justiţiei către Traian Băsescu – ministrul Transporturilor privind constituirea unor societăţi comerciale în străinătate. 304
- Adresa M/13.997 din 25.08.1992 a Căpităniei Portului Constanţa către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile 305
- Adresa din 24.08.1992 a Petromin către Căpitănia Portului Constanţa pt. eliberare certificat 3 nave 306
- Certificat nr.M/13996 din 25.08.1992 al Căpităniei Portului Constanţa 307
- Ordinul Ministerului Transporturilor nr.457 din 11.08.1992 308
- Factură de vânzare a navei Bicaz (L. Engleză) 309
- Adresa nr.M/11.959 din 23.07.1992 a Petromin SA către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile pt. eliberare certificat liber de sarcini 310
- Certificat liberă sarcină nr.M/12024 din 23.07.1992 pt. nava Bicaz 311
- Certificate (L. Engleză) pt. nava Bicaz 312-314
- Adresa nr.8725 din 25.10.1991 a Petromin SA către Căpitănia Portului Constanţa 315
- Certificat de naţionalitate nava Bicaz 316
- Certificat nr.M/19.410 din 29.10.1991 al Căpităniei Portului Constanţa privind nava Bicaz 317
- Adresa din 07.12.1990 a Insp. Navigaţiei Civile către Căpitănia Portului Constanţa 318
- Protocol din 06.08.1990 privind repartizarea navelor fostei Întrep. Navrom Constanţa 319-322
- Adresa nr.M/22.896 din 27.12.1990 a Căpităniei Portului Constanţa către companiile de navigaţie maritimă 323
- Document L. Engleză privind nava Bicaz – Bureau Veritas 324-325
- Rol de echipaj nava Bicaz 326-358
- Certificat de siguranţă radiotelegrafică nava Bicaz 352
- Raport de inspecţie nr.02/15 din 06.09.1989 a navei Bicaz 353
- Aviz de expertiză nr.496 din 12.03.1982 a Căpităniei Portului Mangalia nava Bicaz 354
- Act de expertiză nr.-185 din 29.01.1992 Căpitănia Portului Mangalia 355
- Rol de echipaj nava Bicaz 356-401
- Adresa nr.12071 din 27.08.1976 a Căpităniei Portului Constanţa către Insp. de Navigaţie Civilă 402
- Adresa nr.47453 din 20.08.1976 a Navrom către Căpitănia Portului Constanţa privind înmatricularea navei Bicaz 403
- Rapoarte de inspecţie nr.10/898 din 16.08.1976 404-409
- Certificat de siguranţa materialului de echipament din 16.08.1976 410
- Certificat de siguranţa radiotelegrafică din 16.08.1976 411
- Certificat internaţional de bord liber 16.08.1976 (L. Engleză) 412
- Certificat internaţional de bord liber 16.08.1976 413
- Certificate de tonaj nr.10/898 414-417
- Certificat de siguranţa materialului de echipament din 16.08.1976 418
- Certificate de siguranţa construcţiei din 16.08.1976 419-420
- Certificat internaţional de bord liber 16.08.1976 (L. Engleză) 421
- Certificat internaţional de bord liber 16.08.1976 422
- Certificat de siguranţa radiotelegrafică din 16.08.1976 423
- Rapoarte de inspecţie nr.10/898 din 16.08.1976 424-429
- Adresa nr. 1207 din 27.08.1976 Căpitănia Portului Constanţa către Insp. Navigaţiei Civile de înaintare acte necesare arborării pavilionului român şi înmatriculării navei Bicaz 430
- Adresa nr.47453 din 20.08.1976 a Comandamentului Flotei Maritime către Căpitănia Portului Constanţa de înaintare documente necesare înmatriculare nava Bicaz 431
- Adresa nr.12464 din 02.09.1976 a Căpităniei Portului Constanţa către Insp. Navigaţiei Civile de înaintare copie foaie matricolă a navei Bicaz + copii foaie matricolă 432-435
- Adresa din 20.08.1976 a Insp. de Navigaţie Civilă către ministrul Transporturilor pt. semnarea certificatului de naţionalitate. 436
- Telex nr.5615 din 19.08.1976 al Navrom către Insp. de Navigaţie Civilă – comunicare date tehnice pt. certificatul de naţionalitate. 437
- Certificat de naţionalitate al navei Bicaz 20.08,.1976 438
- Adresa nr.94/2082 din 05.12.1975 a Insp. de Navigaţie Civilă către Căpitănia Portului Constanţa privind aprobarea numelor de navă 439
- Adresa din 02.12.1975 a Insp. de Navigaţie Civilă către ministrul Transporturilor Traian Dudaş de avizare a denumirilor navelor 440
- Adresa nr.68/15117 din 27.11.1975 a Comandamentului Marinei Civile către Insp. de Navigaţie Civilă ptr. Atribuire nume la nave. 441
- Adresa din 02.12.1975 a Insp. de Navigaţie Civilă către ministrul Transporturilor Traian Dudaş de avizare a denumirilor navelor 442
- Autorizaţie de construcţie nr.94/2081 din 04.12.1975 a navelor Bicaz şi Bârlad 443
- Adresa nr. 73703 din 14.11.1975 a Navrom către Comandamentul Marinei Civile pt. aprobare denumiri nave 444
- Autorizaţie de construcţie nr.94/2081 din 04.12.1975 a navelor Bicaz şi Bârlad 445
VOLUMUL 96-97 – MATERIALE STUDIATE PENTRU ÎNTOCMIREA PROCESULUI VERBAL AL MINISTERULUI FINANŢELOR 1997
- Adresă Inspectoratul de Stat al Navigaţiei Civile nr. 68./3942 din 16.12.1992 1
- Adresă Inspectoratul de Stat al Navigaţiei Civile nr. 68/3888 din 02.11.1992 2
- Certificat de înregistrare navală nr. 486-92, certificat de clasificare, certificat de tonaj, certificat de siguranţă, anexa cu viza pentru inspecţiile anuale,certificatul internaţional de prevenirea poluării cu hidrocarburi, certificat de naţionalitate, tabel nominal cu persoanele ambarcate (din echipaj), rol de echipaj 3 – 66
- Adresă înaintare privind transferul de proprietate asupra navei BORZEŞTI de la CNM PETROMIN SA către PETROMIN OVERSEAS INC. şi documentaţia aferentă 67– 127

- RNR raport nr. 02/01 din 02.11.1996, certificat de clasificare, certificat pentru echipament de navigaţie, certificat pentru mijloace de semnalizare, certificat de prevenire a poluării cu produse petroliere, certificat internaţional de prevenire a poluării prin ape uzate,certificat de confirmare a proprietăţii, autorizaţie pentru staţie de navă, certificatul de naţionalitate al navei, certificat internaţional de tonaj al navelor 128- 168
- Adresă înaintare şi documentaţia tehnico-juridică necesară preschimbării certificatului de naţionalitate al navei HISTRIA STAR 169– 185
- Protocol de predare primire nava BARBOŞI din 23.07.1992 186- 193
- Adresă Inspectoratul de Stat al Navigaţiei Civile nr. 680/2639/23.07.1992 şi dosar cazier navă 194 – 220
