Arhiva

Istorie

Am constatat că pe Arcul de Triumf nu mai este placa de granit pe care scria… ,,Budapesta”. Este vorba de plăcile de pe intradosul arcului, unde sunt menţionate bătăliile noastre. Deci în logica de acum suntem europeni, nu am mai ocupat Budapesta.
Ştie cineva mai mult? Ataşez o fotografie.

 

Partidul României Europene – P.R.E

România va renaşte în Uniunea Europeană prin adevăr, dreptate, muncă şi credinţă!

Sediul legal: Bucureşti, Drumul Taberei nr. 26, Bloc T-1, apart. 119, sect. 6 (Favorit), cod 061335, Tel/fax: 0214138434, 0722972522, Of. poştal 66, ghişeul nr.1, C.P. 58-14, CIF 22085130, Cod IBAN RO08CECEB60443RON1879199,

CEC Bank Dr.Taberei, S. M. Bucureşti; Dosar nr. 19007/3/2006, TMB Secţia a III-a civilă, Dec. civ. nr.2 din 22.01.2007, def. şi irevoc., înregistrat în Registrul partidelor politice la 27.06.2007. http://www.partidulromanieieuropene.ro, geostroe@gmail.com Bucureşti, nr.6 din 22 iunie 2011

COMUNICAT

Conducerea Partidului României Europene – P.R.E., partid de unitate naţională, cu doctrină naţională şi concepţie europeană, de centru-dreapta:

a. considerând că Ziua de 22 iunie 1941 reprezintă una din zilele astrale ale Istoriei DacoRomâniei, ca şi 24 Ianuarie 1859, 9 Mai 1877 sau 1 Decembrie 1918, iar conform Calendarului propus de Fundaţia Academia Dacoromână, ne aflăm în ziua de 22 iunie 10.011;

b. constattând că Antonescu n-a fost şi nu putea să fie ”criminal de război” deoarece o asemenea etichetare nu are substanţa juridică şi istorică. Sintagma ascunde de fapt Războiul reunirii naţionale din 1941-1944, condus de Mareşal; c. intrucât acum 70 de ani, România a ajuns să între în Războiul Mondial din 1939-1945, alături de Germania şi împotriva URSS;

d. luând in considerare argumentele istoricilor români precum că: ¨În epocă, nu numai România s-a situat de partea Germaniei, ci, în 1938, şi Marea Britanie şi Franţa care l-au secondat pe Hitler la ciopârţirea Cehoslovaciei, iar în 1939-1940, ele au purtat cu Führerul doar într-un “război ciudat”, care, oricând, se putea solda cu o înţelegere peste linia frontului. Totuşi, URSS şi Germania au întreţinut cele mai bune raporturi, fiind deopotrivă vinovate de declanşarea şi conducerea războiului în Europa. De altfel, “în 1940, URSS a săvârşit împotriva României, neprovocată în vreun fel, un act de agresiune făţişă, ocupând cu forţe militare provincii (ori părţi din provincii) româneşti străvechi: Basarabia în întregime, Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi mai multe ostroave din zona Gurilor Dunării, iar aceasta nu era totul, întrucât URSS urmărea să-şi apropie şi alte porţiuni ale României ciuntită în iunie-septembrie 1940, aşa după cum, în noiembrie 1940, aflat în vizită la Berlin, Molotov i-a precizat lui Hitler. Oricum, agresiunea URSS din zorii zilei de 28 iunie 1940 a declanşat reacţia în lanţ care, în vara-toamna anului 1940, a condus direct la prăbuşirea României Mari. ¨În momentele în care s-a pregătit şi a început Războiul în Est, la 22 iunie 1941, URSS încă nu era aliată cu SUA şi Marea Britanie, tabăra Naţiunilor Unite închegându-se în urma agresiunii hitleriste şi întărindu-se în perioada următoare, când România era în urmărirea agresorului sovietic. Deci, nu se poate susţine cum că, din start, de la 22 iunie 1941, România s-ar fi pus în stare de beligeranţă cu Puterile Occidentale (cu Marea Britanie şi SUA, în primul rând), iar că, mai apoi, starea de război a rezultat din jocul alianţelor în anii 1941-1942.

e. întrucât Campania României în Est (Războiul Sfânt, cum a fost denumit de la început) a beneficiat (indiferent de “culoarea” aliatului german sau de slaba pregătire a armatei noastre), de susţinerea întregului popor român, a marilor partide istorice şi a Monarhiei, mai puţin de suportul comuniştilor şi al altor indivizi aflaţi în solda Moscovei, ori subjugaţi propagandei staliniste;

f. reamintind Cântecul Basarabiei, lansat în noaptea de 21/22 iunie 1941 şi faimosul îndemn “Români vă ordon: Treceţi Prutul! “ al generalului Ion Antonescu: Azi-noapte, la Prut, Războiul a-nceput… Românii trec dincolo iară, Să ia, prin arme şi scut, Moşia-răpită astă-vară…

g. întrucât ţelurile adevărate ale campaniei au fost eliberarea provinciilor răşluite prin agresiune şi zdrobirea comunismului, că războiul nostru din 1941-1944 a fost un război drept, cu caracter naţional şi popular in care am luptat pentru a-şi recupera fiii şi a impune recunoaşterea dreptului ei;

h. înţelegând că – în fond, cel de-al doilea război al României a fost unul naţional, pentru reîntregirea ţării, după cel din 1916-1919, este împuternicită să declare următoarele :

1. În aceste condiţii excepţionale ale istoriei, de 70 de ani, naţiunea română n-a încetat a cuteza o nouă trecere a Prutului; dar a fost să fie victoria democraţiei de tip european dincolo de Prut pe care P.R.E. o salută şi care echivalează, în Europa de astăzi, cu o reîntregire a naţiunii în mod paşnic;

2. Partidul României Europene -P.R.E. este hotărât să sprijine toate mişcările, toate acţiunile societăţii civile din România, pentru unificarea şi activizarea noilor forţe naţionale care luptă pentru libertate, democraţie şi demnitatea naţiunii române şi a cetăţenilor români pentru ca statul român să îşi desăvârşească, în mod paşnic, unitatea naţională, statul unitar, statul naţional, independent şi suveran, cu orice preţ, chiar cu preţul sângelui;

3. Naţiunea română nu are nici o altă prioritate strategică mai importantă decât apărarea democraţiei constituţionale în România pe baza valorilor europene ale libertăţii, democraţiei, demnităţii umane, a unităţii în diversitate, într-o Europă Unită în care şi naţiunea română să fie reîntregită;

4. Armata, care are obligaţia de a păstra ordinea constituţională conform art.118 din Constitutia României, este îndreptăţită să preia puterea şi sa organizeze în toamnă alegeri cu adevărat libere şi democratice. Sindicatele militare, din care fac parte cele două treimi din Oastea cea mare a ţării, sunt chemate să sprijine armata pentru a salva ţara. În 1941, cu siguranţă, Mareşalul Antonescu a fost omul faptei.

5. Partidul României Europene –P.R.E. cheamă pe toti cetăţenii, azi 22 iunie, să apere Constituţia României, aşa cum este, de manipulările unui regim politic aflat in cădere liberă. Trebuie să luăm deciziile in interes naţional şi nu de partid, ori de clan prezidential ori electoral.

6. Mareşalul Antonescu nu are nevoie de reabilitare pentru că Istoria, naţiunea l-au preţuit dincolo minciunile unei clase superpuse alogene şi vândute străinătăţii. În urmatoarele săptămâni, dacă regimul politic îndrăzneşte să nesocotească voinţa naţională, trebuie să cucerim toate centrele de decizie ale ţării şi să declanşăm, prin grevă generală, alegeri cu adevarat libere şi democratice.

7. P.R.E. cheamă toate forţele politice, sindicale, toate organizaţiile profesionale responsabile, oamenii de cultură, oamenii de ştiinţă şi artă, pe toţi cercetătorii, toate organizaţiile nonguvernamentale, tineretul şi studenţii să susţină Armata Română şi sindicatele militare patriotice pentru a consolida democraţia constituţională în România, precum şi a apăra valorile europene şi universale pe care le-a câştigat prin luptă şi jertfe!

”România va renaşte în Uniunea Europeană prin adevăr, dreptate, muncă şi credinţă!” dr. Geo Stroe, preşedinte fondator al Partidului României Europene – P.R.E.

de MIHAI CHIREA

Celebra lista a lui Schindler a fost contestata chiar de catre sotia acestuia. În acei ani tulburi ai razboiului a existat un industrias român, Cornel Dumitrescu, care, riscându-si viata si averea, a salvat de la moarte 3600 de evrei. Investigatiile facute de catre un inginer bucurestean, dovedesc, fara echivoc, temeinicia unor fapte istorice pierdute, din pacate, în anonimat.

La mai bine de o jumatate de secol, Holocaustul nazist este si astazi subiectul unor numeroase controverse. Dincolo de disputele vehiculate în planul adevarului istoric, dar, mai ales, pe terenul intereselor materiale sau politice, exista certitudinea unor cutremuratoare suferinte si umilinte îndurate de milioane de oameni numai pentru simpla vina ca s-au nascut evrei. Acreditarea ideii ca România face parte dintre tarile participante la Holocaust a stârnit, cum era si firesc, numeroase controverse. Evident ca la aceasta chestiune extrem de sensibila este nevoie de certe dovezi istorice. În functie de aceste dovezi, reliefate în mod obiectiv, fara patimi si interese fatise fata de realitatea istorica, trebuie sa ne asumam trecutul. Fara a polemiza despre existenta sau nonexistenta unor actiuni facute de statul român, în acei ani ce se înscriu, prin consecinte, în lugubrul si neomenescul fenomen al Holocaustului prezentam un caz care, dimpotriva, demonstreaza  alte însusiri ale românilor, dovedite de-a lungul existentei lor istorice, acelea de toleranta, ajutor si, mai presus de toate, omenie. Este vorba de gestul unui industrias român care, în vâltoarea acelor vremuri de razboi, si-a riscat viata, averea, salvând din calea pogromului nazist în jur de 3600 de concetateni evrei. El face parte din lungul sir de eroi adevarati peste ale caror fapte curgerea implacabila a timpului a asternut mantia anonimatului.

Vaduva lui Shindler infirma faptele sotului sau

Despre Cornel Dumitrescu, autorul acestor fapte demne de scenariul unui film senzational, am aflat de la inginerul bucurestean Neagu Florea. Pentru domnia sa, biografia si actiunile salvatoare ale industriasului român sunt motivul unor ample investigatii facute atât în tara dar si în arhivele altor state. Elemente indubitabile despre acest fapt istoric au mai fost date publicitatii, nu cu mult timp în urma, ele fiind reproduse si de celebra revista în limba româna, “Orient Expres”, tiparita la Tel Aviv. În urma acestor dezvaluiri, ing. Neagu Florea a fost invitat de catre Ambasada Israelului la Bucuresti pentru a da curs si a face demersurile intentiei manifestate de Institutul Yad Vashem din Ierusalim pentru ca, post mortem, pentru faptele sale, românul Cornel Dumitrescu sa fie confirmat ca erou al poporului evreu. Investigând acest caz, desigur nu am putut sa nu-l asociem cu celebra lista a enigmaticului industrias german Oscar Schindler, pe care s-ar fi aflat numele a 1200 de evrei salvati de deportarile nazistilor. Studiind biografiile celor doi, inginerul Neagu a constatat ca între ei exista uluitoare asemanari. Si unul, si celalalt s-au nascut în acelasi an: 1908. Coincidenta face ca, în 1939, Schindler sa cumpere o fabrica de vase emailate în Cracovia, iar românul nostru – una de textile în orasul bucovinean, Cernauti. În 1944, cursul evenimentelor istorice îi obliga pe amândoi sa se retraga din afaceri. Pe toata durata razboiului, ambii au contacte apropiate cu populatia evreiasca. Daca pentru Schindler, vaduva sa, Emilie Schindler, soca opinia publica în toamna lui 1997, la 90 de ani, cu afirmatia: “Daca nu dadeai bani nu aveai loc pe lista sotului meu”, în cazul lui Cornel Dumitrescu lucrurile se prezinta de cu totul alta natura.

De la fiu de taran la proprietar de fabrica

La origine, Cornel Dumitrescu este fiu de taran de pe meleagurile Mehedintiului. Dupa primele clase urmeaza cursurile liceale în orasul Corabia. Situatia materiala precara a familiei îl obliga sa le întrerupa. În speranta unui trai mai bun ajunge la scurt timp în Bucuresti. Înzestrat cu o inteligenta nativa deosebita, ambitios dar cinstit, urca rapid pe treptele afirmarii profesionale si sociale, devenind în câtiva ani de la simplu curier la înalta functie de director în Consiliul Director al Bancii Marmorsh-Blank. În acea perioada (interbelica), “micul Paris” stralucea de savoarea boema a întâlnirilor înaltei protipendade. Functia l-a ajutat pe Cornel Dumitrescu sa aiba strânse legaturi cu multe persoane din aceasta lume. Înalt, bine facut, fin si discret, el nu putea sa nu iasa în evidenta si sa nu devina o persoana bine cunoscuta si respectata. Si cum toate cancanurile si bârfele high-life-ului bucurestean ajungeau în budoarurile “Duducai” si, prin ea, implicit, la amantul sau, Regele Carol al II-lea, Cornel Dumitrescu este invitat si la receptiile oferite de Casa Regala.
Devine un apropiat al regelui si, potrivit marturiilor facute de el mai târziu, în cadrul unor anchete, este chemat de multe ori în puterea noptii de catre suveran la discutii si partide de bridge.

Cumpara o fabrica de textile la Cernauti

Sfatuit si sprijinit de rege, Cornel Dumitrescu renunta la situatia sa de înalt functionar bancar si se aventureaza în afaceri, cumparând o fabrica de textile la Cernauti. Comenzile uriase facute de catre armata româna, dar mai ales de catre nemti, au facut ca, în primii ani ai razboiului, afacerile lui Cornel Dumitrescu sa fie mai mult decât profitabile. Pentru a face fata cererii trebuia sa suplimenteze personalul. Avea nevoie de angajati, multi dintre cei deja existenti erau de etnie evreiasca. Prezenta tot mai numeroasa a trupelor germane în zona a creat o serie de neplaceri linistei si armoniei dintre cetatenii orasului bucovinean.
Desi aliati, nazistii se comportau ca adevarate trupe de ocupatie. Au fost introduse ordine stricte fata de situatia evreilor. Prin acestea au început confiscarile de averi, discriminarile, arestarile si deportarile în lagare sau Transnistria. Speculând un ordin dat de catre maresalul Ion Antonescu, prin care se stipula ca evreii angajati în fabricile producatoare de furnituri pentru armata sunt supusi regimului e deportare, Cornel Dumitrescu trece la actiune. Ca român, ca fiu de taran cu mila lui Dumnezeu, nu a putut fi de acord ca angajatii sai, familiile si rudele acestora sa devina victimele unui odios scenariu de exterminare.

3600 dintre angajati sunt evrei

Angajeaza pe acelasi post mai multi evrei, chiar cu pretul de a concedia lucratori de nationalitate româna. Multor familii le asigura o ratie de hrana zilnica de la cantina fabricii. În numeroase cazuri, prin relatii si cu puterea banilor, trateaza direct cu autoritatile germane. Numarul total al angajatilor evrei s-a triplat, în doi ani ajungând la cifra de 3600; cifra care se poate verifica în arhivele existente si astazi, ele fiind descoperite la Cernauti, de catre ing. Florea Neagu.
În vara lui 1944 fuge, asemeni multor români bucovineni, din fata ofensivei sovietice. Dupa razboi, când societatea româneasca era ravasita de actiunile revansarde ale ocupantului sovietic si ale agentilor comunisti scoliti de Moscova, Cornel Dumitrescu, ca fost “exploatator” a intrat, evident, în vizorul organelor de urmarire si ancheta. Cu averea confiscata de rusi, este obligat sa-si caute de lucru pentru a supravietui.