- Adresă CNM PETROMIN SA nr. 6470 din 26.07.1995 221
- Certificat cu navele aflate în proprietatea CNM PETROMIN SA 222-227
- Adresă CNM PETROMIN SA nr. 817 din 25.01.1995, documentaţia de constituirea unei societăţi comerciale în străinătate 228 – 245
- Adresa Căpităniei Portului Constanţa nr. 13.396 din 14.08.1992 Fila 246
- Copie după ordinul nr. 457 din 11.08.1992 al Ministrului Transporturilor Fila 247
- Documentaţie nava BAIA DE ARAMĂ Filele
248 – 320
- Documentaţie nava FIVOS Filele
321 – 355
- Adresă către CNM Petromin SA privind preschimbarea certificatului de naţionalitate al navei Histria Sun 1
- Adresa nr.21/389 din 18.02.1997 a Insp. Navigaţiei Civile către Căpitănia Portului Constanţa referitor la preschimbarea certificatului de naţionalitate a navei Histria Sun 2
- Certificat de clasificare al navei Histria Sun 3-4
- Certificat internaţional load line al navei Histria Sun (L. Engleză) 5
- Certificat de siguranţa construcţiei navei Histria Sun (L. Engleză) 6
- Certificat de siguranţa echipamentului navei Histria Sun (L. Engleză) 7
- Certificat de siguranţa echipamentelor – Histria Sun –(L. Engleză) 8
- Certificat de siguranţă radio – Histria Sun (L. Engleză) 9
- Certificat de siguranţă radio – Histria Sun (L. Engleză) 10
- Certificat internaţional de prevenire a poluării Histria Sun – (L. Engleză) 11-13
- Certificat internaţional de prevenirea poluării prin ape uzate al Histria Sun 14
- Certificate nave Histria Sun (L:Engleză) 15-17
- Certificat internaţional de tonaj al navei Histria Sun 18
- Document de autorizare nava Histria Sun 19
- Adresa nr.,.1947 din 10.02.1992 către Insp. Navigaţiei Civile privind preschimbarea certificatului de naţionalitate a navei Histria Sun 20
- Adresa nr.1253 din 10.02.1997 a Petromin SA către Căpitănia Portului Constanţa privind cererea de schimbare a certificatului de naţionalitate a navei Histria Sun 21
- Adresa nr.1254 din 10.02.1997 a Petromin SA către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile privind cererea de schimbare a certificatului de naţionalitate a navei Histria Sun 22
- Certificat de naţionalitate al navei Histria Sun din19.05.1994 23
- Certificat internaţional de tonaj al navei Histria Sun 24
- Calculul tonajului pt. nava Histria Sun 25-33
- Adresa nr.3021 din 21.08.1995 a Tanker Ship Management SRL către Căpitănia Zonală Constanţa 34
- Rol de echipaj nava Histria Sun 35-47
- Adresa nr.2844 din 26.07.1995 a Tanker Ship Management SRL către Căpitănia Zonală Constanţa pt. preschimbarea rolului de echipaj 48
- Certificat de siguranţă al navei Histria Sun nr.2881 din 27.07.1995 49
- Certificat nr.57/3/C din 21.11.1994 al Căpităniei Portului Constanţa privind situaţie nave 50
- Adresa nr.2715 din 09.11.1995 a Tanker Ship Management SRL către Căpitănia Zonală Constanţa – aviz licenţă de transport naval 51
- Caracteristici principale nava Histria Sun (L:Engleză) 52
- Adresa Insp. Navigaţiei Civile către Căpitănia Portului Constanţa privind eliberare certificat de naţionalitate Histria Sun 53
- Note manuscris 54
- Adresa nr.6984 din 24.05.1994 a Căpităniei Portului Constanţa către Petromin 55
- Notă manuscris 56
- Certificat din 02.06.1994 al Căpităniei Port Constanţa privind sit. juridică a navei Breaza 57
- Adresa nr.4956 din 31.05.1994 a Petromin SA către Căpitănia Portului Constanţa 58
- Telex nr.2733 din 26.05.1994 a Petromin SA către Căpitănia Portului Constanţa 59
- Certificate eliberate de Registrul naval Român pt. nava Histria Sun (L. engleză) 60-68
- Rol de echipaj mineralierul Breaza 69-79
- Certificat de naţionalitate nava Breaza 80
- Certificat de naţionalitate nava Histria Sun 81
- Adresa nr.456 din 19.05.1994 a Insp. Navigaţiei Civile către Căpitănia Portului Constanţa – – aprobare denumire Histria Sun pt. nava Breaza 82
- Notă privind transferul de proprietate al navelor 83
- Adresa nr.M/6683 din 18.05.1994 a Căpităniei Portului Constanţa către Insp. Navigaţiei Civile privind schimbarea denumirii navei Breaza. Cu documentaţia juridică aferentă 84- 89
- Telex nr.2114 din 18.04.1994 a Petromin SA către Căpitănia Portului Constanţa privind perfectarea stării juridice a 4 nave 90
- Adresa nr. M/2888 din 01.03.1994 a Căpităniei Portului Constanţa către Petromin SA 91
- Contract de bare/boat 92-105
- Certificat de livrare din 26.03.1994 a navei Breaza 106-107
- Adresa nr.1482 din 31.01.1994 a Tanker Ship Management SRL către Căpitănia Portului Constanţa privind contractele de bare-boat 108-111
- Adresa nr.1065 din 25.01.1994 a Căpităniei Portului Constanţa către Tanker Ship Management SRL 112
- Tanker Ship Management SRL către Căpitănia Zonală Constanţa nr.196 din 14.01.1994 113
- Hotărârea nr.35 a Consiliului Împuterniciţilor Mandataţi ai Statului din CNM Petromin 114-115
- Certificate de clasificare nava Breaza 116
- Certificat internaţional de bord liber 117
- Certificate navă Breaza (L. Engleză) 118-121
- Certificat nr.M/11.400 din 15.07.1993 al Căpităniei Portului Constanţa privind situaţia juridică a navei Breaza 122
- Adresa nr.8113 din 14.07.1993 a Petromin către Căpitănia Port Constanţa – certificat de sarcini 123
- Rol de echipaj nava Breaza 124-174
- Certificate de naţionalitate nava Breaza 175-177
- Adresa nr.68.0/3884 din 02.11.1992 a Insp. de Stat al Navigaţiei Civile către Căpitănia Portului Constanţa – aprobare transfer proprietate nava Breaza 178
- Adresa nr.M/16.691 din 21.10.1992 a Căpităniei Port Constanţa către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile – solicitare transfer proprietate nava Breaza – documente justificative 179-185
- Protocol din 25.08.1992 de predare-primire a navei Breaza 186
- Adresa nr. M/15.969 din 05.10.1992 a Căpitănia Portului Constanţa către Petromin – completare documentaţie la transfer de proprietate 187