Salvat de la închisoare de declaratiile unor evrei

Se angajeaza ca simplu agent la o companie de asigurari. Este “invitat” în mai multe rânduri de catre serviciile speciale ale armatei sovietice, GRU, sa dea explicatii despre rolul sau în perioada razboiului, ca proprietar al unei fabrici producatoare de furnituri militare pentru inamic. Invitatia se transforma în arest. În timpul judecarii sale si a pronuntarii unei pedepse ce se prefigura a fi de ani grei de închisoare, declaratiile facute de mai multi evrei la postul de radio BBC care multumeau, pe calea respectiva, românului Cornel Dumitrescu pentru ca i-a salvat de la moarte, declaratii consemnate într-un document oficial venit de la Moscova îi redau libertatea.

Florea Neagu se bate pentru reabilitarea lui Dumitrescu

Obsesia ing. Florea Neagu de a face cunoscute faptele lui Cornel Dumitrescu are mai multe motivatii. În primul rând pentru ca au fost colegi. S-au întâlnit prin anii `60, Florea Neagu fiind inginer stagiar la Institutul de Proiectari Miniere, iar Cornel Dumitrescu sef al Serviciului Planificare.
Despre aceste întâmplari ing. Florea povesteste:
“În vara acelui îndepartat an 1965, Cornel Dumitrescu nu avea de unde sa stie despre Oscar Schindler si lista sa. Dar el avea un motiv, pe care mi l-a si marturisit, repetând apasat ca ce-mi spune mie nu mai stie nimeni. Acel motiv venea din teama lui de a nu mai rascoli trecutul propriu, când fusese anchetat de crime de razboi, în 1946, de catre un general sovietic. Aflând ca se afla pe lista de propuneri pentru decoratii, a venit în audienta, pe atunci detineam functia de director general al institutului, si m-a rugat destul de ferm sa-l tai de pe lista. La nedumerirea mea el mi-a relatat suita de întâmplari pe care le-a petrecut în timpul razboiului, spunându-mi printre altele: <Divortat sunt, avere am avut, ca am jucat carti cu regele si ca beam cafea cu Duduia stiu cei de la securitate, iar dumneavoastra ma împingeti sa fiu din nou în vizorul lor. Va previn sa nu va ia si pe dumneavoastra la ochi>.
Si totusi, în fotografia AGERPRES, din 3 noiembrie 1965, de la ceremonia  de decorare la Consiliul de Stat, printre cei decorati se afla si Cornel Dumitrescu. Atunci când îl ascultam pe Cornel Dumitrescu, în vara lui 1965, nu banuiam ca în anii `90, când el nu se mai afla printre cei vii, pentru memoria sa ma voi angaja într-o adevarata munca de investigatie care nu s-a oprit nici astazi, desi am gasit dovezi fundamentale care atesta actiunile sale de salvare a celor peste 3600 de evrei. Încurajatoare au fost pentru demersul meu marturiile unor oameni, dar si documentele despre acest caz gasite în arhivele altor tari. Dna Liuda Shtern, din Brookline (SUA), aflând din presa româna despre Cornel Dumitrescu, mi-a transmis o scrisoare (23 octombrie 2000), prin care ma felicita de faptul ca încerc sa readuc la lumina faptele acelui om care, asa cum a aflat si ea de la alti conationali evrei, a fost îngerul salvator de la moarte sigura nu numai pentru una sau doua persoane ci pentru mii. Iar d-na Martha Hellrech, din Tel Aviv, într-o scrisoare din iunie 2001, îl declara pe Cornel Dumitrescu, salvatorul ei, al sotului ei si al parintilor ei cu urmatorul text: <Subsemnata Martha Hellrech declar ca Cornel Dumitrescu m-a salvat pe mine, pe sotul si parintii mei, de deportarea în lagarul din Transnistria. Sotul meu lucra în meseria de inginer la o firma, la dl Glodianu. Fara nici un motiv a fost sters de pe lista camerei de munca, si deci bun de deportare, împreuna cu familia lui. Atâtia ani au trecut de atunci si n-am uitat pâna azi gestul nobil, uman si plin de întelegere, pentru noi evreii, de pe timpul acela foarte greu. Sper ca-i merge bine dlui Cornel Dumitrescu si îi doresc din suflet toate bune, multa sanatate si fericire, de la Martha, care nu l-a uitat nici pâna în ziua de azi!>.
Dna Elena Gorgonet, vara primara a lui Cornel Dumitrescu i-a relatat unui coleg de-al meu de la IPROMIN, ing. Mircea Chivu, ca:  “La Cernauti am lucrat la fabrica textile Tricotania, la birou, secretara varului meu, Cornel Dumitrescu, director, si a lui Winter, subdirector, evreu. Eu am ajuns la Cernauti pe 25 mai 1943, la invitatia lui Cornel, el este varul meu primar, care m-a învatat poezii. Am plecat din Cernauti cu ultimul tren (înainte de ocupatia sovietica), la data de 26 martie 1944. La fabrica Tricotania lucrau atunci numai evrei, mai erau câtiva români si câtiva ucraineni. Cornel era prieten cu toti generalii, cu toti coloneii si cu primarul orasului. Evreii de la fabrica lui nu purtau steaua galbena! Cornel era larg la suflet. La Cernauti oprea carutele cu evreii ce mergeau spre Transnistria si îi întorcea în oras”. Demersul meu de cautare a dovezilor m-a condus de doua ori la Moscova în 1999 si în 2000, chiar la Cernauti unde am reusit sa gasesc statele de plata ale fabricii Tricotania, în original semnate chiar de Cornel Dumitrescu. În aceste liste lunare sunt rubrici care specifica originea etnica si alta de <taxe militare pentru evrei>, fiind prevazuta suma fiecarui angajat din aceasta etnie.
Cu titlu ilustrativ va prezentam un fragment din lista evreilor angajati la Tricotania din luna iunie 1943 la serviciul administrativ:
1. Alper Marcus, n. 1913, Berhamed;
2. Feder Herman, n. 1909, Cernauti;
3. Huselman Mend, n. 1900, Broscauti;
4. Sedner Regina, n. 1890, Cernauti;
5. Schumacher Emanoil, n. 1912, Cernauti;
6. Schumachter Iacob, n. 1913, Cernauti;
7. Semerler Alexandru, 1906, Radauti;
8. Winter Nicolae, n. 1901, Budapesta etc.
Cornel Dumitrescu a trecut în vesnicie în 1976, luând cu el propriul trecut. Trecutul unui fiu de taran român ajuns prin munca si cinste la înalte functii profesionale si sociale, dar si împrejurarile tulburi ale razboiului unde, riscându-si viata, a redat dreptul la viata unor semeni de-ai sai, proscrisi pe nedrept de alti semeni.

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-salvat-un-roman-3600-evrei-holocaust

 http://www.formula-as.ro/2011/968/lumea-romaneasca-24/ultimele-zile-ale-lui-george-enescu-13716

A fost singurul muzician roman caruia i se poate aplica fara nici o exagerare eticheta de geniu. Violonist, pianist, compozitor si un exceptional profesor de muzica, Enescu e azi pentru lumea intreaga o personalitate uriasa. Numele lui rostit cu veneratie in Occident ne-a redat mandria de a fi romani. Din pacate, Enescu a parasit Romania in 1946, pentru a locui la Paris. Ultimii ani ai vietii sale, marcati de boala si de un dureros exil sufletesc, raman, astazi, pentru cei mai multi romani, un mister. Unde, cum, cand si de ce a murit Enescu? Un dialog cu muzicologul Viorel Cosma, cel mai mare specialist, in viata si opera marelui compozitor, autor a 14 volume dedicate acestuia
Cu vaporul, la Paris
- De ce a plecat Enescu din tara? Stia ca nu se va mai intoarce?
– Enescu a parasit Romania in toamna anului 1946. Pentru el n-a fost o bucurie sa plece, era foarte legat de locurile lui. Daca a facut-o, a facut-o pentru ca se instaurase regimul comunist si incepuse sa anticipeze dezastrul care va urma. Calatorise mult, statuse de vorba cu prieteni din Occident, care l-au pus in garda. Si Maruca Cantacuzino (sotia lui) fusese sfatuita discret sa se retraga, ca aristocratia nu e deloc bine vazuta de noii veniti la putere. Decizia sa emigreze au luat-o in 1946, in urma unei discutii

cu marele violonist Yehudi Menuhin, elevul sau, care i-a intermediat azilul politic in Statele Unite. Plecarea din tara a fost pregatita in detaliu, dupa intoarcerea lui Enescu din turneul tinut in URSS. Inca din vara acelui an a decis vinderea anumitor mobile din casa, impreuna cu alte bunuri de valoare, semn ca stia ca nu se mai intoarce. A plecat cu o viza de Statele Unite, acordata de Petru Groza, si cu pasaport diplomatic, cu drept de prelungire automata, imbarcandu-se intr-un vapor la Constanta. Trebuie sa fac aici o paranteza si sa spun ca Enescu a respins cu indarjire toata viata lui ideea de a se urca in avion, preferand obositoarele calatorii prin Europa cu trenul. In fine, la plecare, toata lumea a crezut ca Enescu si Maruca se vor opri, de fapt, la Marsilia, ca de acolo sa ajunga la Paris, unde el locuia deja de mai multa vreme. Totusi, Enescu s-a dus pana in Statele Unite, unde a si ramas trei luni de zile. Dar, fiindca nu a reusit deloc sa se adapteze, si-a facut iar bagajele si s-a intors definitiv in capitala Frantei.
- Ciudat este ca in vara acelui an, Enescu semneaza un testament in care cere, nici mai mult, nici mai putin, sa fie ingropat la Tescani, impreuna cu sotia sa.
– Testamentul din 15 iulie 1946 este singurul gest care contrazice supozitiile plecarii definitive. Si totusi, actul acesta, in care Enescu isi exprima dorinta de a fi inmormantat la Tescani, a fost de fapt redactat la cerinta avocatului Romeo Draghici, bun prieten de-al sau, care a vrut sa-l scuteasca pe muzician de o posibila confiscare de catre comunisti a casei si pamanturilor Marucai Cantacuzino. Din pacate pentru romani, peste opt ani, Enescu a anulat acest document.
- Ce s-a intamplat cu averile lor dupa plecare?
– Dupa casatoria lor din 1938, Maruca si Enescu au locuit in cladirea din spatele Palatului Cantacuzino, care ii ramasese Marucai dupa moartea sotului ei, Misu Cantacuzino. Enescu a preferat odaile mai linistite si mai modeste din spate. Il deranja monumentalitatea palatului, unde sotia sa tinea celebrele serate muzicale. El era un om foarte modest, un muzician care prefera sa calatoreasca cu trenul la clasa a doua. La propunerea lui Romeo Draghici, sotii Enescu au donat resedinta aceasta luxoasa Statului, mai exact Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor. Erau constienti ca, oricum, li s-ar fi confiscat. Romeo Draghici s-a luptat insa foarte mult ca, imediat dupa donatie, s-o transforme in Muzeul Enescu, pentru a o proteja in felul acesta.

 

Maruca Cantacuzino. Urata, dar adorata

- Cum au fost ultimii ani ai lui Enescu? Avea prieteni? S-a adaptat la Paris?
– Pentru Enescu, Parisul a fost totusi un exil, un loc in care s-a dus fortat de niste imprejurari. Timpul i s-a scurs dand lectii de vioara si compozitie, tinand conferinte, concertand. Sigur ca s-a adaptat la viata frantuzeasca, pentru ca era un om de lume, un om sociabil, care se descurca cu lejeritate in cercurile inalte ale Parisului, avea maniere, era placut la vorba. Dar pot banui ca, pe undeva, l-a ros sentimentul izolarii si al dorului de patrie. Prietenii spun ca avea des crize de melancolie. Locuia cu Maruca in Rue de Clichy, la nr. 26. Dar mai inchiriase si o vila, Les Cytises, la Bellevue, la marginea Parisului, unde mergea vara. Acolo, o data pe an, isi invita prietenii. Era o casa mare, cu un pian in sala de muzica, cu peretii incarcati de tablouri. Avea un Grigorescu, dar si un portret al reginei Carmen Sylva, pe care aceasta scrisese in limba germana, cu cerneala aurie: “Copilului meu sufletesc, George Enescu, care a cantat astazi Bach, atat de divin, asa cum ii doresc sa fie cantat el, peste o suta de ani”. Avea si o intendenta frantuzoaica, o femeie extrem de devotata, care ii pastrase in timpul celui de-al doilea razboi mondial o buna parte din manuscrisele autografe. Din marturiile care au ramas despre aceste intalniri, iese la iveala un Enescu jovial si primitor, un om care nu discuta politica niciodata, care spunea bancuri si anecdote, care nu amintea niciodata despre muzica lui, insa vorbea cu o bucurie enorma de muzica romaneasca, in care avea o incredere nestramutata. Vorbea si despre Bach, Wagner, Beethoven, care erau idolii lui, il critica usor pe Mozart, pe care nu-l gasea destul de consistent, dar se pleca in fata capodoperei sale, “Don Giovanni”. Si vorbea foarte mult despre Moldova lui natala, despre satul romanesc, despre “Amintirile din copilarie” ale lui Creanga. A fost un patriot adevarat. Daca nu ar fi fost atat de bolnav, s-ar fi intors, cu siguranta, in tara.
- Credeti ca ceva din radacinile lui romanesti, din sentimentalismul lui moldovenesc, a trecut si in muzica lui?

 

Un moldovean bland si sentimental

- Fara indoiala! Suita”Amintiri din copilarie”, Suitaa III-a simfonica, Sonata in caracter popular romanesc, Sonata pentru pian si violoncel sunt doar cateva din piesele inspirate de tinuturile lui natale. Se spune ca moldovenii sunt molcomi, blanzi, sentimentali si foarte afectuosi. Ei bine, exact asa era si Enescu. Avea modestia si bunatatea omului din popor, dar avea si hazul si umorul sanatos al unui Creanga. Era un foarte bun cunoscator al poeziei romanesti, el s-a format in ambianta culturala a Moldovei de odinioara. Si toate aceste daruri erau strabatute de un fior de spiritualitate adevarata. Enescu a fost un om foarte credincios, care cunostea sarbatorile religioase si insemnatatea lor si care mergea la biserica. Suficient sa amintesc ca in familia lui toti inaintasii barbati fusesera preoti. Mostenirea aceasta spirituala a tasnit insa la el intr-un mod inegalabil de a face muzica.
- I-au adus anii petrecuti in capitala Frantei recunoasterea occidentala pe care o merita?
– Din pacate, Enescu n-a avut parte de recunoasterea totala pe care o merita ca mare compozitor, decat dupa moarte. Pana la aparitia operei sale, Oedipe, in 1936, trecea in Occident drept un mare dirijor, un fabulos violonist si un exceptional pianist. Era, de asemenea, recunoscut si ca unul din cei mai buni profesori de vioara din lume. Mari violonisti ai lumii s-au zbatut sa lucreze cu el. Avea recunoasterea acestor talente, dar se plangea, adesea, ca toata lumea il socoteste doar un simplu violonist. Il durea lipsa confirmarii ca mare compozitor. Si totusi, primii occidentali care i-au recunoscut meritele au fost francezii.
Printre umbre
- Cand a izbucnit boala lui? Intr-o fotografie facuta in Gara din Londra, in 1950, il vedem deja cocosat de chinurile spondilozei.
– Inca de la plecarea din tara il supara grav coloana vertebrala. Spondiloza i se accentua vizibil, umbla incovoiat ca un echer, iar cand iesea in oras, se sprijinea adesea de prietenii sai. In 1950, la Londra, in timpul unui concert, a facut un accident cerebral si a cazut de pe podium. Cei prezenti i-au telefonat imediat lui Yehudi Menuhin, care a inchiriat rapid un avion ca sa-l duca la Paris. E singura oara cand a zburat cu avionul. Nu mai putea vorbi, dar ca sa-i faca pe ceilalti sa inteleaga ca are inca mintea intreaga, a fluierat temele lucrarii lui Bach pe care tocmai o dirijase. A fost internat la Paris, intr-o clinica unde a fost reanimat. De atunci, sanatatea lui s-a degradat vizibil, luna de luna, pana in iulie 1954, cand, in timpul unei lectii, a fost victima unui atac cerebral devastator, care i-a paralizat corpul pe jumatate. Se afla in apartamentul din Rue de Clichy. Umorul nu l-a parasit insa nici in ultima clipa. Vrand sa comunice cu prietenul sau devotat care venise in vizita, compozitorul Marcel Mihalovici, i-a scris pe o bucatica de hartie: “Mi s-a intamplat azi. Dadeam o lectie. Am simtit ceva in bratul stang. Am fugit si m-am intins pe pat. Si iata, s-a terminat cu mine. Nu mai pot vorbi. Cu atat mai bine, voi spune mai putine prostii”.
- Il incercau, probabil, si gandurile sumbre ale sfarsitului. Nu a fost tentat sa se intoarca sa-si revada tara?
– S-ar fi intors, cu siguranta, daca ar fi putut. In 1951, Statul roman a dorit sa-l aduca la Saptamana Muzicii Romanesti, pentru a patrona acest eveniment. Maestrul a acceptat sa patroneze sarbatoarea, dar a solicitat ca Academia Romana sa reprimeasca printre membrii inaltului for pe “epuratii” Dimitrie Gusti si Constantin Radulescu Motru, iar Ministerul de Interne sa o elibereze din inchisoare pe sotia compozitorului Mihail Jora. Bineinteles ca aceste lucruri nu s-au intamplat. Sa nu uitam ca erau anii 50, anii cumpliti ai sovietizarii. Prin urmare, Enescu le-a raspuns intr-o depesa foarte politicoasa ca, intrucat starea de sanatate i s-a agravat, aceasta nu-i mai poate permite nici o alta activitate in afara celor pur mentale si ca, intrucat e nevoit sa petreaca zile intregi nemiscat in pat, ii este absolut imposibil sa calatoreasca spreRomania. Apoi, nu e de neglijat nici influenta Marucai, care nu a dorit sub nici o forma intoarcerea inRomania comunista. Mai tarziu, chiar inainte de moarte, prin 1954, a primit in vizita o delegatie romaneasca. Printre membrii ei se aflau prof.

 

Yehudi Menuhin canta pentru Enescu

Serafim Antropov, un mare pedagog al violoncelului, baritonul Nicolae Herlea si dirijorul Sergiu Comissiona, unii dintre ei avand chiar misiunea de a-l convinge sa se intoarca in tara. Dar el era mult prea bolnav pentru a rezista unui asemenea drum, suferise deja al doilea atac cerebral.
- Se rupsese cu totul de Romania sau mai tinea legatura cu tara?
– Tinea o stransa corespondenta cu maestrul Jora, cu care se si inrudea, de altfel, si cu compozitorul Mihail Andricu. Mai era apoi Romeo Draghici, avocatul lui, devenit intre timp si muzeograf, care se ocupa de drepturile lui de autor ce-i reveneau din Romania si pe care, adesea, i le ducea personal la Paris. Era in foarte stransa legatura si cu romanii stabiliti in capitala Frantei. De compozitorul Marcel Mihalovici l-a legat o stransa prietenie. In ultima faza a bolii, cand ii tremura mana prea tare si nu mai putea scrie, l-a rugat pe acesta sa transcrie unele nuante in partituri si chiar sa termine lucrarile, cand el nu va mai fi. Foarte apropiat ii era si pianistul roman Georges Boskoff, ce provenea dintr-o mare familie aristocratica din Moldova, cel care i-a inchis, ultima data, capacul la pian.
Pianul mut
- Enescu n-a murit acasa, ci intr-o camera de hotel, un amanunt putin cunoscut, chiar de specialisti. Cum a ajuns, de fapt, acolo?
– Chiar inaintea celui de-al doilea accident cerebral, fiindca starea de sanatate i se inrautatise considerabil, Marcel Mihalovici si cu Yehudi Menuhin au complotat sa-l instaleze la Valee aux Loups, in fostul castel al lui Chateaubriand. Menuhin si-a asumat toate cheltuielile si s-a ocupat pana si de instalarea unui pian. Numai ca Enescu a refuzat delicat, caci ar fi insemnat sa plece acolo fara sotia sa. Mai tarziu, tot Menuhin a vrut sa-i instituie un fel de pensie viagera, stiindu-se faptul ca nu mai putea concerta, deci nu mai avea mari castiguri. Dar si pe aceasta a refuzat-o, cu modestie. Totusi, fiindca sanatatea i se agrava tot mai mult, ca sa se poata bucura de unele avantaje, cum ar fi o infirmiera, mancare gratuita si altele, Enescu a fost mutat din locuinta personala din Rue de Clichy 26 (care nu avea decat doua camere mici si o baie pe care o foloseau si ca bucatarie), intr-un apartament din Hotel Atala din Paris. Hotelul tocmai fusese renovat de trei romani, care il luasera in proprietate, aducandu-l la categoria de 4 stele.

 

Dupa atacul cerebral

Maestrul locuia la etajul 4, cu vedere la strada, in apartamentul cu nr. 40, care avea doua camere mari, hol si sala de baie. Impresionat de suferinta lui Enescu, directorul hotelului i-a pus camera la dispozitie gratuit, i-a asigurat si personal auxiliar, ba, fara stirea lui Enescu, i-a platit si consultatiile medicului cardiolog. Se spune ca infirmiera – romanca – era platita de insasi Regina Elisabeta a Belgiei, desigur, tot fara stirea lui. In camera, prietenii i-au adus un pian cu coada, la care insa Enescu n-a putut niciodata sa cante. Ii cantau insa aproape toti cei care il vizitau, ca sa-i mai aline suferintele.
- Cum va explicati fascinatia extraordinara pe care a exercitat-o toata viata maestrul asupra mai tanarului Yehudi Menuhin?
– In 1926, la Paris, micul Menuhin, in varsta de zece ani, i-a fost prezentat mestrului Enescu pentru lectii. Dupa ce l-a ascultat cantand Simfonia spaniola de Lalo, Enescu a exclamat: “Ce naiba vreti sa-l mai invat?” Si s-a intors in tara. Familia Menuhin, sosita de peste ocean, isi dorea insa atat de mult aceste lectii, incat si-a luat casa la Paris pentru a-l astepta pe Enescu sa revina din Romania. Curand, au inceput lectiile la Bellevue. Lectii pentru care Enescu nu a luat niciodata bani. Nu gresesc daca as spune ca intre ei se infiripase o relatie de-a dreptul parinteasca. Menuhin a fost “copilul” lui George Enescu, cel care nu i-a deschis numai porti muzicale, ci i-a si dezvaluit o lume fabuloasa, mustind de spiritualitate: l-a chemat in Romania, de care Menuhin a ramas definitiv fascinat. 40 de ani mai tarziu, Menuhin a scris o carte despre experienta lui romaneasca. Dar ca sa intelegem mai bine ce a insemnat Enescu pentru el, iata propriile cuvinte: “Enescu m-a subjugat inainte de a rasuna prima nota. Chipul sau, atitudinea sa, parul negru, intreaga faptura, afirmau parca, sus si tare, ca aveai in fata un om liber, puternic, neincatusat de nimic, inzestrat cu spontaneitate, cu geniu creator, cu inflacarare. Iar muzica lui, cand a inceput sa cante, avea o incandescenta care depasea tot ceea ce intalnisem pana atunci.” I-a purtat o netarmurita dragoste si l-a sprijinit enorm in ultimii ani ai vietii. Nu cred sa existe un exemplu mai puternic de devotament si daruire in relatia maestru-discipol in toata istoria muzicii.
Sobita cu petrol 
- Cum s-au scurs ultimele lui zile? Stia ca nu mai are mult de trait?
– Cu 36 de ani inaintea mortii, Enescu a avut o stranie premonitie, pe care o povesteste Zoe Camarasescu in “Amintirile” sale. Venise obosit si infometat sa supeze la tante Olga Duca, era cam frig in salon si se aprinsese o sobita cu petrol. Intinzandu-si mana sa se incalzeasca si parca avand o viziune, a spus: “Je finnirai comme cela, vieux, paralyse, gateux”. “Voi sfarsi si eu la fel, batran, paralizat, senil”. Si totusi, a ramas lucid pana in ultima clipa. In seara de 3 mai, l-a vizitat violonistul Serge Blanc, care a intrebat, in soapta, in camera de alaturi: “Est-ce qu’il est encore lucide?”. “Mai e lucid?”. Enescu a auzit si a facut imediat un calambur, raspunzand “Luci..de Lammermour”, adica “Lucia de Lammermoor” (opera de Donizetti). Putin dupa aceea, in dimineata zilei de 4 mai, a inchis ochii.
- Cine l-a vegheat pana in clipa mortii?
– In clipa in care a murit, inauntru nu era decat infirmiera. Se spune, dar nu e nimic sigur, ca in ajunul mortii, a trecut sa-l vada si Regina Belgiei. A murit noaptea si nu a avut lumanare aprinsa la capatai.
- Cum se explica absenta celei pe care a iubit-o atat: sotia lui?
– Maruca nu locuia cu el la hotel. Nu s-a ingrijit de el niciodata, pretextand ca ea nu se pricepe la ingrijiri medicale si nici la gatit. De altfel, Maruca nici nu l-a iubit pe Enescu, pe cat a iubit-o Enescu pe ea. Sa nu uitam ca, inca de cand se iubeau fatis, in ciuda casatoriei sale cu Misu Cantacuzino, ea s-a incurcat cu Nae Ionescu, ranind grav sentimentele lui Enescu.

 

Ultimii ani

Iar de casatorit cu el s-a casatorit doar dupa ce sotul ei a murit intr-un accident de automobil. Avea o fire mondena, materialista, dornica de patrundere in cercurile inalte. Enescu a iubit-o, insa, fara margini.
- In incheiere, sa mai elucidam un mister. Se spune ca trupul neinsufletit al lui Enescu era cat pe ce sa fie rapit de comunistii romani, de la Hotel Atala. E adevarat?
– E adevarat. Situatia a fost insa limpezita de Maruca. Imediat ce a aflat, dimineata, ca Enescu a murit, a fugit la notar cu ultimul lui testament, facut la rugamintea ei, prin care o instituia ca legatara universala, anuland orice document anterior. Mai tarziu, doi membri ai Ambasadei Romaniei la Paris s-au prezentat la hotel, cerand proprietarului sa li se predea corpul lui Enescu, argumentand ca face parte din patrimoniul Romaniei. Maruca i-a lamurit ca Enescu plecase definitiv din tara din cauza regimului totalitar si ca nici prin gand nu-i trecea sa se intoarca in patrie. Numai ca, nesatisfacuti, trimisii Ambasadei au ramas la hotel si au inceput sa dea tarcoale. Marucai i-a fost teama sa transporte cosciugul la Biserica Romana, ca sa nu fie rapit pe drum. Prin urmare, directorul hotelului a chemat politia ca sa stea de paza. Intr-un final, pe data de 7 mai, Enescu a fost inhumat, cu slujba religioasa, la cimitirul “Pere Lachaise”, pe aceeasi “stradela” cu Georges Bizet. Initial, pe placa lui scria: Georges Enesco, Compositeur, Membre de l’Institut Commandeur De La Legion D’Honneur 1881-1955. Din pacate, nici o mentiune ca a fost roman!
Fotografii din colectia lui Viorel Cosma

 

1. GREGG BRADEN — TREZIREA LA PUNCTUL 0 – subtitrare ROhttp://video. google.com/ videoplay? docid=-197893954 53285455&hl=ro

2. DAVID BRUCE HUGHES – Singularitatea in Matrice – subtitrare RO

http://video. google.com/ videoplay? docid=-782976526 6827309417&hl=ro

3. SECRETELE INTERZISE ALE PAMANTULUI- The Big Picture – – subtitrare RO

http://video. google.com/ videoplay? docid=2301990654 48731761&hl=ro

4. AGENDA EZOTERICA – Esoteric Agenda (2008) – subtitrare RO

http://video. google.com/ videoplay? docid=6898983724 739063805&hl=ro

5. LEGENDA ATLANTIDEI I – Amurgul Zeilor – – subtitrare RO

http://video. google.com/ videoplay? docid=-355707401 40716532&hl=en

6. RENUNTAREA LA GAND – ECKHART TOLLE –  – subtitrare RO

1- http://video. google.com/ videoplay? docid=5029819718 138348522&hl=ro
2- http://video. google.com/ videoplay? docid=7664083368 666504981&hl=ro

7. OSHO – Osho – Fi Nemişcat şi Cunoaşte (Partea a 6-a) – subtitrare RO

http://video. google.co. uk/videoplay? docid=6143120068 515729396&hl=ro

8.PUTEREA NESTIINTEI – ECKHART TOLLE- subtitrare RO

1- http://video. google.com/ videoplay? docid=8027530302 398191157&hl=ro
2- http://video. google.com/ videoplay? docid=-215627296 9604426727&hl=ro

9. CODUL LUI MOISE – – subtitrare RO

http://video. google.com/ videoplay? docid=-210827031 0800824396&hl=ro

10. CINE A OMORAT MASINA ELECTRICA – – subtitrare RO

http://video. google..com/ videoplay? docid=-863738036 9267035865&hl=en

11. SURPLUS – Terorizati in a fi consumatori – – subtitrare RO

http://video. google.com/ videoplay? docid=2906238239 444663350&hl=en

12. SPAŢIUL SPIRITULUI – O Călătorie În Conştiinţa Dvs.  – subtitrare RO

http://video. google.com/ videoplay? docid=-774276980 3821402524

13. MIRACOLUL DIN CELULĂ – Dovada Biochimică A Creaţiei – subtitrare RO

http://video. google.com/ videoplay? docid=-318634901 3318011077&hl=en

14. RAZBOI FACUT CU USURINTA – subtitrare RO

http://video. google.com/ videoplay? docid=-225563257 0337395685

16. APA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE – subtitrare RO

http://video. google.com/ videoplay? docid=-293334902 1550318008&hl=en

18. NEALE DONALD WALSCH – Teama, Spaima si Frica – subtitrare RO

http://www.youtube. com/watch? v=v6bjLsQP9_ E&feature=channel_ page

19. UNIVERSUL ELEGANT – 1 – Visul Lui Einstein – subtitrare RO

http://video. google.com/ videoplay? docid=-832526748 7334286578&hl=en

20. UNIVERSUL ELEGANT – 2 – Chestiunea Stringurilor – subtitrare RO

http://video. google.com/ videoplay? docid=-484693002 198956392&hl=en

21. UNIVERSUL ELEGANT – 3 – Bine aţi venit în cea de-a 11a Dimensiune
– subtitrare RO

http://video. google.com/ videoplay? docid=-209684017 2712380550&hl=en

22. SECRETUL – Legea Atracţiei – subtitrare RO

http://video. google.com/ videoplay? docid=-498353314 1147888509&hl=en

23. CONTACTUL A INCEPUT – subtitrare RO

http://video. google.co. uk/videoplay? docid=9181211655 732860635

24. NASSIM HARAMEIN -TEORIA UNIFICATA A CAMPULUI – subtitrare RO

http://video. google.com/ videoplay? docid=2362758657 384449741&q=sou

2wLbvvmKBA&q=documentar

26. VIATA DUPA MOARTE UN DOCUMENTAR SUPER INTERESANT … – tradus  RO

http://www.trilulilu.ro/petreradu1/1bcfb2ce4b1099

38. EARTHLINGS – UN MOTIV BUN PT CARE SA NU MAI MANCAM CARNE – subtitrare RO

http://video. google.com/ videoplay? docid=-486746900 0009495453&ei=K2GySfKcNpmI2gKD 9dD9Aw&q=documentar+ ROMANA

Exceptional! 
Merita , aveti si filme document, f. rare. 