- Adresa nr.M/15.560 din 25.09.1992 a Căpităniei Portului Constanţa către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile 188-190
- Adresa Ministerului Justiţiei către Traian Băsescu – ministrul Transporturilor privind constituire societăţi comerciale în străinătate 191
- Adresa nr. 13.999 din 25.08.1992 a Căpităniei Port Constanţa către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile – transfer proprietate nava Breaza 192
- Adresa din 24.08.1992 a Petromin SA către Căpitănia Portului Constanţa- eliberare certificat nave 193
- Certificat nr.M/13996 din 25.08.1992 privind navele Bicaz, Callatis, Breaza 194
- Ordinul Ministrului Transporturilor nr.457 din 11.08.1992 195
- Factură de vânzare a navei Breaza (L: Engleză) 196
- Adresa M/11.963 din 20.07.1992 a Petromin către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile 197
- Certificat M/12.023 din 23.07.1992 privind nava Breaza (L. Engleză) 198
- Adresa nr.8725 din 25.10.1991 a Petromin către Căpitănia Port Constanţa – eliberare certificate nave 199
- Certificat nr. M/19.408 din 20.10.1991 privind nava Breaza 200
- Certificat de naţionalitate nava Breaza 201
- Adresa din 07.12.1990 a Insp. Navigaţiei Civile către Căpitănia Portului Constanţa privind lista navelor aparţinând companiilor de navigaţie 202
- Adresa M/22.896 din 27.12.1990 a Căpităniei Portului Constanţa către companiile de navigaţie maritimă 203
- Protocol privind repartizarea navelor fostei întreprinderi Navrom 204-207
- Listă de echipaj nava Breaza 208-209
- Rol de echipaj nava Breaza 210-284
- Adresa M/7485 din 13.06.1979 a Căpităniei Port Constanţa către Insp. de Navigaţie Civilă 285
- Adresa Navrom nr.1493 din 28.05.1979 către Căpitănia Port Constanţa + adresa M/6614/I din 30.05.1979 a Căpităniei Port Constanţa către Şantierul naval Constanţa 286
- Act de inspecţie înainte de lansare nr.10/738 din 25.05.1979 287
- Rapoarte nr.10/738 din 30.05.1979 privind nava Breaza 288-293
- Certificat de siguranţa construcţiei nava Breaza (L:Engleză) 294
- Certificate de privind nava Breaza 295-300
- Adresa nr.68.0/1348 din 11.05.1979 a Insp. de Navigaţie Civilă către Căpitănia Portului Constanţa – privind denumiri nave 301
- Adresa nr.M/981 din 29.01.1979 a Căpităniei Portului Constanţa către Şantierul Naval Constanţa 302
- Autorizaţie de construcţie nr.68.0/3814 din 16.12.1978 pentru trei nave 303
- Adresa nr.16288 din 13.09.1978 Şantierul naval Constanţă către Căpitănia Port Constanţa privind date nave aflate în construcţii 304

VOLUMUL 101 -Materiale studiate pentru întocmirea procesului verbal al Ministerului Finanţelor. Proprietatea CNM Petromin asupra navelor exploatate deTorvald Klaveness
- Adresă nr.6470 din 26.07.1995 Petromin către Căpitănia Zonală Constanţa navele aflate în proprietate 1
- Certificat nr.2873 din 26.07.1995 al Căpităniei Portului Constanţa privind situaţia juridică a navelor aflate în proprietatea Petromin 2-6
- Certificat nr.1449 din 02.03.1995 al Căpităniei Portului Constanţa privind nava Baia de Criş 7
- Adresa nr.1791 din 01.03.1995 Petromin SA către Căpitănia Portului Constanţa – solicitare eliberare certificat de navă liberă de ipotecă . 8
- Telefax mesaj nr.1516 (L. Engleză) 9
- Proces verbal al şedinţei cu Petromin din 02.02.1995 (L. Engleză) 10-13
- Telefax mesaj nr.1516 – traducere din l. engleză 14
- Proces verbal al şedinţei cu Petromin din 02.02.1995 – traducere din l. engleză 15-18
- Adresa nr.819 din 27.01.1995 a Petromin SA către Căpitănia Port Constanţa de solicitare a 4 certificate „non encumberance” 19
- Certificat nr.567 din 22.01.1995 eliberat de Căpitănia Portului Constanţa din care rezultă că nava Baia de Criş se află în proprietatea exclusivă a Petromin Overseas 20-21
- Adresa Petromin Shipping Company Ltd. nr.817 din 25.01.1995 către Căpitănia Port Constanţa – se solicită eliberarea „Non Ecumberance Certificate” pt. navele Balota, Baia de Aramă, Baia de Criş, Bujoreni. 22
- Adresa nr.158 din 09.01.1995 a CNM Petromin SA către Căpitănia Portului Constanţa – se comunică că informaţiile solicitate referitor nave Pionierul, Tg.Bujor, Baia de Aramă, Baia de Criş, Balota, Bârlad şi Bujoreni sunt strict confidenţiale 23
- Adresa nr. 9 din 03.01.1995 a Căpităniei Portului Constanţa către Petromin privind contractele ce au ca obiect navele din proprietate 24
- Certificat privind nava Baia de Criş – L. engleză 25
- Adresa nr. 68.0/3890 din 02.11.1992 a Insp. de Stat al navigaţiei Civile către Căpitănia Portului Constanţa – aprobare transfer proprietate nava Baia de Criş 26
- Adresa nr. M/16.690 din 21.1]0.1992 a Căpităniei Port Constanţa către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile privind proprietatea asupra navei baia de Criş cu documentaţie juridică anexată 27-33
- Protocol de predare primire din 12.08.1992 a navei Baia de Criş 34
- Adresa nr.M/15.969 din 05.10.1992 Căpitănia Portului Constanţa către Petromin – completare documentaţie nave 35
- Adresa nr. M/15.560 din 25.09.1992 a Căpităniei Port constanţa către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile 36-38
- Adresa Ministerului Justiţiei către Traian Băsescu – ministrul Transporturilor privind constituirea soc. comerciale în străinătate 39
- Adresa nr M/13.397 din 14.08.1992 a Căpităniei Port Constanţa către Ins. De Stat al navigaţiei Civile de înaintare documentaţie juridică nava Baia de Criş + documentaţie 40-42
- Certificat nr.M/13.173 din 12.08.1992 privind statul juridic al navelor Petromin SA 43-44
- Adresa nr. M/11.962 din 20.07.1992 a Petromin către Insp. de Stat al navigaţiei Civile pt. eliberare certificat liber de sarcini Baia de Criş + certificat 45-46
- Adresa nr. 1413 din 18.04.1992 a Petromin SA către Căpitănia Portului Constanţa privind actul de gaj asupra navei Baia de Criş + certificat 47-48
- Certificat nr.2959 din 12.09.1991 a Căpităniei Port Constanţa privind nava Baia de Criş 49-50
- Adresa nr.M/14.680 din 01.08.1991 a Petromin către Căpitănia Port Constanţa privind actul de gaj al navei Baia de Criş 51
- Act de gaj fără deposedare – anexă la contractul d cumpărare a 4 seturi motoare 52
- Adresa nr.5232 din 10.12.1990 a Insp. Navigaţiei –Civile către Căpitănia Portului Constanţa cu lista navelor aparţinând celor trei companii de navigaţie + protocolul de repartizare a navelor 53-55
- Adresa nr. M/22.896 din 27.12.1990 a Căpităniei Port Constanţa către Companiile de navigaţie privind navele aflate în proprietatea acestora. 56-57
- Rol de echipaj nava Baia de Criş din 05.09.1986 58-81
- Adresa nr.36349 din 05.12.1986 a Navrom către Căpitănia Port Constanţa – eliberare certificate nominale pt. 3 nave 82
- Certificat nr. M/24.657 din 26.12.1986 a Căpităniei Port Constanţa privind nava Baia de Criş 83
- Rol de echipaj al navei Baia de Criş din 25.02.1984 84-104
- Adresa nr. 07619 din 03.04.1984 Navrom către Căpitănia Port Constanţa precizări privind certificatele necesare 105
- Adresa nr.M/15.657 din 26.10.1984 Căpitănia Port Constanţa către Navrom 106-108
- Adresa nr.M/5741 din 24.04.1984 Căpitănia Port Constanţa către Insp. de Navigaţie Civilă privind documentaţie nava Baia de Criş 109
- Adresa a Navrom către Căpitănia Port Constanţa de înaintare documente în vederea înmatriculării navei Baia de Criş. + documentaţie 110-129
- Adresa nr.M/3151 din 24.02.1984 Căpitănia Port Constanţa către Navrom – documente necesare înmatriculării navei baia de Criş 130
- Adresa nr.1 din 24.02.1984 Navrom către Căpitănia Port Constanţa privind înmatricularea navei Baia de Criş 131
- Adresă M/2908 din 21.02.1984 Căpitănia Port constanţa către Navrom privind înmatriculare nava Baia de Criş 132
- Adresa nr.M/18.249 din 20.12.1983 a Căpităniei Port Constanţa către Şantierul Naval Constanţa 133-134
- Adresă nr.018954 din 14.12.1983 Şantierul naval Constanţa către Căpitănia Portului Constanţa privind atribuire denumire nave 136
- Adresă M/17.126 din 29.11.1983 a Căpităniei Port Constanţa către Şantierul Naval Constanţa privind atribuire denumire nave 137-138
- Adresa nr. M/175 din 03.01.1983 a Căpităniei Port Constanţa către Insp. de Navigaţie Civilă privind avizare documentaţie tehnică + documentaţie avizată 139-147
- Adresă nr. M/16.408 din 17.11.1982 privind înaintare copie aviz American Bureau Shipping 148
- Adresa nr.M/18.317 din 20.21.12.1982 Căpitănia Port Constanţa către Şantierul Naval Constanţa 149
- Notă privind contractarea la export cu Grecia a 16 nave. 150
- Adresă nr.2972 din 31.03.1982 a Navimpex către Căpitănia Port Constanţa de remitere a copiei contractelor navelor contractate la export. 151-152
- Adresa din 12.01.1982 a Şantierului Naval Constanţa către Insp. Navigaţiei Civile referitor la autorizaţia de construcţie BK 153
- Adresa nr.M/4212 din 20.03.1982 Căpitănie Port Constanţa către Navimpex de solicitare documentaţie juridică contract de construcţie 154-155
- Adresa nr.M/36 din 07.01..1982 Căpitănie Port Constanţa către Navimpex de solicitare documentaţie juridică contract de construcţie 156-157
- Adresa M/16.848 din 24.11.1982 către Navimpex solicitare documentaţie juridică – construire nave pt. parteneri străini 158-160-161
- Adresa nr.M/37 din 06.01.1982 Căpitănia Port Constanţa către Şantierul Naval Constanţa 159
- Adresa nr.M/16.849 din 24.11.1981 Căpitănia Port Constanţa către Şantierul Naval Constanţa 162-163
- Certificat nr.5713/C din 21.11.1994 privind 4 nave din proprietatea Petromin 166
- Adresa nr. 2715 din 09.11.1994 a Tanker Ship Management SRL către Căpitănia Port Constanţa cu lista parcului de nave închiriate de la Petromin 167-168
- Dovadă din 26.09.1994 de primire a certificatului de naţionalitate a navei Histria Star + adresa nr.M/12323 din 27.09.1994 a Căpităniei Port Constanţa către BRCE privind schimbarea numelui navei Callatis în Histria Star 169
- Adresa nr.973 din 22.09.1994 a Insp. Navigaţiei Civile către Căpitănia Port Constanţa – trimitere certificat naţionalitate nava Histria Star 170
- Adresa nr.973 din 22.09.1994 a Insp. Navigaţiei Civile către Căpitănia Port Constanţa privind schimbarea denumirii navei Callatis în Histria Star 171
- Certificat de naţionalitate nr.5199 nava Histria Star 172
- Adresa nr. M/12042 din 20.09.1994 Căpitănia Port Constanţa către Insp. Navigaţiei Civile solicitare schimbare denumire nava Callatis + documente justificative 173,175-179
- Certificat de naţionalitate nr.51999 al navei Callatis 174
- Certificat nr.M/7429 din 02.06.1994 a Căpităniei Port Constanţa privind nava Callatis 180
- Adresa nr.4956 din 31.05.1994 a Petromin către Căpitănia Portului Constanţa privind contractul de bare/boat 181
- Telex CNM Petromin către Căpitănia Port Constanţa – se solicită acte din care să rezulte că există ipotecă asupra navelor Callatis, Caracal, Breaza şi Muntenia 182
- Telex de la Căpitănia Port Constanţa către Petromin – se comunică faptul că se poate proceda la perfectarea stării juridice a celor 4 nave. 183
- Contractul privind Callatis Inc. Monrovia- Liberia + certificat de livrare 184-199
- Adresa nr.1482 din 21.01.1994 a Tanker Ship Management SRL către Căpitănia Portului Constanţa de înaintare a clauzelor contractelor bare/boat 200-202
- Adresa nr.1065 din 20.01.1994 a Căpităniei Portului Constanţa către Tanker Ship management SRL – se comunică faptul că Petromin Sa a preluat în patrimoniu de la fosta întreprindere Navrom Constanţa , 5 nave : Dacia, Biruinţa, Crişana, Banat şi Muntenia. 203
- Fax de la Tanker Ship Management către Căpitănia Port Constanţa referitor convenţie dintre Petromin SA şi TSM SRL Constanţa privind predarea în management a navelor Banat, Crişana şi Dacia şi dacă s-au semnat contracte de bare/boat privind Breaza, Callatis, Caracal şi Muntenia. 204
- Hotărârea 35 a CNM Petromin – Consiliul Împuterniciţilor Mandataţi ai Statului privind variante de colaborare cu societatea TSM SRL 205-206
- Document L. Engleză privind nava Callatis 207