Alegeţi din catalogul filmelor româneşti (de la A la Z) de mai jos filmele voastre preferate – apoi, vizionare plăcută !

                  Filme romanesti pe genuri:
>
> * Actiune <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Actiune>  (11)
> * Aventuri <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/search/label/Aventuri> (10)
> * Comedie <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Comedie>  (34)
> * Documentar <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Documentar> (5)
> * Drama <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Drama>  (36)
> * Film istoric <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Film%20istoric>  (10)
> * Muzical <
http://cinemaromanesc.blogspot..com/search/label/Muzical>  (2)
> * Pentru copii <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/search/label/Pentru%20copii>  (6)

Catalog filme romanesti de la A-Z:
>
> * 4 luni, 3 saptamani si 2 zile (2007) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/4-luni-3-saptamani-si-2-zile-2007..html>
> * A 2-a cadere a Constantinopolului (1994) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/2-cadere-constantinopolului-1994.html>
> * A fost sau n-a fost (2006) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cenaclul-flacara-1980_26…html>
> * Actorul si Salbaticii (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/actorul-si-salbaticii-1974.html>
> * Am fost 16 (1978) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/am-fost-16-1978.html>
> * Amintiri din copilarie (1964) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/amintiri-din-copilarie-1964.html>
> * Apocalipsa dupa Cioran (1995) <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/apocalipsa-dupa-cioran-1995.html>
> * Artista, Dolarii si Ardelenii (1978) <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/artista-dolarii-si-ardelenii-1978.html>
> * Asta e (2001) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/asta-e-2001.html>
> * Asta seara dansam in familie (1972) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/asta-seara-dansam-in-familie-1972.html>
> * Astfalt Tango (1996) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/astfalt-tango-1996.html>
> * B.D. in alerta (1970) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-in-alerta-1970.html>
> * B..D. intra in actiune (1971) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-intra-in-actiune-1971…html>
> * Balanta (1992) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/balanta-1992.html>
> * Baltagul (1969) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/baltagul-1969.html>
> * Binecuvantata fii inchisoare (2002) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/binecuvantata-fii-inchisoare-2002.html>
> * Buletin de Bucuresti (1983) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/buletin-de-bucuresti-1983.html>
> * Burebista (1980) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/burebista-1980.html>
> * Capcana Mercenarilor (1981) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/capcana-mercenarilor-1981.html>
> * Casatorie cu repetitie (1985) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/casatorie-cu-repetitie-1985.html>
> * Cel mai iubit dintre pamanteni (1992) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cel-mai-iubit-dintre-pamanteni-1992.html>
> * Cenaclul Flacara (1980) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cenaclul-flacara-1980.html>
> * Cine arvoneste , acela plateste! (1989) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/cine-arvoneste-acela-plateste-1989.html>
> * Ciprian Porumbescu (1972) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ciprian-porumbescu-1972.html>
> * Ciresarii (1984) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ciresarii-ep1-expeditia-in-pericol..html>
> * Ciuleandra (1985) <
http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/08/ciuleandra-1985.html>
> * Cocosul decapitat (2007) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cocosul-decapitat-2007.html>
> * Columna (1968) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/columna-1968_26.html>
> * Cu mainile curate (1972) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cu-mainile-curate-1972.html>
> * Cucoana Chirita (1986) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cucoana-chirita-1986.html>
> * Cuibul de Viespi (1986) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cuibul-de-viespi-1986.html>
> * Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii (2006) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cum-mi-am-petrecut-sfarsitul-lumii-2006.html>
> * Dacii (1966) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/dacii-1966.html>
> * Dincolo de pod (1976) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/dincolo-de-pod-1976.html>
> * Drumul oaselor (1980) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/drumul-oaselor-1980.html>
> * Duelul (1981) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/duelul-1981.html>
> * Duhul aurului (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/09/duhul-aurului-1974.html>
> * Dumbrava Minunata (1980) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/dumbrava-minunata-1980.html>
> * După-amiaza unui torţ
ionar (2001) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/dupa-amiaza-unui-tortionar-2001.html>
> * Felix si Otilia (1971) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/felix-si-otilia-1971.html>
> * Filantropica (2001) <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/filantropica-2001.html>
> * Fratii Jderi (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/fratii-jderi-1974.html>
> * Haiducii lui Saptecai (1970) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/haiducii-lui-saptecai-1970.html>
> * Inceputul adevarului (1989) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/inceputul-adevarului-1989.html>
> * Italiencele (2004) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/italiencele-2004.html>
> * Lautarii (1971) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/lautarii-1971-emil-loteanu.html>
> * Liceenii – Extemporal la Dirigentie (1987) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/liceenii-extemporal-la-dirigentie-1987.html>
> * Marilena de la P 7 (2006) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/marilena-de-la-p7-2006.html>
> * Martori disparuti (1988) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/martori-disparuti-1988..html>
> * Mihai Viteazul (1970) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/mihai-viteazul-1970.html>
> * Mircea cel Batran (1989) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/mircea-cel-batran-1989.html>
> * Miscarea legionara (1996) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/miscarea-legionara-1996.html>
> * Nea Marin Miliardar 1979 <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nea-marin-miliardar-uncle-marin.html>
> * Neamul Soimarestilor (1964) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/neamul-soimarestilor-1964.html>
> * Nesfirsit – California Dreamin 2007 <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nesfirsit-california-dreamin-2007.html>
> * Noi, cei din linia intai (1985) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/noi-cei-din-linia-intai-1985.html>
> * Nunta muta (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nunta-muta-2008.html>
> * O Scrisoare Pierduta (1953) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/o-scrisoare-pierduta-1953.html>
> * Occident (2002) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/occident-2002..html>
> * Pacala (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/pacala-1974.html>
> * Pas in doi (1985) 17 Apr 2009 <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/pas-in-doi-1985.html>
> * Poveste de cartier (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/poveste-de-cartier-2008.html>
> * Poveste la Scara C (2003) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/poveste-la-scara-c-2003.html>
> * Prea tarziu (1996) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/prea-tarziu-1996.html>
> * Rapirea fecioarelor (1968) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/rapirea-fecioarelor-1968..html>
> * Restul e tacere (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/restul-e-tacere-2008.html>
> * Revansa (1978) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/revansa-1978.html>
> * Roming (2007) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/roming-2007.html>
> * România Ciopârţită (2005) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/romania-ciopartita.html>
> * Roscovanul (1976) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/roscovanul-1976.html>
> * Saptamana nebunilor (1971) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/saptamana-nebunilor-1971..html>
> * Secretul lui Bachus (1984) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/secretul-lui-bachus-1984.html>
> * Supravietuitorul (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/supravietuitorul-2008.html>
> * Tache (2009) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tache-2009..html>
> * Tanta si Costel (1967) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tanta-si-costel-1967.html>
> * Terminus Paradis (1998) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/terminus-paradis-1998..html>
> * Tinerete fara batrinete (1968) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tinerete-fara-batrinete-1968.html>
> * Trandafirul Galben (1982) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/trandafirul-galben-1982.html>
> * Trei frati de belea (2006) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/trei-frati-de-belea-2006..html>
> * Tunul de lemn (1986) <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/tunul-de-lemn-1986..html>
> * Ultimul Cartus (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ultimul-cartus-1974.html>
> * Un bulgare de huma (1989) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-bulgare-de-huma-1989.html>
> * Un cartus de kent si un pachet de cafea (2004) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-cartus-de-kent-si-un-pachet-de-cafea.html>
> * Un Comisar Acuza (1973) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-comisar-acuza-1973.html>
> * Un film simplu (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-film-simplu-2008.html>
> * Undeva in est (1991) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/undeva-in-est-1991.html>
> * Valeu, valeu, nu turna (1991) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/valeu-valeu-nu-turna-1991.html>
> * Veronica 1968 <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/veronica-1968.html>
> * Vlad Tepes (1978) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/vlad-tepes-1978.html>
> * Weekend cu mama (2009) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/weekend-cu-mama-2009.html>
>
>  Arhivă site :
>
> * 2009 <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/search?updated-min=2009-01-01T00%3A00%3A00-08%3A00&updated-max=2010-01-01T00%3A00%3A00-08%3A00&max-results=50> (93)
>
> * septembrie <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009_09_01_archive.html>  (20)
>
> * Cine arvoneste , acela plateste! (1989) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/cine-arvoneste-acela-plateste-1989.html>
> * Drumul oaselor (1980) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/drumul-oaselor-1980.html>
> * Dincolo de pod (1976) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/dincolo-de-pod-1976.html>
> * Duhul aurului (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/duhul-aurului-1974.html>
> * După-amiaza unui torţionar (2001) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/dupa-amiaza-unui-tortionar-2001.html>
> * Liceenii – Extemporal la Dirigentie (1987) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/liceenii-extemporal-la-dirigentie-1987.html>
> * Martori disparuti (1988) <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/09/martori-disparuti-1988.html>
> * Marilena de la P 7 (2006) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/marilena-de-la-p7-2006.html>
> * Miscarea legionara (1996) <
http://cinemaromanesc…blogspot.com/2009/09/miscarea-legionara-1996.html>
> * Noi, cei din linia intai (1985) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/noi-cei-din-linia-intai-1985..html>
> * O Scrisoare Pierduta (1953) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/o-scrisoare-pierduta-1953.html>
> * Occident (2002) <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/09/occident-2002.html>
> * Inceputul adevarului (1989) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/inceputul-adevarului-1989.html>
> * Pas in doi (1985) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/pas-in-doi-1985.html>
> * Poveste la Scara C (2003) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/poveste-la-scara-c-2003.html>
> * Rapirea fecioarelor (1968) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/rapirea-fecioarelor-1968…html>
> * Restul e tacere (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/restul-e-tacere-2008.html>
> * România Ciopârţită <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/romania-ciopartita.html>
> * Roscovanul (1976) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/roscovanul-1976.html>
> * Saptamana nebunilor (1971) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/saptamana-nebunilor-1971..html>
>
> * august <
http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009_08_01_archive.html> (73)
>
> * Secretul lui Bachus (1984) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/secretul-lui-bachus-1984..html>
> * Tanta si Costel (1967) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tanta-si-costel-1967.html>
> * Tinerete fara batrinete (1968) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tinerete-fara-batrinete-1968.html>
> * Trandafirul Galben (1982) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/trandafirul-galben-1982.html>
> * Un cartus de kent si un pachet de cafea (2004) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-cartus-de-kent-si-un-pachet-de-cafea.html>
> * Undeva in est (1991) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/undeva-in-est-1991.html>
> * Weekend cu mama (2009) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/weekend-cu-mama-2009.html>
> * Pacala (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/pacala-1974.html>
> * Columna (1968) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/columna-1968_26.html>
> * Ciprian Porumbescu (1972) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ciprian-porumbescu-1972.html>
> * Buletin de Bucuresti (1983) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/buletin-de-bucuresti-1983.html>
> * Binecuvantata fii inchisoare (2002) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/binecuvantata-fii-inchisoare-2002.html>
> * A fost sau n-a fost (2006) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cenaclul-flacara-1980_26..html>
> * Buzduganul cu trei peceti (1977) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/buzduganul-cu-trei-peceti-1977.html>
> * Cu mainile curate (1972) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cu-mainile-curate-1972.html>
> * Ultimul Cartus (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ultimul-cartus-1974.html>
> * Un Comisar Acuza (1973) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-comisar-acuza-1973.html>
> * Revansa (1978) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/revansa-1978.html>
> * Duelul (1981) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/duelul-1981.html>
> * Un bulgare de huma (1989) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-bulgare-de-huma-1989.html>
> * Prea tarziu (1996) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/prea-tarziu-1996.html>
> * Terminus Paradis (1998) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/terminus-paradis-1998.html>
> * Filantropica (2001) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/filantropica-2001.html>
> * Italiencele (2004) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/italiencele-2004.html>
> * Trei frati de belea (2006) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/trei-frati-de-belea-2006…html>
> * Tache (2009) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tache-2009.html>
> * Roming (2007) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/roming-2007.html>
> * Un film simplu (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-film-simplu-2008..html>
> * Supravietuitorul (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/supravietuitorul-2008.html>
> * Poveste de cartier (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/poveste-de-cartier-2008.html>
> * Nunta muta (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nunta-muta-2008.html>
> * Cocosul decapitat (2007) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cocosul-decapitat-2007.html>
> * 4 luni, 3 saptamani si 2 zile (2007) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/4-luni-3-saptamani-si-2-zile-2007.html>
> * Mircea cel Batran (1989) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/mircea-cel-batran-1989.html>
> * Neamul Soimarestilor (1964) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/neamul-soimarestilor-1964.html>
> * Tunul de lemn (1986) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tunul-de-lemn-1986.html>
> * Valeu, valeu, nu turna (1991) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/valeu-valeu-nu-turna-1991.html>
> * Vlad Tepes (1978) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/vlad-tepes-1978..html>
> * Mihai Viteazul (1970) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/mihai-viteazul-1970.html>
> * Haiducii lui Saptecai (1970) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/haiducii-lui-saptecai-1970.html>
> * Fratii Jderi (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/fratii-jderi-1974..html>
> * Felix si Otilia (1971) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/felix-si-otilia-1971.html>
> * Dumbrava Minunata (1980) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/dumbrava-minunata-1980.html>
> * Dacii (1966) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/dacii-1966.html>
> * Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii (2006) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cum-mi-am-petrecut-sfarsitul-lumii-2006.html>
> * Cuibul de Viespi (1986) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cuibul-de-viespi-1986.html>
> * Ciuleandra (1985) <
http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/08/ciuleandra-1985.html>
> * Ciresarii (1984) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ciresarii-ep1-expeditia-in-pericol.html>
> * Cucoana Chirita (1986) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cucoana-chirita-1986.html>
> * Cenaclul Flacara (1980) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cenaclul-flacara-1980..html>
> * Cel mai iubit dintre pamanteni (1992) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cel-mai-iubit-dintre-pamanteni-1992.html>
> * Capcana Mercenarilor (1981) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/capcana-mercenarilor-1981.html>
> * Casatorie cu repetitie (1985) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/casatorie-cu-repetitie-1985.html>
> * B.D.. la munte si la mare (1971) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-la-munte-si-la-mare-1971.html>
> * B.D. intra in actiune (1971) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-intra-in-actiune-1971.html>
> * B.D. in alerta (1970) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-in-alerta-1970.html>
> * Burebista (1980) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/burebista-1980.html>
> * Balanta (1992) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/balanta-1992.html>
> * Lautarii (1971) – Emil Loteanu <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/lautarii-1971-emil-loteanu.html>
> * Baltagul (1969) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/baltagul-1969.html>
> * Astfalt Tango (1996) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/astfalt-tango-1996.html>
> * Asta seara dansam in familie (1972) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/asta-seara-dansam-in-familie-1972.html>
> * Asta e (2001) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/asta-e-2001.html>
> * Artista, Dolarii si Ardelenii (1978) <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/artista-dolarii-si-ardelenii-1978.html>
> * Apocalipsa dupa Cioran (1995) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/apocalipsa-dupa-cioran-1995.html>
> * Amintiri din copilarie (1964) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/amintiri-din-copilarie-1964.html>
> * Am fost 16 (1978) <
http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/08/am-fost-16-1978.html>
> * Actorul si Salbaticii (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/actorul-si-salbaticii-1974.html>
> * A 2-a cadere a Constantinopolului (1994) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/2-cadere-constantinopolului-1994.html>
> * Veronica 1968 <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/veronica-1968.html>
> * Nea Marin Miliardar / Uncle Marin, the Billionaire… <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nea-marin-miliardar-uncle-marin.html>
> * Nesfirsit – California Dreamin 2007 <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nesfirsit-california-dreamin-2007.html>
> * S-au ales cele mai bune zece filme româneşti din t… <
http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/08/s-au-ales-cele-mai-bune-zece-filme.html>

FilExceptional! 
Merita , aveti si filme document, f. rare. 