- Certificat nr.M/13501 din 24.08.1993 al Căpităniei Port Constanţa privind nava Callatis 208
- Adresa nr.4929 din 20.08.1993 a BRCE către Căpitănia Portului Constanţa pt. transcriere gaj fără deposedare asupra navei Callatis 209
- Contract de gaj fără deposedare privind nava Callatis 210
- Certificat nr.M/11.399 din 15.07.1993 al Căpităniei Port Constanţa privind nava Callatis 211
- Adresa nr.8113 din 14.07.1993 a Petromin către Căpitănia Portului Constanţa – cerere certificat de sarcini navele Breaza şi Callatis 212
- Adresa nr.68.0/3892 din 02.11.1992 Insp. de Stat al Navigaţiei Civile către Căpitănia Portului Constanţa privind transferul de proprietate asupra navei Callatis 213, 215
- Confirmări fax 214
- Adresa nr.M/16.693 din 21.10.1992 a Căpităniei port Constanţa către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile – solicitare transfer proprietate nava Callatis + documentaţie juridică justificativă 216-222
- Protocol de predare primire din 25.08.1992 al navei Callatis 223
- Adresa nr. M/15.969 din 05.10.1992 Căpitănia Port Constanţa către Petromin privind completarea documentaţiei de transfer de proprietate a 12 nave. 224
- Adresa nr.M/15.560 din 25.09.1992 a Căpităniei Port Constanţa către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile privind transferul de proprietate a 11 nave. 225-227
- Adresa Ministerului Justiţiei către Traian Băsescu – ministrul Transporturilor privind constituire de societăţi comerciale în străinătate. 228
- Certificat nr.M/13.996 din 25.08.1992 al Căpităniei Port Constanţa privind navele Bicaz, Callatis şi Breaza 229-230
- Adresa nr.7744 din 21.09.1992 a Petromin către Căpitănia Port Constanţa – refacere certificat nava Callatis 231
- Certificat naţionalitate nava Callatis nr.5199 232
- Adresa nr. M/13998 din 25.08.1992 Căpitănia Port Constanţa către Insp. de Navigaţie Civilă privind transfer de proprietate nava Callatis + documentaţie justificativă 233,236,237
- Adresa din 24.08.1992 a Petromin către Căpitănia Portului Constanţa privind eliberare certificat nave Bicaz, Breaza şi Callatis 234
- Certificat nr.M/13996 din 25.08.1992 al Căpităniei Port Constanţa privind cele trei nave. 235
- Certificat din 23.07.1992 privind nava Callatis 238
- Adresă din 22.07.1992 a Petromin Constanţa către Insp. de Stat al Navigaţiei Civile pentru eliberare certificat nava Callatis 239
- Certificat nr.M/19.409 din 29.10.1991 a Căpităniei Port Constanţa privind nava Callatis 240
- Certificat naţionalitate nava Callatis nr.5199 241
- Adresa din 07.12.1990 a Insp. Navigaţiei Civile către Căpitănia Port Constanţa privind navele aparţinând companiilor de navigaţie + lista acestora 242-246
- Adresa nr.M/22.896 din 27.12.1990 a Căpităniei Port Constanţa către Compania de navigaţie privind navele aflate în proprietatea acestora 247
- Adresa nr.8725 a Petromin către Căpitănia Port Constanţa pt. eliberare certificate pt. 5 nave. 248
- Rol de echipaj nava Callatis 249-377
- Adresa nr.M/9367/I din 15.09.1978 Căpitănia Port Constanţa către Căpitănia Port Mangalia privind înscrierea navei Callatis 378-379
- Adresa nr. 19319 din 08.08.1978 Navrom către Căpitănia Port Constanţa privind înmatricularea navei Callatis + documente justificative 380-396
- Rol de echipaj provizoriu nava Callatis 397-403
- Adresa nr.94/2270 a Insp. de Navigaţie Civilă către Navrom privind autorizare de construcţie pentru 2 nave 404
- Adresa nr.68.0/536 din 11.03.1977 a Insp. de Navigaţie Civilă către Căpitănia Port Constanţa privind aprobare nume nave Callatis şi Balş 405
- Adresa nr.M/9208 din 02.08.1978 a Căpitănia Port Constanţa către Căpitănia Port Mangalia privind nava Callatis 406
- Adresa nr.M/9208/I din 02.08.1978 a Căpitănia Port Constanţa către Navrom privind nava Callatis 407
VOLUMUL 108 – Materiale studiate pentru întocmirea procesului verbal MF 1997
Nava Balota
Certificat de clasificare nr. 10/72 emis de Registrul Naval Român pentru nava Balota 1-8
Certificat de clasificare eliberat de Germanischer Lloyd pentru nava Balota 9, 10
Adresa CNM Petromin 6470/26.07.1995 către Căpitănia Zonală prin care se solicită o listă cu navele aflate n proprietate Petromin şi răspunsul eliberat de căpitănie 11 – 17
Adresa CNM Petromin nr. 817 din 25.01.1995 către Căpitănia Portului Constanţa prin care solicită eliberarea câte unui NEC pentru mai multe nave 18
Adresa CNM Petromin nr. 158/9 ianuarie 1995 către Căpitănia Portului Constanţa 19
Adresa Căpităniei Portului Constanţa nr. 9 din 3.01.1995, către Petromin prin care se solicită copii de pe contractele privitoare la mai multe nave 20
Adresa ministerului Transportului – INC nr. 68.0/3891 din 2.11.1992 către Căpitănia Portului Constanţa cu privire la nava Balota 21
Adresa nr. M/16696 a Căpităniei Portului Constanţa către INC 22
Certificat nr.100/20.08.1992 eliberat de Balota Inc. în favoarea POI 23-25
Reguli privind înmatricularea potrivit legii liberiene asupra societăţilor comerciale şi acordul pentru înregistrarea POI 26-28
Adresele M15969/5.10.1992 şi M/15580/25.09.1992 ale Căpităniei Portului Constanţa către Inc. 29-31
Protocol de predare – primire din 12.08.1992 privitor la nava Balota încheiat între Petromin şi POI 32
Adresa Ministerului Justiţiei – Cabinet ministru către ministerul Transporturilor Traian Băsescu 33
Adresa M/13393/14.08.1992, a Căpităniei Portului Constanţa către INC 34
Ordinul ministerului transporturilor nr. 457/11.08.1999 35
Actul de vânzare din iulie 1992 pentru nava Balota 36
Certificat nr.M13173 din 12.08.1992, referitor la mai multe nave cu naţionalitate liberiană 37-39
Certificat nr. 12021/23.07.1992 40, 41
Adresa nr. M/22.096/27.12.1990, a Căpităniei Portului Constanţa 42
Adresa INC. 68.0/3011/7.12.1990 către CP Constanţa 44
Încheiere de autentificare nr. 67639/8.08.1990, a Notariatului de Stat Judeţean Constanţa 45