Alegeţi din catalogul filmelor româneşti (de la A la Z) de mai jos filmele voastre preferate – apoi, vizionare plăcută !

                  Filme romanesti pe genuri:
>
> * Actiune <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Actiune>  (11)
> * Aventuri <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/search/label/Aventuri> (10)
> * Comedie <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Comedie>  (34)
> * Documentar <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Documentar> (5)
> * Drama <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Drama>  (36)
> * Film istoric <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Film%20istoric>  (10)
> * Muzical <
http://cinemaromanesc.blogspot..com/search/label/Muzical>  (2)
> * Pentru copii <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/search/label/Pentru%20copii>  (6)

Catalog filme romanesti de la A-Z:
>
> * 4 luni, 3 saptamani si 2 zile (2007) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/4-luni-3-saptamani-si-2-zile-2007..html>
> * A 2-a cadere a Constantinopolului (1994) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/2-cadere-constantinopolului-1994.html>
> * A fost sau n-a fost (2006) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cenaclul-flacara-1980_26…html>
> * Actorul si Salbaticii (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/actorul-si-salbaticii-1974.html>
> * Am fost 16 (1978) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/am-fost-16-1978.html>
> * Amintiri din copilarie (1964) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/amintiri-din-copilarie-1964.html>
> * Apocalipsa dupa Cioran (1995) <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/apocalipsa-dupa-cioran-1995.html>
> * Artista, Dolarii si Ardelenii (1978) <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/artista-dolarii-si-ardelenii-1978.html>
> * Asta e (2001) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/asta-e-2001.html>
> * Asta seara dansam in familie (1972) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/asta-seara-dansam-in-familie-1972.html>
> * Astfalt Tango (1996) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/astfalt-tango-1996.html>
> * B.D. in alerta (1970) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-in-alerta-1970.html>
> * B..D. intra in actiune (1971) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-intra-in-actiune-1971…html>
> * Balanta (1992) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/balanta-1992.html>
> * Baltagul (1969) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/baltagul-1969.html>
> * Binecuvantata fii inchisoare (2002) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/binecuvantata-fii-inchisoare-2002.html>
> * Buletin de Bucuresti (1983) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/buletin-de-bucuresti-1983.html>
> * Burebista (1980) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/burebista-1980.html>
> * Capcana Mercenarilor (1981) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/capcana-mercenarilor-1981.html>
> * Casatorie cu repetitie (1985) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/casatorie-cu-repetitie-1985.html>
> * Cel mai iubit dintre pamanteni (1992) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cel-mai-iubit-dintre-pamanteni-1992.html>
> * Cenaclul Flacara (1980) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cenaclul-flacara-1980.html>
> * Cine arvoneste , acela plateste! (1989) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/cine-arvoneste-acela-plateste-1989.html>
> * Ciprian Porumbescu (1972) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ciprian-porumbescu-1972.html>
> * Ciresarii (1984) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ciresarii-ep1-expeditia-in-pericol..html>
> * Ciuleandra (1985) <
http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/08/ciuleandra-1985.html>
> * Cocosul decapitat (2007) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cocosul-decapitat-2007.html>
> * Columna (1968) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/columna-1968_26.html>
> * Cu mainile curate (1972) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cu-mainile-curate-1972.html>
> * Cucoana Chirita (1986) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cucoana-chirita-1986.html>
> * Cuibul de Viespi (1986) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cuibul-de-viespi-1986.html>
> * Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii (2006) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cum-mi-am-petrecut-sfarsitul-lumii-2006.html>
> * Dacii (1966) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/dacii-1966.html>
> * Dincolo de pod (1976) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/dincolo-de-pod-1976.html>
> * Drumul oaselor (1980) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/drumul-oaselor-1980.html>
> * Duelul (1981) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/duelul-1981.html>
> * Duhul aurului (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/09/duhul-aurului-1974.html>
> * Dumbrava Minunata (1980) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/dumbrava-minunata-1980.html>
> * După-amiaza unui torţ
ionar (2001) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/dupa-amiaza-unui-tortionar-2001.html>
> * Felix si Otilia (1971) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/felix-si-otilia-1971.html>
> * Filantropica (2001) <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/filantropica-2001.html>
> * Fratii Jderi (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/fratii-jderi-1974.html>
> * Haiducii lui Saptecai (1970) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/haiducii-lui-saptecai-1970.html>
> * Inceputul adevarului (1989) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/inceputul-adevarului-1989.html>
> * Italiencele (2004) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/italiencele-2004.html>
> * Lautarii (1971) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/lautarii-1971-emil-loteanu.html>
> * Liceenii – Extemporal la Dirigentie (1987) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/liceenii-extemporal-la-dirigentie-1987.html>
> * Marilena de la P 7 (2006) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/marilena-de-la-p7-2006.html>
> * Martori disparuti (1988) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/martori-disparuti-1988..html>
> * Mihai Viteazul (1970) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/mihai-viteazul-1970.html>
> * Mircea cel Batran (1989) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/mircea-cel-batran-1989.html>
> * Miscarea legionara (1996) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/miscarea-legionara-1996.html>
> * Nea Marin Miliardar 1979 <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nea-marin-miliardar-uncle-marin.html>
> * Neamul Soimarestilor (1964) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/neamul-soimarestilor-1964.html>
> * Nesfirsit – California Dreamin 2007 <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nesfirsit-california-dreamin-2007.html>
> * Noi, cei din linia intai (1985) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/noi-cei-din-linia-intai-1985.html>
> * Nunta muta (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nunta-muta-2008.html>
> * O Scrisoare Pierduta (1953) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/o-scrisoare-pierduta-1953.html>
> * Occident (2002) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/occident-2002..html>
> * Pacala (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/pacala-1974.html>
> * Pas in doi (1985) 17 Apr 2009 <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/pas-in-doi-1985.html>
> * Poveste de cartier (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/poveste-de-cartier-2008.html>
> * Poveste la Scara C (2003) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/poveste-la-scara-c-2003.html>
> * Prea tarziu (1996) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/prea-tarziu-1996.html>
> * Rapirea fecioarelor (1968) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/rapirea-fecioarelor-1968..html>
> * Restul e tacere (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/restul-e-tacere-2008.html>
> * Revansa (1978) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/revansa-1978.html>
> * Roming (2007) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/roming-2007.html>
> * România Ciopârţită (2005) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/romania-ciopartita.html>
> * Roscovanul (1976) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/roscovanul-1976.html>
> * Saptamana nebunilor (1971) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/saptamana-nebunilor-1971..html>
> * Secretul lui Bachus (1984) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/secretul-lui-bachus-1984.html>
> * Supravietuitorul (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/supravietuitorul-2008.html>
> * Tache (2009) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tache-2009..html>
> * Tanta si Costel (1967) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tanta-si-costel-1967.html>
> * Terminus Paradis (1998) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/terminus-paradis-1998..html>
> * Tinerete fara batrinete (1968) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tinerete-fara-batrinete-1968.html>
> * Trandafirul Galben (1982) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/trandafirul-galben-1982.html>
> * Trei frati de belea (2006) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/trei-frati-de-belea-2006..html>
> * Tunul de lemn (1986) <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/tunul-de-lemn-1986..html>
> * Ultimul Cartus (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ultimul-cartus-1974.html>
> * Un bulgare de huma (1989) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-bulgare-de-huma-1989.html>
> * Un cartus de kent si un pachet de cafea (2004) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-cartus-de-kent-si-un-pachet-de-cafea.html>
> * Un Comisar Acuza (1973) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-comisar-acuza-1973.html>
> * Un film simplu (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-film-simplu-2008.html>
> * Undeva in est (1991) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/undeva-in-est-1991.html>
> * Valeu, valeu, nu turna (1991) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/valeu-valeu-nu-turna-1991.html>
> * Veronica 1968 <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/veronica-1968.html>
> * Vlad Tepes (1978) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/vlad-tepes-1978.html>
> * Weekend cu mama (2009) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/weekend-cu-mama-2009.html>
>
>  Arhivă site :
>
> * 2009 <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/search?updated-min=2009-01-01T00%3A00%3A00-08%3A00&updated-max=2010-01-01T00%3A00%3A00-08%3A00&max-results=50> (93)
>
> * septembrie <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009_09_01_archive.html>  (20)
>
> * Cine arvoneste , acela plateste! (1989) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/cine-arvoneste-acela-plateste-1989.html>
> * Drumul oaselor (1980) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/drumul-oaselor-1980.html>
> * Dincolo de pod (1976) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/dincolo-de-pod-1976.html>
> * Duhul aurului (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/duhul-aurului-1974.html>
> * După-amiaza unui torţionar (2001) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/dupa-amiaza-unui-tortionar-2001.html>
> * Liceenii – Extemporal la Dirigentie (1987) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/liceenii-extemporal-la-dirigentie-1987.html>
> * Martori disparuti (1988) <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/09/martori-disparuti-1988.html>
> * Marilena de la P 7 (2006) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/marilena-de-la-p7-2006.html>
> * Miscarea legionara (1996) <
http://cinemaromanesc…blogspot.com/2009/09/miscarea-legionara-1996.html>
> * Noi, cei din linia intai (1985) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/noi-cei-din-linia-intai-1985..html>
> * O Scrisoare Pierduta (1953) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/o-scrisoare-pierduta-1953.html>
> * Occident (2002) <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/09/occident-2002.html>
> * Inceputul adevarului (1989) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/inceputul-adevarului-1989.html>
> * Pas in doi (1985) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/pas-in-doi-1985.html>
> * Poveste la Scara C (2003) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/poveste-la-scara-c-2003.html>
> * Rapirea fecioarelor (1968) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/rapirea-fecioarelor-1968…html>
> * Restul e tacere (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/restul-e-tacere-2008.html>
> * România Ciopârţită <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/romania-ciopartita.html>
> * Roscovanul (1976) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/roscovanul-1976.html>
> * Saptamana nebunilor (1971) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/saptamana-nebunilor-1971..html>
>
> * august <
http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009_08_01_archive.html> (73)
>
> * Secretul lui Bachus (1984) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/secretul-lui-bachus-1984..html>
> * Tanta si Costel (1967) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tanta-si-costel-1967.html>
> * Tinerete fara batrinete (1968) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tinerete-fara-batrinete-1968.html>
> * Trandafirul Galben (1982) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/trandafirul-galben-1982.html>
> * Un cartus de kent si un pachet de cafea (2004) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-cartus-de-kent-si-un-pachet-de-cafea.html>
> * Undeva in est (1991) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/undeva-in-est-1991.html>
> * Weekend cu mama (2009) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/weekend-cu-mama-2009.html>
> * Pacala (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/pacala-1974.html>
> * Columna (1968) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/columna-1968_26.html>
> * Ciprian Porumbescu (1972) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ciprian-porumbescu-1972.html>
> * Buletin de Bucuresti (1983) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/buletin-de-bucuresti-1983.html>
> * Binecuvantata fii inchisoare (2002) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/binecuvantata-fii-inchisoare-2002.html>
> * A fost sau n-a fost (2006) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cenaclul-flacara-1980_26..html>
> * Buzduganul cu trei peceti (1977) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/buzduganul-cu-trei-peceti-1977.html>
> * Cu mainile curate (1972) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cu-mainile-curate-1972.html>
> * Ultimul Cartus (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ultimul-cartus-1974.html>
> * Un Comisar Acuza (1973) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-comisar-acuza-1973.html>
> * Revansa (1978) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/revansa-1978.html>
> * Duelul (1981) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/duelul-1981.html>
> * Un bulgare de huma (1989) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-bulgare-de-huma-1989.html>
> * Prea tarziu (1996) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/prea-tarziu-1996.html>
> * Terminus Paradis (1998) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/terminus-paradis-1998.html>
> * Filantropica (2001) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/filantropica-2001.html>
> * Italiencele (2004) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/italiencele-2004.html>
> * Trei frati de belea (2006) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/trei-frati-de-belea-2006…html>
> * Tache (2009) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tache-2009.html>
> * Roming (2007) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/roming-2007.html>
> * Un film simplu (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-film-simplu-2008..html>
> * Supravietuitorul (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/supravietuitorul-2008.html>
> * Poveste de cartier (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/poveste-de-cartier-2008.html>
> * Nunta muta (2008) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nunta-muta-2008.html>
> * Cocosul decapitat (2007) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cocosul-decapitat-2007.html>
> * 4 luni, 3 saptamani si 2 zile (2007) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/4-luni-3-saptamani-si-2-zile-2007.html>
> * Mircea cel Batran (1989) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/mircea-cel-batran-1989.html>
> * Neamul Soimarestilor (1964) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/neamul-soimarestilor-1964.html>
> * Tunul de lemn (1986) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tunul-de-lemn-1986.html>
> * Valeu, valeu, nu turna (1991) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/valeu-valeu-nu-turna-1991.html>
> * Vlad Tepes (1978) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/vlad-tepes-1978..html>
> * Mihai Viteazul (1970) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/mihai-viteazul-1970.html>
> * Haiducii lui Saptecai (1970) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/haiducii-lui-saptecai-1970.html>
> * Fratii Jderi (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/fratii-jderi-1974..html>
> * Felix si Otilia (1971) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/felix-si-otilia-1971.html>
> * Dumbrava Minunata (1980) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/dumbrava-minunata-1980.html>
> * Dacii (1966) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/dacii-1966.html>
> * Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii (2006) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cum-mi-am-petrecut-sfarsitul-lumii-2006.html>
> * Cuibul de Viespi (1986) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cuibul-de-viespi-1986.html>
> * Ciuleandra (1985) <
http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/08/ciuleandra-1985.html>
> * Ciresarii (1984) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ciresarii-ep1-expeditia-in-pericol.html>
> * Cucoana Chirita (1986) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cucoana-chirita-1986.html>
> * Cenaclul Flacara (1980) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cenaclul-flacara-1980..html>
> * Cel mai iubit dintre pamanteni (1992) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cel-mai-iubit-dintre-pamanteni-1992.html>
> * Capcana Mercenarilor (1981) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/capcana-mercenarilor-1981.html>
> * Casatorie cu repetitie (1985) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/casatorie-cu-repetitie-1985.html>
> * B.D.. la munte si la mare (1971) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-la-munte-si-la-mare-1971.html>
> * B.D. intra in actiune (1971) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-intra-in-actiune-1971.html>
> * B.D. in alerta (1970) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-in-alerta-1970.html>
> * Burebista (1980) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/burebista-1980.html>
> * Balanta (1992) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/balanta-1992.html>
> * Lautarii (1971) – Emil Loteanu <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/lautarii-1971-emil-loteanu.html>
> * Baltagul (1969) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/baltagul-1969.html>
> * Astfalt Tango (1996) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/astfalt-tango-1996.html>
> * Asta seara dansam in familie (1972) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/asta-seara-dansam-in-familie-1972.html>
> * Asta e (2001) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/asta-e-2001.html>
> * Artista, Dolarii si Ardelenii (1978) <
http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/artista-dolarii-si-ardelenii-1978.html>
> * Apocalipsa dupa Cioran (1995) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/apocalipsa-dupa-cioran-1995.html>
> * Amintiri din copilarie (1964) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/amintiri-din-copilarie-1964.html>
> * Am fost 16 (1978) <
http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/08/am-fost-16-1978.html>
> * Actorul si Salbaticii (1974) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/actorul-si-salbaticii-1974.html>
> * A 2-a cadere a Constantinopolului (1994) <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/2-cadere-constantinopolului-1994.html>
> * Veronica 1968 <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/veronica-1968.html>
> * Nea Marin Miliardar / Uncle Marin, the Billionaire… <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nea-marin-miliardar-uncle-marin.html>
> * Nesfirsit – California Dreamin 2007 <
http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nesfirsit-california-dreamin-2007.html>
> * S-au ales cele mai bune zece filme româneşti din t… <
http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/08/s-au-ales-cele-mai-bune-zece-filme.html>

Filme româneşti din toate timpurile <http://cinemaromanesc.blogspot.com/me româneşti din toate timpurile <http://cinemaromanesc.blogspot.com/

 

Adevarul bate cartile de istorie… Este meritul cineastilor letoni ca au redat lumii adevarul. Letonii au simtit pe propria lor piele ce au insemnat binefacerile propovaduite de Lenin si Stalin

http://www.jurnaltv.ro/video/The_Soviet_Story_Povestea_

 

COPILARIA lui IVAN, A. Tarkovsky, 1962
http://www.youtube.com/user/zina1078dbb#p/c/094766DD2B01046F

SOLARIS, A. Tarkovsky, 1972
http://www.youtube.com/user/zina1078dbb#p/c/A2B12CF5DC0287DD/0/RH5kepQz6mw

CALAUZA, A. Tarkovsky, 1979
http://www.youtube.com/user/zina1078dbb#p/c/2EEE07DE4999A491/0/NaQSMmjEAzM

SACRIFICIUL, A. Tarkovsky, 1986
http://www.youtube.com/user/SubtitledRusMovies#p/c/EE945850A6304092/0/vi37i1ehZiw

ROMANTA, E. Riazanov , 1984
http://www.youtube.com/user/SubtitledRusMovies#p/c/1935E95AB3080E14/0/Bn9aVQcKfGw

ÎNTOARCEREA, A. Zviagintsev, 2003
http://www.youtube.com/user/SubtitledRusMovies#p/c/B3F777802BF24D93/0/KFHNaYumjGU

IDIOTUL, V. Bortko, 2003
http://www.youtube.com/user/SubtitledRusMovies#p/c/1230C4661AC918B5/0/g-dsCaEHwQY

MAESTRUL si MARGARETA, V. Bortko, 2005
http://www.youtube.com/user/SubtitledRusMovies#p/c/5BE93184263F0DC4/0/cxSkjGFVZpM

PIESA NETERMINATA pt.PIANINA MECANICA, N. Mihalkov , 1978
http://www.youtube.com/user/SubtitledRusMovies#p/c/A0D0D0D90828F44C/0/2e6ye5uuZWE

OBLOMOV, N. Mihalkov , 1979
http://www.youtube.com/user/SubtitledRusMovies#p/c/68C813D35A139381/0/RikZD8KFN6A

BAEBIERUL din SIBERIA, N. Mihalkov , 1998
http://www.youtube.com/user/SubtitledRusMovies#p/c/49A5FFAABC8F1757/0/cKLC1KadGr8

DOISPREZECE, N. Mihalkov , 2007
http://www.youtube.com/user/SubtitledRusMovies#p/c/6BD98468AE3E0677/0/RXaxa3tLto8

SOARE INSELATOR, N. Mihalkov , 2010
http://www.youtube.com/user/SubtitledRusMovies#p/c/A6D4B06C787A0EF4/0/mUV-AOJchzc

FRATII KARAMAZOV, I. Morozov, 2009
http://www.youtube.com/user/zina1078dbb#p/c/AA74330F5BB4FABF/0/Zr9FBZWwFGs

 

 

 

Publicat de Ion Coja in Textele altora pe 11.05.2011

http://www.ioncoja.ro/2011/05/atacul-terorist-din-decembrie-1989-asupra-romaniei/

Ma adresez conducatorilor Uniunii Europene, ai Federatiei Ruse si ai Statelor Unite ale Americii, in calitate de cetatean roman ajuns la virsta la care nu mai am nimic de pierdut, hotarit, deci, sa spun faptelor pe nume si sa arat pe cei vinovati de caderea Romaniei la nivelul sub care nu se mai poate cobori. Pina in 1989 Romania era o tara care facea parte din lagarul comunist, condusa de un dictator, precum toate suratele din lagar, apreciata din consideratie sau ingrijorare, cu o populatie, in continua crestere, de peste 23 milioane oameni, hraniti la limita modestiei, exclusiv din resurse interne, fara vreo datorie externa. Astazi, “dupa 20 de ani, in Romania, industria este lichidata, agricultura – distrusa, invatamintul – la pamint, sistemul de sanatate in faliment, iar in ce priveste politica externa, Romania a disparut de pe harta diplomatica a lumii din cauza lipsei de initiative”, dupa cum spune istoricul academician Florin Constantiniu. Domnia sa si-a exprimat convingerea ca “singura solutie este inca o revolutie”, ceea ce ar trebui sa trezeasca constiintele puternicilor zilei, acestia fiind obligati sa ia masuri care sa inlature o astfel de posibilitate, stiind ca o revolta a celor obiditi, avind in vedere numarul si gradul de nemultumire (cutitul la os) ar declansa un razboi fratricid, din care ar cistiga numai dusmanii dintotdeauna ai Romaniei. Aceiasi care au provocat si asa zisa revolutie din ’89.

In luna mai 2005, la 60 de ani de la odiosul acord dela Yalta, presedintele Statelor Unite a afirmat ca “acordul dela Yaltaa fost una din cele mai mari greseli ale istoriei” pentru ca “de dragul stabilitatii” marile puteri “au sacrificat libertatea natiunilor mici” din Europa Centrala si de Est, carora le-a fost impus comunismul. Nu au fost suficiente suferintele romanilor, timp de 45 de ani, de dominatie bolsevica, pentru ca atunci cind George Herbert Bush si Mihail Gorbaciov s’au inteles, tot de dragul stabilitatii (?), sa elibereze tarile satelit de sub tutela URSS, tot ei, intru bucuria dusmanilor Romaniei, au hotarit,la Malta, sa desfiinteze regimul Ceausescu. Este o datorie de onoare si o problema de constiinta pentru cei doi mari ai anului 1989, sa recunoasca, cel putin, dupa ce vor lua cunostinta de cele ce urmeaza, ca in Romania nu a fost o revolutie, nu a fost o lovitura de stat, ci a fost un veritabil atac terorist efectuat de KGB, CIA, AVO ungar si UDP iugoslav, pe fondul unei revolte populare, provocata tot de agenturile straine. In decembrie 1989 Romania a fost invadata de trupe sovietice, de teroristi – romani si unguri antrenati pentru lupte de gherila in Ungaria, de agenti speciali (rusi, unguri si iugoslavi), toti in colaborare cu teroristii autohtoni, reactivati din cei care au fost studenti si aspirantila Moscova(colegii agentului KGB, Ion Iliescu).

Acum, la 21 de ani de la singerosul atac terorist din dec.’89, victimele – tinta ale celor care au acaparat puterea, cer sa li se faca dreptate, sa fie recunoscut si raspindit in lume, adevarul, iar infaptuitorii atacului terorist, indivizi si state sa ia masuri de indreptare, morala si materiala. Fostul presedinte al URSS, Mihail Gorbaciov, cel care a initiat atacul terorist ce a distrus din temelii Romania si a provocat pierderea a peste 1500 de vieti omenesti, trebuie sa recunoasca public, ca masura de reformare a sistemului comunist, in numele careia a creat imense pagube umane si materiale in sud-estul Europei, a fost o regretabila eroare politica de talie mondiala. Daca e nevoie, ii putem reaminti ca, in nov.2001, la Conferinta Internationalaprivind tranzitia si consolidarea democratiei, Ion Iliescu l-a felicitat pe Mihail Gorbaciov pentru “declansarea analizei critice de profunzime a sistemului comunist”. “Evolutiile peresstrikai si glasnosti-ului au demonstrat ca sistemul politic al totalitarismului comunist nu este reformabil. Sensul profund si ultimul tel ramine Europa Unita. Pacat ca Ceausescu, aflat la o si mai mare profunzime, nu poate auzi confirmarea sustinerilor lui. Pentru Romania, recunoasterea utopiei este insuficienta consolare, motiv pentru care se impune un proces la TribunalulInternationalde la Hagacare sa judece Revolutia (atacul terorist) din dec. ’89. Proces pe care il cer victimele atacului terorist precum si cei 62% din populatie care, miine, l-ar vota pe Ceausescu pe post de presedinte al tarii.

De ce atac terorist si nu revolutie:

Un raport al colonelului Gordievski (inainte de a fi arestat de KGB ca spion englez ) recomanda, printre altele, reactivarea agentilor mai vechi si mai noi ai Moscovei, din Romania. Urma ca ei sa pregateasca o succesiune de coloratura sovietica, in urma unei revolte populare sau a unui complot anti-Ceausescu, dirijat de sovietici. Se pare ca recomandarea colonelului Gordievski privind activarea retelelor KGB din Romania a reusit. In timpul revolutiei, ele au jucat un rol important, dat fiind ca Romania post comunista a fost impiedicata sa se indrepte spre tabara occidentala.

Sa ne amintim ca in dimineata zilei de 23 dec.89, ineditia unica a aparut urmatorul comunicat al lui Ion Iliescu : “Noi, romanii, nu dorim sa copiem modelul vecinilor nostri. Protestul nostru era indreptat impotriva lui Ceausescu, dar era in acelas timp (un semnal) favorabil mentinerii unei etici socialiste. Avem nevoie de diversitatea de opinie si de o ordine socialista. Iata, deci, ca Iliescu, a pornit la revolutie numai pentru schimbarea lui Ceausescu, nicidecum caderea comunismului.

Petre Roman, prim-ministrul acelor ani, a recunoscut ca in oct. 1990 i-a cerut sefului SIE, generalul Caraman, sa dispuna retragerea celor 26.000 de agenti sovietici sub acoperire, aflati in Romania din 1989, gazduiti si protejati de autoritatle romane. E de presupus ca cei 26.000 de agenti sovietici, printre care basarabeni vorbind perfect romaneste, au jucat, timp de un an, rolul unei imense armate secrete, de consolidare, prin toate metodele cunoscute din arsenalul clasic al KGB, a primului regim postcomunist din fostul Pact de la Varsoviareadus pe orbita Moscovei. Cheia de bolta a acestei realinieri a fost Tratatul romano-sovietic, in primavara anului 1990, incheiat de Iliescu si Gorbaciov prin care, partea romana accepta, singura din Europa rasariteana, ca eventualele aliante prooccidentale de securitate ale tarii sa fie aprobate de Moscova. Curioasa faptura si acest Gorbaciov, cu numai citeva luni inainte declarase, cu voce tare, ca noul tip de relatii stabilite cu tarile socialiste il constituiau egalitatea in drepturi, suveranitatea si neamestecul in treburile interne, principii sustinute de Ceausescu pina si-a pierdut viata. Oare sa nu-si fi amintit Gorbaciov atuci cind l-a insarcinat pe Iliescu sa-l spulbere pe Ceausescu, ca “unele din declaratiile cu care (Ceausescu) voia sa obtina un marer efect. . . mergeau totusi in directia justa”. Si ca “nesfirsitele pretentii si capricii ale romanilor . . . contineau si un dram de ratiune”?, asa cum a recunoscut, ulterior, in cartea sa de memorii?.

Fostul general Victor Stanculescu a dezvaluit, in cartea sa “In sfirsit adevarul . . ” ca in dimineata de 23 dec.’89, cind Iliescu si echipa sa au venitla MapNde unde au luat legatura cu Moscova pentru a cere instructiuni, precum si faptul ca a fost insarcinat cu organizarea procesului Ceausestilor, in legatura cu care, Silviu Brucan, Gelu Voican Voiculescu si Ion Iliescu i-au cerut sa’i suprime pe Elena si Nicolae Ceausescu. Stanculescu a mai aratat ca inclusiv in spatele sau,la MApN, a actionat un grup filorus care a urmarit crearea tuturor conditiilor pentru ca toata lumea sa fie convinsa ca Ceausestii trebuiau lichidati si ca decizia in acest sens a venit de pe doua fronturi care au lucrat combinat: din partea GRU (serviciul secret al armatei) si KGB (securitatea rusilor). (Vezi “Ziua”/ 18 dec. 2009).

Virgil Magureanu, intr’un interviula BBCa spus: “A fost evident ca KGBul a organizat diversiunea impotriva fostului regim”. “Au existat teroristi straini, care au actionat cu complicitati din interior”. “Desigur scopul lor era de a crea deruta si de a duce la o deteriorare a situatiei si a echilibrului nostru intern de atunci. Dupa care, tot la comanda, ei au fost, de fiecare data, retrasi, in asa fel incit urme palpabile despre acest episod nu au ramas. Sau, aceste urme au fost sterse de catre anumiti complici din interior. Dar, repet, cred ca acest lucru nu s’ar fi putut face fara complicitati din interior. (R.L./22dec.2003).

Ultimul vice prim-ministru al comertului exterior si fost ministru de externe, Stefan Andrei, marele om politic al regimului asasinat, a declarat istoricilor-reporteri Vladimir Alexe si Victor Roncea, adevaruri cutremuratoare despre atacul terorist : Daca in 1989-1990, inRomania, se aflau circa 60.000 de agenti speciali rusi, unguri si iugoslavi, in toamna lui 1991 mai erau 29.000 de militari sovietici, care erau imbracati civil si se numeau “visautniki, (ofiteri spetznaz insarcinati cu operatiuni speciale)”. “In ’91 mai erau cam 29.000. Caraman i-a spus lui Roman si lui Magureanu. Cind au mersla Moscova, s’a discutat si despre retragerea lor de aici. Atunci rusii au spus: noi nu mai vrem sa fie Caramanla DIE(SIE). (“Ziua” on line/ 19 dec.2008).