Protocol privind repartizarea navelor aparţinând fostei IEFM Navrom Constanţa încheiat la 6.08.1990 45-47
Certificat internaţional de bord liber (1966) eliberat la 31.01.1990 pentru nava Balota 48, 49
Certificat de tonaj nr. 03/2/6482 eliberat de Registrul Naval Român la 30.06.1985 pentru nava Balota 50-53
Certificat internaţional de prevenire a poluării cu hidrocarburi eliberat la 31.01.1995 de RNR pentru nava Balota 54, 55
Certificat de siguranţă radio-telegrafică pentru nava de mărfuri eliberat la 31.07.1991 pentru nava Balota 56
Vize pentru inspecţii anuale şi intermediare cu viza 12.12.1990 Constanţa 57
Certificatul de clasificare nr. 17/2713 din 5.04.1990 eliberat de RNR pentru nava Balota 58, 59
Anexa C2 la certificatul de clasificare nr.17/105 din 8.09.1988 60-62
Certificat de siguranţă a construcţiei pentru nave de mărfuri nr. 15/7/31.01.1990 pentru nava Balota 63, 64
Certificat de siguranţă a echipamentului pentru nava de mărfuri nr. 15/26/31.01.1990 65, 66
Certificat de siguranţă redio – telegrafică pentru nava de mărfuri nr. 10/1978 SR din 11.12.1990 eliberat de RNR pentru nava Balota 67, 68
Act de constatare nr. 1071 din 4.07.1989 emis de Căpitănia Portului Mangalia 69
Adresa M/19403/15.10.1986 a CP Constanţa către INC 70
Adresa RNR nr. 671 din 11.08.1986 către CP Constanţa împreună cu documentele arătate în opisul anexat 71-94
Fişă contract de credit încheiat între Christiania Bank şi POI la 7.08.1992 95,96
Act adiţional nr. 1 la contractul de loan împreună cu documentele din octombrie 1992 97-108
Contractul de loan din 7.08.1992 încheiat între POI şi Christiania Bank şi Anexele A-E 109-211
Contractul încheiat între POI şi Christiania Bank în august 1992 (draft) 212- 386
Volumul 109 – Material studiat pentru întocmirea procesului verbal al Ministerului Finanţelor 1997 . Hall Interest Raport financiar Petromin Overseas Inc.
- adresa CNM Petromin către IPJ Constanţa prin care înaintează în copie poliţele de asigurare pentru navele proprietatea Petromin Overseas Inc. încheiate în perioada 1992-1997 1
- Poliţe de asigurare pentru nava Bicaz pentru corp navă şi navlu 2-155
- Poliţe de asigurare pentru nava Baia de Criş pentru navă şi navlu 156-255
Volumul 110 – Material studiat pentru întocmirea procesului verbal al Ministerului Finanţelor 1997 Hall Interest
- Poliţă de asigurare pentru nava Baia de Criş pentru navlu şi corp navă 1-31
- Poliţe de asigurare pentru nava Bobâlna pentru navlu 32-50
- Poliţe de asigurare pentru nava Baia de Criş pentru navlu 51-60
- Poliţe de asigurare pentru nava Baia de Aramă pentru corp navă şi maşină, navlu 61-214
- Poliţe de asigurare pentru nava Băceşti pentru corp navă şi maşină, navlu 215-358
Volumul 116 – Material studiat pentru întocmirea procesului verbal al Ministerului
Finanţelor 1997
- Poliţe de asigurare pentru nava Borzeşti pentru corp navă, corp şi maşină, navlu 1-117
- Poliţe de asigurare pentru nava Balota pentru corp şi maşină, corp, navlu 118-318
3. A – Nota de constatare nr. 730 întocmită de Ministerul Finanţelor la data de 17.05.2002, – volumul 1, precum şi anexele nr.1-313, volumele 2-5, care cuprinde:
- Notă constatare întocmită de Ministerul Finanţelor la data de 17 mai 2002 1-150
- Adresa C.N.M. PETROMIN către PNA privind constituirea de parte civilă 151-152
- Diverse adrese pentru stabilirea prejudiciului şi comentarii privind Nota de constatare întocmită de Ministerul Finanţelor atât de PETROMIN cât şi diverşi învinuiţi 154-185
B – Notă de constatare întocmită de DGFPCFS Constanţa privind legalitatea licitaţiei pentru navele Comăneşti, Cărbuneşti, Bobîlna şi 22 Decembrie, referitoare la contractele de bare-boat – volumul 151
VOLUMUL 151
- Adresa nr.468.296 din 09.06.2000 a Serviciului de poliţie Port Constanţa către DGFPCFS Constanţa pentru a dispune verificări financiar-contabile. 1-2
- Adresa nr.1211 din 20.07.2000 a DGFPCFS Constanţa către Serv. de poliţie Port Constanţa pentru amânare verificări 3
- Adresa nr.2299 din 30.11. .2000 a DGFPCFS Constanţa către Serv. de poliţie Port Constanţa de înaintare a actului de control încheiat la Petromin SA. 4
- Notă de constatare din 23.11.2000 a DGFPCFS Constanţa
privind verificările efectuate la SC Petromin SA + 23 anexe 5-113
- Documente privind vânzarea navelor către Corona Shipping International 114-261
C – Notă de constatare întocmită de ANC – volumul 152
VOLUMUL 152
- Adresa nr.100821 din 01.03.2004 a Comisariatului General al Gărzii Financiare către PNA de înaintare a Notei de constatare întocmită în urma controlului efectuat la SC Corona Shipping International SRL 1
- Nota de constatare din 26.02.2004 întocmită de Garda Financiară în urma controlului efectuat la SC Corona Shipping International SRL Constanţa + 11 anexe 2-164

4. Procesul verbal al Curţii de Conturi, Secţia Control Ulterior – Direcţia de control financiar Constanţa nr.12486 din 30.11.1995, volumul 70, care conţine:

- Adresa Curţii de Conturi către Petromin prin care înaintează un exemplar din procesul verbal de control 30.11.1995 1
- Proces verbal încheiat de Curtea de Conturi la 30.11.1995 având ca obiectiv situaţia flotei maritime comerciale în perioada 1990-31.10.1995 împreună cu anexele 2-192
- Adresa Curţii de Conturi către CNM Petromin din06.03.1996 prin care înaintează copia rezoluţiei prin care s-a dispus clasarea procesului verbal de constatare al Direcţiei de control financiar Constanţa urmare parţial constatări nevinovăţiei, parţial constatări acoperirii prejudiciului 193-203
5. Raport expertiză tehnică judiciară întocmit la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie – Ordonanţă de începere a urmăririi penale 30 aprilie 1999; Ordonanţă de conexare a dosarului de la IPJ cu cel IPT – Volumul 6, care cuprinde:

- Ordonanţa de începere a urmăririi penale „in rem” nr.167/P/1999 din 30 aprilie 1999 a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie în cauza CNM PETROMIN – TORVALD KLAVENESS fil.