Colonel dr. Mircea Dogaru, presedintele fondator al Sindicatului Cadrelor militare disponibilizate, in retragere si in rezerva, doctor in istoria militara, face dezvaluiri din care, usor te poate duce gindul ca atacul terorist din dec.’89 s’a vrut un razboi impotriva Romaniei. Intr’un interviu intitulat “Rusia nu s’a destramat, ci s’a extins. Este peste tot, inclusiv in Romania”, istoricul militar arata ca: “Romania a fost atacata de fortele profesioniste ale statelor celor doua tratate. Nu au fost doar SPETZNAZ si OMON au fost si batalioane franco-germane care s’au antrenatla Debretzin. Decia fost o lucrare generala . . . pentru a ajuta Rusia sa se preschimbe dar sa ramina un mare imperiu.. Noi am identificat agresorii, dar nu am putut sa ne batem pentru ca intre ei si noi erau masele mankurtizate.. (Iliescu chema masele in strada sa apere revolutia. n.m.) Mai mult, agresorul tragea lepadind unul dupa altul vestoane ba de securitate, ba de Armata, ba de militie, ba de mai stiu ce . . . “. “Am o singura intrebare: era nevoie sa se deplaseze masele de prosti la televiziune, care putea fi inchisa printr’o simpla apasare de buton in punctul de comanda?. Acolo unde au lipsit masele, adica gloatele, intre noi si adversari, cum a fost podul dela Slatina, acolo adversarul a fost facut tandari. Esaloanele venite dinspre Craiova au fost facute praf de TAB-urile armatei. Supravietuitorii care urlau “mama” in ruseste au fost dusi la spitalul dela Slatina, de unde au fost recuperati. In schimb, ofiterii nostri au dat, ani de zile, cu subsemnatul la ambasada sovietica: ?”.

Seful Directiei de Informatii a Armatei, din dec.’89, viceamiralul Stefan Dinu, dezvaluie faptul ca fusese avertizat asupra planurilor serviciilor secrete straine privind declansarea revoltei impotriva lui Ceausescu. “Contraamiralul sovietic, Terentiev, ne-a facut o ampla expunere despre reformele din URSS si alte tari socialiste, intrebindu-se la fiecare problema, retoric desigur, de ce in Romania aceste programe n’ar fi posibile?”. In mai 1989, omologul meu maghiar a tinut sa-mi precizeze ca “programele de reforma din Ungaria depasesc cu mult pe cele adoptate in URSS de Gorbaciov prin cunoscuta politica de perestroika si glasnosti. In sprijinul acestei afirmatii au fost subliniate o serie de proiecte dintre care mentionez: descentralizarea conducerii economice, incurajarea proprietatii private si libera initiativa a micilor intreprinzatori, liberalizarea preturilor, incurajarea cererii si ofertei pe piata interna, libertatea presei, dreptul de constituire de noi partide si organizatii politice ale caror programe nu contravin intereselor Ungariei etc.”. “I-am solicitat totodata parerea sa in legatura cu aparitia in Ungaria a unor lucrari care contestau sau puneau la indoiala apartenentala Romaniaa unor parti din Transilvania. Rezum discutia noastra la doua afirmatii ale generalului maghiar: mai intii ca aceia care revendica teritorii din jurul granitelor ungare sunt foarte putini in tara sa si, in al doilea rind, dupa parerea sa, ori de cite ori Ungaria a pretins sau a incercat extinderea teritoriilor pe seama vecinilor a pierdut de fiecare data si mai mult, iar Ungaria nu poate risca si alte pierderi”. Stie si . . . Laszlo Tokes?

Aplicatii in jurul Romaniei: La nord-vest, in Ungaria, 6-8 iunie ’89, aplicatie comuna ungara, cehoslovaca si sovietiva. Intre 14-28 oct. trupele sovietice din Ungaria (Divizia 102 si Corpul 3 Armata sovietic, concomitent cu trupele din apararea antiaeriana, totalizind 13.000 militari, au organizat o aplicatie in raionul Budapesta-Tokay. Din directia nord-est, in URSS, de asemenea, aplicatii (4-17 oct. in Bucovina de Nord, in sudul Basarabiei, 2-4 nov. in raionul Balti). Apele Marii Negre au constituit de asemenea teatrul unor aplicatii navale: la sud-est de Insula Serpilor, la sud de Yalta, la vest de Suhumi si sud de Subla, in apele de est ale Bulgariei. Avertismentul iugoslav: “Nu stiu daca pe filiera iugoslava ne-a venit revolutia, stiu doar ca pe filiera iugoslava ne-au venit informatiile despre cum se va actiona pentru a provoca Revolutia”.

“Prin luna oct. 1989, fostul meu omolog iugoslav, general-locotenent Giorgio Iovicic, l-a invitat pe atasatul militar romanla Belgrad, colonel Manea Dumitru, pentru a-i face o informare cu unele probleme de un deosebit interes pentru tara noastra”. Generalul iugoslav a solicitat sa se comunicela Bucurestidespre existenta unor planuri care vizau rasturnarea regimului politic din Romania. Sursela, Budapeste, Sofia, Moscova, de unde a aflat ca la o data foarte apropiata, in Romania urma sa aiba loc unele actiuni destabilizatoare. Se mentiona faptul ca vor fi organizate mai intii patrunderea unor grupuri de indivizi pregatiti spacial, care sub acoperirea de turisti veniti la neamuri sau prieteni, la momentul potrivit vor provoca tulburari si panica in rindul populatiei. Dupa care, se avea in vedere extinderea revoltelor in marile localitati din interiorul tarii. (Sa ne amintim de turistii sovietici , teroristii pregatiti in Ungaria pentru lupte de gherila urbana, agentii curieri ai miscarilor , din Ungaria, Cehoslovacia si RD Germana, zecile de mii de agenti mai noi si mai vechi ai Moscovei reactivati sub comanda lui Ion Iliescu, plus armatele din jurul granitelor, au transformat tara intr’un teatru de lupte, omoruri, fratricid, razbunari, sinucideri etc. in scopul slabirii capacitatii de aparare si, in consecinta, crearea conditiilor pentru dezmembrarea tarii.

Disidentul rus Pavel Stroilov a aratat, in urma consultarii arhivelor furate din Fundatia Gorbaciov, ca au existat planuri avansate franco-sovietice de creare a unei Confederatii Europene Socialiste. El a destainuit, intr’un interviu pentru Hotnews, ca revolutiile din 1989 au fost “planuite si inscenate de KGB, iar FSN a fost complet sub controlul sovieticilor. Un memorandum al Departamentului pentru Relatii Internationale al Comitetului Central al Partidului Comunist din URSS arata ca sovieticii stiau inca din februarie 1989 ca evenimentele dela Bucurestivor fi unele singeroase. Fragmentul din memorandumul citat, publicat de Woodrow Wilson International Center for Scholars arata ca: “In Romania inca exista atmosfera opresiva a cultului lui Ceausescu. Straduindu-se sa izoleze tara de influenta noastra, acum incearca sa imbrace haina si indirect aduce argumente impotriva noastra. Unele eruptii de nemultumire sunt posibile in aceasta tara, insa nu este posibil ca ele sa se extinda in acest moment. Situatia se va schimba cel mai probabil odata cu plecarea lui Ceausescu, care ar putea fi insotita de evenimente dureroase”. (Si, totusi, evenimentele dureroase s’au petrecut dupa plecarea lui Ceausescu, sub Iliescu-KGB si Militaru-GRU care au savirsit oribile asasinate in masa, dupa cum vom vedea in continuare). O transcriere interesanta este cea a unei conversatii in care Gorbaciov recunoaste ca Iliescu este omul Moscovei, fata de liderul bulgar, Alexander Lilov, primul presedinte al Partidului Socialist Bulgar din 23 mai1990. Incadrul acestei discutii, Lilov i se adreseaza lui Gorbaciov: “Pina la urma, Iliescu se descurca bine in Romania, in ceea ce ne priveste”. Gorbaciov ii raspunde: “Ssst! Nu vrem sa facem publica apropierea noastra de Iliescu. Cu alte cuvinte, da, se descurca bine, dar nu vrem sa se stie ca este apropiat Moscovei”. (“Ziua pe Internet/ 29 sept. 2009). (Iata ca nici Gorbaciov nu vroia sa se stie ca asasinul Romaniei este apropiat lui). Cind credea ca totul a devenit istorie, in decembrie 2000, Gorbaciov, felicitindu-l pe Iliescu pentru neconstitutionalul mandat nr.3, a recidivat in a recunoaste implicarea totala in evenimentele din decembrie ’89 din Romania: “O mare stima si o enorma simpatie. L-am sustinut cu toate fortele in timpul acelor momente extrem de dificile din dec.’89 pe care le traiau cu totiila Bucuresti. Vorbeamdes cu el la telefon si il sustineam”. Iar Iliescu, zilele trecute, spunea: “In decembrie ’89 Gorbaciov nici nu stia de existenta mea.

De ce evenimente dureroase dupa plecarea lui Ceausescu:

Dupa cum Mihail Gorbaciov stie prea bine, declansarea evenimentelor din decembrie ’89 a fost precedata de o invazie masiva de militari sovietici. Incepind cu 10 decembrie ’89, in Romania patrunde un numar fara precedent de “turisti” sovietici. Coloane intregi de automobile “Lada” cu cite patru barbati atletici, sunt semnalate la granita cu RSS Moldoveneasca, Bulgaria si Ungaria. Important de mentionat este faptul ca “turistii” sovietici au patruns in Romania fara pasapoarte ceea ce dovedeste o complicitate la nivel inalt, dar si existenta unui numar mare de tradatori. Conform unor statistici se estimeaza la 67.000 numarul invadatorilor sovietici intrati in tara in dec.’89. “Turistii” sovietici formau forta de soc “spetznaz”, constituita din operativi ai GRU (serviciul secret al armatei sovietice), care actionau in civil (visautniki). Totodata la granitele Romaniei se semnaleaza constituirea unor forte de invazie: La granita cu URSS, in zona Galati Braila s-a semnalat o forta de interventie sovietica alcatuita din trupe de comando ale “spetznaz”. La granita cu Bulgaria,la Rusese semnaleaza o concentrare a unitatilor franceze GIGN. In timp ce la frontiera romano-ungara se aflau unitati vest-germane din cadrul cunoscutei forte CSG-9. De ris-plinsul lumii, cite forte mecanizate s’au concentrat pentru asasinarea unui batrin-bolnav care la prima huiduiala a multimii a parasit puterea.

Pastorul Laszlo Tokes este considerat astazi, scinteia care a provocat, in doar citeva zile, darimarea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceausescu. Faptul ca el este, acum, vicepresedinte al Parlamentului European denota ca, in evenimentele din decembrie ’89 a fost un factor pozitiv pentru interesele maghiare si, poate, euroatlantice, dar pentru Romania, tara in care traieste, slujeste si al carei cetatean este, Tokes ramine un odios spion si tradator ce si-a minjit sutana cu singe. O prima dovada, dezvaluirile fostului adjunct al Securitatii Timis, Radu Tinu, potrivit caruia, ofiterii securitatii au descoperit, in zilele acelui fierbinte 89, la doi agenti ai Ungariei care paraseau Romania printr’un punct vamal, o chitanta de mina semnata de insusi Laszlo Tokes. Viitorul vicepresedinte al Parlamentului European scria cu mina lui ca a primit 20.000 de lei. Penibila situatie pentru Parlamentul European, dar si pentru slujitorul Domnului care a vindut vieti omenesti. Dela Bella Kunla Laszlo Tokesmaghiarii urmaresc dezmembrarea Romaniei, in 1931 sub directivele lui Stalin, in 1989 sub indicatiile lui Gorbaciov. La 8 iulie 1989 are loc,la Bucuresti, intilnirea la nivel inalt a statelor membre ale Tratatului dela Varsovia, prilej cu care, intr’o intrevedere bilaterala, facilitata de Gorbaciov, conducerea ungara – Nyares Reszo, Nemeth Miklos si Gyula Horn, sustine ca Transilvania nu apartine Romaniei si ameninta ca va internationaliza problema maghiarilor din Romania. Astazi, Laszlo Tokes cere,la ONU, autonomie teritoriala si limba maghiara oficiala in Transilvania.

Generalul de brigada (rez) Aurel Rogojan, care,in 1989 era seful Cancelariei DSS, “omul din umbra” al lui Iulian Vlad, seful Departamentului Securitatii Statului, deescrie contextul international si eforturile revizioniste ale Ungariei. Potrivit generalului in rezerva, DSS a avut agenti in taberele de pregatire ale celor care urmau sa duca in Romania operatiuni de gherila urbana. Totodata securitatea a interceptat mai multi emisari care au realizat puncte de sprijin in localitati importante din Romania. Anterior, in dec. 1988, conducerea iugoslava l-a iritat pe Ceausescu punind in discutie problema Banatului. In august 1989, agenti de informatii ai Departamentului Securitatii Statului, infiltrati in cantonamentele speciale paramilitare din Ungaria, raporteaza primele date in legatura cu pregatirea unor formatiuni de lupta (gherila urbana) ale caror misiuni erau sa actioneze in Romania pentru crearea pretextelor unor evenimente in consens cu evolutiile din Polonia si Ungaria, iar ulterior si din Cehoslovacia, R.D. Germana si Bulgaria, convenite, pe de o parte, de Mihail Sergheevici Gorbaciov si George Herbert Bush si, pe de alta parte, de Francios Mitterand si Helmuth Kohl, avind si binecuvantarea Sanctitatii Sale, Ioan Paul al II-lea, Pontiful Vaticanului. Organizatia Romania Libera si UMRL au fost paravanul sub care AVO (acronimul Securitatii RP Ungara) au organizat formatiuni paramilitare pe care le-au instruit in tabara (cazarma militara) dela Bicskepentru “actiuni viitoare de gherila urbana in Romania”. Agenti curieri ai miscarilor “solidarnosc” din Polonia, “forumurilor civice” din Ungaria, Cehoslovacia si RD Germana sunt interceptati si anchetati, in plenitudinea indeplinirii misiunilor de racolare si fixare ce reveneau “revolutionarilor alesi pentru provocarea surprizelor strategice (politice) planificate”. Ei aveau sa recunoasca cine sunt, de unde au venit si cu ce scop, precum si gradul de indeplinire a misiunii lor. In toamna anului 1989, emisarii realizasera contacte si constituisera puncte de sprijin in Alba Iulia, Arad, Brasov, Bucuresti, Caransebes, Cisnadie, Cluj, Constanta, Craiova, Cugir, Iasi, Lugoj, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Targu Mures, Timisoara . . . .Fiecare emisar actiona “multiplu de zece”, iar fiecare nou membru cauta alti zece. In Bucuresti s’au vizat recrutari, inclusiv din rindurile elevilor de liceu, cu care se realizau intilniri de instruire in parcuri. Unii parinti, ingrijorati, s’au adresat Biroului de Informatii, Sesizari si Reclamatii al Ministerului de Interne. In zilele de foc din dec.’89 am avut confirmarea deplina a misiunikor acelor emisari. Cele mai mai multe orase-tinta ale curieratului lor au fost cuprinse, in dupa amiaza zilei de 22 dec., de furia unor revolte, aparent ilogice, in care, initial, interlopi periculosi, terorizind unitatile de securitate si militie (din inalt ordin subordonate comandamentelor judetene militare de aparare, urmare a starii exceptionale instituite), s’au transformat ad-hoc in “revolutionari profesionisti”.. In sinteza, cind generalul Vlad a cerut sa fie informat despre situatia din tara, i-am raportat ca pe linia Timisoara-Resita-Caransebes-Alba Iulia (Cugir)-Sibiu-Brasov, Banatul si Transilvania sunt incercuite de focarele unor violente extreme ale caror tinte erau sedii ale Securitatii si Militiei, unele fiind atacate, incendiate, cu evidenta intentie ca ocupantii lor sa fie arsi de vii. Am mai mentionat ca, asa cum se prezinta situatia, Banatul si Transilvania par a fi izolate de restul tarii si i-am prezentat succint ce s’a comunicat din fiecare judet. S’a interesat daca sunt problemela Targu Mures, in Harghita si Covasna. Acolo insa era o linste suspecta si se astepta ca, in urmatoarele doua zile,la Odorheiul Secuiescsi in alte localitati sa se dezlantuie evenimente de un tragism cutremurator . . . .”, incheie generalul de brigada (rez), Aurel Rogojan, edificatoarele dezvaluiri. Astazi, cu voia Sfintului Scaun (?), Laszlo Tokes cerela ONU, autonomie teritoriala. Preludiul la cantata “dezmambrarea Romaniei”??. Nu pot sa nu completez dezvaluirile generalului Rogojan cu aspecte privind relatiile romano iugoslave. “Putini dintre istoricii romani cunosc faptul ca in perioada regimurilor Dej si Ceausescu, Iosip Broz Tito a fost cel care s’a impus in fata celor doi sefi de stat romani, dar, din umbra, Iugoslavia, alaturi de alte state vecine, uneltea la destramarea Romaniei. Documentele cercetate pentru scrierea cartii “Istorie, geopolitica si spionaj in Balcanii de vest”, demonstreaza temeinic ca Tito, fostul presedinte al Iugoslaviei, a incercat, folosindu-se de serviciile secrete, sa rupa bucati din Romania”.