1
- Ordonanţa de conexare a Direcţiei Cercetări Penale din 27 noiembrie 2000 a dosarelor 8085/2000 al IPJ Constanţa cu lucrarea penală nr.1683 /2000 aflate în evidenţa IPT Constanţa
2-3
- Raport de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul tehnic Oprea Dan Nicolae la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie – Bucureşti
4-134
- Diverse adrese privind înaintarea raportului de expertiză tehnică, numirea altui expert, plata onorariului 135-139
6. Procesul verbal al Curţii de Conturi, Secţia Control Ulterior – Divizia controlului instituţiilor publice, cu atribuţii în domeniul privatizării, al societăţilor de investiţii financiare şi al gestionării fondurilor publice şi administrării patrimoniului unor instituţii publice nr.47841 din 13.06.1995, volumul 117 şi anexele volumele 118-126, care conţine:
Volumul 117 – Raport Curtea de Conturi
- Adresa Curţii de Conturi a României din 18.06.2003 Filele 1 – 5
- Proces verbal de constatare a Curţii de Conturi a României din 12.06.2003 Filele 6 – 81
- ANEXA nr. 1 – Scrisoare de intenţie Fila nr. 82
- ANEXA nr. 2 – LETTER OF INTENT Filele 83 – 88
- ANEXA nr. 3 – Proces verbal nr. 3 Filele 89 – 94
- ANEXA nr. 4 – Acordul Companiei Mixte Filele 95 – 101
- ANEXA nr. 4 – JOINT VENTURE AGREEMENT Filele 102 – 107
- ANEXA nr. 5 – ADDENDUM nr. 1 TO JOINT VENTURE AGREMEENT Filele 108 – 111
- ANEXA nr. 6 – AUTORIZATION Fila 112
- ANEXA nr. 7 – Proces verbal nr. 7 Filele 113 – 117
- ANEXA nr. 8 – Notă Fila nr. 118
- ANEXA nr. 9 – Register of Directore of PETROKLAV INC. Fila 119
- ANEXA nr. 10 – Certificate of Incorporation Fila nr. 120
- ANEXA NR. 11 – MEMORANDUM OF ASSOCIATION Filele 121 – 144
- ANEXA NR. 11 – Register of Members of PETROKLAV INC Fila 145
- ANEXA nr. 11 – PETROKLAV INC. Filele 146 – 148
- ANEXA nr. 12 – Adresa Băncii Bucureşti S.A. nr. 9606 din 08.11.1996 Fila 149
- ANEXA nr. 12 – Certificat de atestare a înregistrării PETROKLAV INC. Fila nr. 150
- ANEXA nr. 13 – PETROKLAV INVOINCE Nr. 5/91 Fila nr. 151
- ANEXA nr. 14 – M/N CĂRBUNEŞTI Filele 152 – 173
- ANEXA nr. 14 – M/N BARBOŞI Filele 174 – 194
- ANEXA nr. 14 – M/N COMĂNEŞTI Filele 195 – 212
- ANEXA nr. 14 – M/N BĂNEASA Filele 213 – 229
- ANEXA nr. 14 – M/N BALOTA Filele 230 – 239

Volumul 118 – Anexe – Raport Curtea de Conturi
- ANEXA nr. 15 – PETROKLAV MANAGEMENT INC. Filele 1, 2
- ANEXA nr. 16 –– Notă de contabilitate nr. 11 din 31.05.1992
Filele 3 – 18
- ANEXA nr. 17 – NC. 11 mai 1992
Filele 19 – 31
- ANEXA nr. 18 – Notă de contabilitate nr. 28 din 31.05.1993
Filele 32 – 36
- ANEXA nr. 19 – PETROKLAV INC.
Filele 37 – 48
- ANEXA nr. 20 – PETROKLAV INC. Notes to accounts 31.12.1992
Filele 49 – 146
- ANEXA nr. 21 – PETROMIN CONSTANŢA BALANCE PK/POI
Filele 147 – 150
- ANEXA nr. 22 – Adresa MINISTERULUI FINANŢELOR – DIRECŢIA GENENERALĂ A CONTROLULUI FINANCIAR DE STAT şi procesul verbal din 16.07.1997 Filele 151 – 180
- ANEXA nr. 23 – Adresa C.N.M. PETROMIN S.A. CONSTANŢA SERVICIUL COMERCIAL nr. 251 din 26.02.2003
Filele 181 – 206
Volumul 119 – Raport Curtea de Conturi
- ANEXA nr. 25 – CERTIFICAT din 20.08.1992 Fila nr. 1
- ANEXA nr. 26/1 – CERTIFICAT din 20.08.1992 Fila nr. 2
- ANEXA nr. 26/2 – CERTIFICAT din 20.08.1992 Fila nr. 3
- ANEXA nr. 26/3 – CERTIFICAT din 20.08.1992 Fila nr. 4
- ANEXA nr. 26/4 – CERTIFICAT din 20.08.1992 Fila nr. 5
- ANEXA nr. 26/5 – CERTIFICAT din 20.08.1992 Fila nr. 6
- ANEXA nr. 26/6 CERTIFICAT din 20.08.1992 Fila nr. 7
- ANEXA nr. 26/7 – CERTIFICAT din 20.08.1992 Fila nr. 8
- ANEXA nr. 26/8 – CERTIFICAT din 20.08.1992 Fila nr. 9
- ANEXA nr. 26/9 – CERTIFICAT din 20.08.-1992 Fila nr. 10
- ANEXA nr. 26/10 – CERTIFICAT din 20.08.1992 Fila nr. 11
- ANEXA nr. 26/11 – CERTIFICAT din 20.08.1992 Fila nr. 12
- ANEXA nr. 26/12 – CERTIFICAT din 20.08.1992 Fila nr. 13
- ANEXA nr. 26/13 – CERTIFICAT din 20.08.1992 Fila nr. 14
- ANEXA nr. 26/14 – CERTIFICAT din 20.08.1992 Fila nr. 15
- ANEXA nr. 26/15 – CERTIFICAT din 20.08.1992 Fila nr. 16
- ANEXA nr. 27 – HOTĂRÂREA nr. 17 Fila nr. 17
- ANEXA nr. 28 – Proces Verbal nr. 14 din 24.05.1992 Filele nr. 18 – 23
- ANEXA nr. 29/1 ARTICLES OF INCORPORATION OF PETROMIN OVERSEAS INC. PURSUANT TO THE LIBERIAN BUSINESS CORPORATION ACT Filele nr. 24 – 40
- ANEXA nr. 29/2 ARTICLES OF INCORPORATION OF COMĂNESTI INC. PURSUANT TO THE LIBERIAN BUSINESS CORPORATION ACT Filele nr. 41 – 44
- ANEXA nr. 29/3 ARTICLES OF INCORPORATION OF CARBUNESTI INC. PURSUANT TO THE LIBERIAN BUSINESS CORPORATION ACT. Filele nr. 45 – 48
- ANEXA NR. 29/4 ARTICLES OF INCORPORATION OF BANEASA INC. PURSUANT TO THE LIBERIAN BUSINESS CORPORATION ACT. Filele nr. 49 – 52
- ANEXA nr. 29/5 ARTICLES OF INCORPORATION OF BARBOSI INC. PURSUANT TO THE LIBERIAN BUSINESS CORPORATION ACT. Filele nr. 53 – 56
- ANEXA nr. 29/6 ARTICLES OF INCORPORATION OF BOBILNA INC. PURSUANT TO THE LIBERIAN BUSINESS CORPORATION ACT. Filele 57 – 60
- ANEXA nr. 29/7 ARTICLES OF INCORPORATION OF BORZESTI INC. PURSUANT TO THE LIBERIAN BUSINESS CORPORATION ACT. Filele nr. 61 – 71
- ANEXA nr. 29/8 ARTICLES OF INCORPORATION OF BALOTA INC. PURSUANT TO THE LIBERIAN BUSINESS CORPORATION ACT. Filele nr. 72 – 83
- ANEXA nr. 29/9 ARTICLES OF INCORPORATION OF BICAZ INC. PURSUANT TO THE LIBERIAN BUSINESS CORPORATION ACT. Filele nr. 84 – 87
- ANEXA nr. 29/10 ARTICLES OF INCORPORATION OF BIRLAD INC. PURSUANT TO THE LIBERIAN BUSINESS CORPORATION ACT. Filele nr. 88 – 99
- ANEXA nr. 29/11 ARTICLES OF INCORPORATION OF CALLATIS INC. PURSUANT TO THE LIBERIAN BUSINESS CORPORATION ACT. Filele nr. 100 – 103
- ANEXA nr. 29/12 ARTICLES OF INCORPORATION OF BREAZA INC. PURSUANT TO THE LIBERIAN BUSINESS CORPORATION ACT. Filele nr. 104 – 111
- ANEXA nr. 29/13 ARTICLES OF INCORPORATION OF BAIA DE ARAMA INC. PURSUANT TO THE LIBERIAN BUSINESS CORPORATION ACT Filele nr. 112 – 115
- ANEXA nr. 29/14 ARTICLES OF INCORPORATION OF BAIA DE CRIS INC. PURSUANT TO THE LIBERIAN BUSINESS CORPORATION ACT Filele nr. 116 – 120
- ANEXA nr. 29/15 ARTICLES OF INCORPORATION OF BUJORENI INC. PURSUANT TO THE LIBERIAN BUSINESS CORPORATION ACT. Filele nr. 121 – 124
- ANEXA nr. 29/16 ARTICLES OF INCORPORATION OF 22. DECEMBRIE INC. PURSUANT TO THE LIBERIAN BUSINESS CORPORATION ACT. Filele 125 – 128
- ANEXA nr. 30 BALOTA INC. STATUTUL SOCIETĂŢII adoptat în data de 30.06.1992 Filele nr. 129 – 135
- ANEXA nr. 30 BIS Fila nr. 136
- ANEXA nr. 31 Contract de Societate PETROKLAV MANAGEMENT INC. IN CONFORMITATE CU LEGEA PRIVIND SOCIETĂŢILE COMERCIALE DIN LIBERIA Filele nr. 137 – 169
- ANEXA nr. 32 CERTIFICAT din 30.06.1992 Fila nr. 170
- ANEXA nr. 33 – N O T Ă Filele nr. 171 – 173
- ANEXA nr. 34 Adresa MINISTERULUI TRANSPORTURILOR – DEPARTAMENTUL TRANSPORTURILOR NAVALE nr. 72988 din 11.08.1992 Fila nr. 174
- ANEXA nr. 35 Adresa MINISTERULUI ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR nr. 72988/14.10.1992 Fila nr. 175
- ANEXA nr. 36 CERTIFICAT din 14.10.1992 Fila nr. 176
- ANEXA nr. 37 Hotărârea nr. 20 a Consiliului Împuterniciţilor Statului Compania de Navigaţie „PETROMIN” S.A. Constanţa Filele nr. 177 – 184
- ANEXA nr. 38 ARTICLES OF INCORPORATION OF BACESTI INC. PURSUANT TO THE LIBERIAN BUSINESS CORPORATION ACT. Filele nr. 185 – 189
Volumul 120 – Anexe Raport Curtea de Conturi
- ANEXA nr. 39 Adresa Căpităniei Portului Constanţa nr. R/11877/22.07.1992 Fila nr. 1
- ANEXA nr. 39 Adresa Companiei de Navigaţie Maritimă „PETROMIN” S.A. Constanţa 14.M/11.859/21.07.1992 Fila nr. 2
- ANEXA nr. 39 Adresa Consulatului General al Republicii Liberia din 08.07.1992 Fila nr. 3
- ANEXA nr. 40 Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 418/20.07.1992 Fila nr. 4
- ANEXA nr. 41 Adresa Inspectoratului Navigaţiei Civile Constanţa nr. 7850/01.11.2001 Fila nr. 5
- ANEXA nr. 42 Adresa inspectoratului de Stat a Navigaţiei Civile nr. 68/3896/02.11.1992 Fila nr. 6
- ANEXA nr. 43 Adresa Căpităniei Portului Constanţa nr. M/13391/14.08.1992 Fila nr. 7
- ANEXA nr. 43 Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 457/ 11.08.1992 Fila nr. 8
- ANEXA nr. 43 Factură ( BILL OF SALE) iulie 1992 Fila nr. 9
- ANEXA nr. 44 Adresa Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile nr. 3799/C/06.11.1992 Fila nr. 10
- ANEXA nr. 45 Certificat din 20.11.1992 Fila nr. 11, 12
- ANEXA nr. 46 Certificat şi Adresa Căpităniei Portului Constanţa Filele nr. 13 – 15
- ANEXA nr. 47 Protocolul din 12.10.1992 Fila nr. 16
- ANEXA nr. 48 Adresa Căpităniei Portului Constanţa nr. M/11.873 din 21.07.1992 Fila nr. 17
- ANEXA nr. 49 Ordinul Ministru