Ce faceau, in zilele fierbinti, complicii teroristilor, din interior.

Spune, cel care, la ordinul lui Gorbaciov, s’a instalat, chiar din 22 decembrie ’89, in locul lui Ceausescu. Acesta, in fata Comisiei Parlamentare pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989, confirma ca el a fost cel care, imediat dupa fuga dictatorului, a preluat toate pirghiile puterii si in special organele de forta, armata, securitate, militie, pe care le-a manevrat si dirijat intru realizarea scopului final, distrugerea Romaniei: “Deci, am dat acest gir politic conducerii existente a armatei. Generalul Guse, din pacate, a ramas aici (in fostul sediu al CC al PCR) in noaptea de 22 si toata ziua de 23, cind lucrurile au devenit foarte dificile . . . Si, in seara de 23, cind ne-am adunatla Ministerul AparariiNationale, am decis sa fie chemat Gusela MapN, sa-si ia treburile in mina” (inclusiv cadavrele trupelor USLA pe care le-ati chemat, ciuruit si lasat in strada cu placarda . n.m.). “In noaptea de 23 ne-am dat seama ca Guse este depasit. . . .a venit la mine, foarte agitat, foarte tulbure, sa-mi ceara sa ies la televiziune si sa cer populatiei Bucurestiului sa paraseasca strazile, sa se retraga toti in case si in intreprinderi. In conditiile acestea, de anarhie totala din oras, spunea el, armata nu poate sa faca ordine. Am cautat sa stau de vorba cu el, sa-i explic ca asta ar fi o mare gafa, o mare greseala politica. Revolutia a fost infaptuita de oameni care au iesit in strada; a veni cu o asemenea idee si cu motivatia ca armata sa faca ordine, ar fi un semnal ca armata vrea sa puna mina pe putere. In plus i-am spus: dumneata stai aici in sediul Ministerului Apararii Nationale. Eu circul prin oras, pentru ca circulam tot timpul, dela MapNla Televiziune si viceversa, intr’un TAB . . .Era atmosfera aceea de entuziasm general.` . . . Adica se vedea ca il parasisera nervii . . .De aceea , in ziua de 24 dupa amiaza, am luat decizia ca sa-l inlocuim . . .sa apelam la generalul Militaru”. Cu scuzele de rigoare, trebuie sa-i spun presedintelui de onoare ca minte ca un . . . mincinos. Nu pe 24 l-a inlocuit pe Guse cu Militaru; in seara de 22 dec.La TVRs-a anuntat ca generalul Nicolae Militaru este noul ministru al Apararii, iar acesta a trecut imediat la aplicarea principalului obiectiv al noii puteri: desfiintarea fizica a securitatii, dusmanul terorismului. Astfel, pe 23 decembrie ’89, principalii agenti sovietici, Militaru (GRU) si Ion Iliescu (KGB) au savirsit un asasinat in masa de o cruzime nemaiintilnita in tara noastra, asasinat care probeaza cu plus de evidenta, sustinerea tezei atacului terorist din dec.’89. Constantin Isac, un revolutionar care l-a arestat pe Ilie Ceausescu si care s’a aflat, in primele zile dupa fuga Ceusestilor, linga Iliescu, Roman, Voican Voiculescu, Victor Stanculescu, Dan Voinea si Mihai Chitac, atitla TVR, cit sila MAPN, a dezvaluit, in amanunt, odiosul asasinat savirsit in seara zilei de 23 dec.’89, de catre generalul Militaru, proaspat numit, anume, de Iliescu, ministru al Apararii. Citeva vehicole ARO blindate (ABI), pline cu ostasi condusi de colonelul Trosca (fost sef al statului major al Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista – USLA) au fost chemate in fata sediului MapN, de insusi generalul Militaru, pentru a apara sediul ministerului de teroristi, pentru ca tot el, Militaru, sa ordone spulberarea ABI-urilor; ordinul de tragere fiind transmis tancurilor din fata ministerului de colonelul Safta (ulterior general) cu textul “NIMICITI PRIN FOC SI CALCARE CU SENILE” Ferocitatea asasinilor Iliescu si Militaru depaseste orice imaginatie:Dupa ce militarii din ABI-uri au fost ciuruiti de mitralierele de pe tancuri, cadavrele acestora au fost tinute, in strada, timp de sase zile, cu pancarde pe care scria TERORISTI., pentru ca trecatorii sa le scuipe sa le arda cu tigara, ori sa urineze pe ele. Capul colonelului Trosca, despartit de trup, a fost asezat in batjocura, cu o tigara in gura, infipt pe osia unui ABI rasturnat. Diversiunea Trosca a fost o cruda razbunare, pentru ca Trosca a fost ofiterul de contrainformatii care in anii ’80 l-a depistat pe generalul Nicolae Militaru (pus in functia de ministru) drept colaborator al fostului KGB, motiv pentru care Ceausescu l-a trecut pe linie moarta.SAPTE MORTI, 11 ORFANI, NICI O ANCHETA. Generalul Militaru ordonase expres ca blindatele usoare ale USLA sa fie conduse, personal, de colonelul Trosca, pe motiv ca trebuiau eliminati “teroristii” care trageau de la restaurantul Orizont spre sediul MapN. Unsprezece tineri care traiesc cu stigmatul “fiu de terorist” si carora trebuie sa li se schimbe oprobriul in onoare: fiu de erou. Iar asasinul, teroristul nr.1, dupa peste 20 de ani, la intrebarea ziarului Vremia Novostei “cine a tras” raspunde, parca, dupa alta lume: “Este, inca, o enigma. Cred ca a fost vorba de o structura pregatita inca de Ceausescu pentru vremuri tulburi, pentru luptele de gherila in conditii urbane in cazul ca tara ar fi fost ocupata”. Iar vorbeste de fringhie in casa spinzuratului.

Inca o proba de terorism, nu revolutie: In seara zilei de 21 decembrie ’89, generalul Vlad, fiind chemat la sediul CC, a asigurat preluarea rapoartelor operative telefonice ale sefilor unitatilor judetene (municipale si orasenesti, unde existau structuri locale) ale DSS, transmise la cabinetul sefului departamentului. Invariabil, la apelurile “suntem atacati, ne dau foc, ce facem?”, raspunsul era standard: “solicitati sprijin comandamentului judetean de aparare!”. Seful securitatii judetului Sibiu, locotenent-colonel inginer Theodor Petrisor, primind aceasta solutie, mi-a spus sa astept un moment si sa ascult. A deschis probabil fereastra si a orientat receptorul telefonului spre exterior. Am auzit un tir infernal, suieraturi si rapait de gloante, cum numai in filmele de razboi auzisem. “Cine trage?’, l-am intrebat. “Cei la care ne trimiteti sa ne apere”, a fost raspunsul. Orice om de bun simt, aflind toate acestea, se lamureste ca revolutia lui Iliescu a fost, in fapt, actiunea de distrugere prin foc si calcare cu senile a securistilor, acei slujbasi ai puterii instriti si platiti sa apere tara de teroristii sovietici si de hienele vecine gata sa muste din trupul tarii. Dar, asa cum a spus si Virgil Magureanu, complotistul din echipa lui Iliescu, totul s’a desfasurat numai cu complicitati din interior.

La Iasi, da, revolutie. De catifea. Trupele sovietice oprite la Prut..

Iasi, 22 decembrie1989. Inbiroul comandantului de divizie, colonelul I.C., suna telefonul. Este invitat in cladirea unde reprezentantii miilor de ieseni iesiti in strada preluasera puterea de la autoritatile locale. Ajuns la imobilul inconjurat de manifestanti, in timp ce o voce striga “armata e cu noi”, a fost rugat sa vorbeasca multimii. Colonelul a fost privit de manifestanti cu speranta. Le-a vorbit calm.. Militarii fac parte din popor. Multimea a scandat: “Ar-mata e cu noi”. A zarit oameni plingind.La Bucuresti, conform TVR, Nicolae Ceausescu mai era seful statului. Atunci au intrat pe usa doi ofiteri, dotati cu pistoale si masti contra gazelor.”Ma aresteaza, si-a zis colonelul, pentru ca am pactizat cu demonstrantii”. S’a inselat. I-au raportat ca o coloana de manifestanti se indreapta spre comandamentul local al Securitatii. A intuit pericolul si a dat ordine precise. Cind revolutionarii au ajuns acolo, au observat cu uimire, ca infanteristii preluasera paza institutiei.. S’a cerut eliberarea tuturor celor aflati in arest… Li s’a dat drumul imediat. Demonstrantii au vrut sa’i vada pe securisti. Si au acceptat sugestia de a forma un grup de reprezentanti. Acestora li s’a aratat sala unde erau adunati, dezarmati si sub paza militara, ofiterii si suofiterii de securitate gasiti in unitate. Revolutionarii au vazut si locurile unde santinelele armatei pazeau rastelele cu armele cadrelor de securitate si documentele secrete. Revendicarile multimii erau indeplinite. NU S’A TRAS NICI UN FOC DE ARMA. Cu luciditate a fost evitata o baie de singe. (“Ziua” pe internet/16 dec.2009). Ziarul Ziua continua: In Capitala, dupa euforia initiala a populatiei, eliberata de dictatura, au urmat zile si nopti de confuzie, cu civili si militari, toti romani, impuscati cu cinism in cap. La televiziune se cerea chemarea unor trupe straine, specializate in “lichidarea teroristilor”, tocmai cind granicerii il informasera si pe comandantul diviziei din Iasi despre deplasarea unor coloane militare sovietice spre podurile de trecere peste Prut. Iata de ce colonelul I.C. nu a fost surprins de invitarea sala Ungheni, de catre omologul sau sovietic. Acesta l-a intrebat care este soarta comunistilor romani. Apoi i-a declarat ca are mandat sa intre cu trupele sale in Romania, daca i se solicita ajutorul. Colonelul surise amar: “Asa ati procedat si in Cehoslovacia, in 1968″. Sovieticul raspunse dur: “Stiti ca nu veti rezista aici, cu fortele proprii, mai mult de 90 de minute. De ce nu ne lasati calea libera?”. Romanul s’a ridicat in picioare si a replicat senin: “Si ce o sa faceti dupa ce ne striviti pe noi, la frontiera? O sa treceti cu tancurile voastre peste sutele de mii de ieseni, iesiti in strada pentru libertate?. Cind a revenit in biroul sau i s’a raportat ordinul sosit dela Bucuresti. Armataromana nu are nevoie de “sprijinul” trupelor sovietice – specificase clar generalul Stefan Gusa, seful Marelui Stat Major. Se confirma astfel masura luata anterior, telefonic, de catre generalul Petre Geanta, seful de stat major al trupelor de graniceri: NU TRECE NIMENI PESTE VOI!. Slava tie, oras erou. Traiesc mindria ca sunt fiu de moldovean.

Atrocitatile impotriva fortelor de securitate si ordine si in special impotriva detinatorilor de secrete privind uzurpatorii, continua.

Incepind cu 22 dec.’89, activitatea teroristilor s’a axat, in principal, pe suprimarea celor ce le stiau trecutul, a organelor de securitate si ordine, pentru ca apoi sa se transforme intr’o permanenta vinatoare si deconspirare a securistilor si colaboratorilor lor. S’a inoculat in mintea poporului conceptia ca vinovati pentru tot ce a fost inainte au fost securitatea si militia, adica tocmai acele organe care au asigurat apararea integritatii statului, a avutiei nationale si a ordinei publice. Totul a disparut odata cu disparitia acestor organe. Sa vedem ce a urmat zilei de 22, iesirea din adincuri a teroristului sef.

- In zilele atacului terorist au fost ucisi generalul Constantin Nuta, adjunct al ministrului de interne si seful Inspectoratului General al Militiei (IGM), si sdjunctul IGM, general Velicu Mihalea. Nuta era un militar cu experienta si fost sef al contrainformatiilor militare, calitate in care cunostea numeroase dedesubturi ale racolarilor facute de serviciile straine de spionaj. Dati in urmarire, cei doi generali sunt arestatila Devasi urcati intr’un elicopter pentru a fi dusila Bucuresti. Insa, in mod ciudat, elicopterul este doborit cu arme de foc si toti cei aflati la bord isi pierd viata.

- Nicolae si Elena Ceausescu sunt judecati si executati pe data de 25 dec.’89,la Targoviste. Optani i-au trebuit Ministerului Apararii Nationale pentru a elibera certificatele medicale de constatare a decesului, intrucit documentele au fost semnate de Vladimir Belis, directorul Institutului National de Medicina Legala, la ordinul lui Stanculescu, fara sa fi vazut cadavrele. Ceausestii au fost torturati, dupa cum a declarat Cerasela Birjac, garda de corp a lui Gelu Voican Voiculescu, martor la inmormintarea dictatorilor: “Cei doi au fost torturati inainte de a muri. Vroiau sa afle numele de conturi”. “Picioarele lui erau negre si pareau rupte. Elena, foarte frumoasa, in ciuda ranii de pe partea stinga a capului. Piciorul drept scos din articulatie, fiind intors nefiresc. Nu a reusit sa-i puna decit un pantof”. “Am bagat in el sase gloante si s’a blocat arma. Ionel a descarcat in el tot incarcatorul, iar Gheorghiu a tras si el tot sase sapte gloante. Ceausescu s’a ridicat pe zid cam un metru cind l-a prins Ionel in rafala. A cazut ca un sac de cartofi. Ea a cazut pe o parte si facea niste gesturi macabre. Avea gauri imense in ea si se zbatea. Eram la 15-20 de centimetri. Am schimbat incarcatorul si i-am tras 30 de cartuse in cap.Eram plin de creier si de oase”, si-a incheiat eroica poveste bravul ostas al armatei romane, plutonierul major (azi, probabil, ofiter) Dorin Carlan, cel care s-a amuzat auzind, la sfirsitul procesului de o ora si jumatate, sentinta: “Cu recurs in zece zile.Sentinta se duce la indeplinire imediat”.

- Pe 28 dec, generalul Marin Ceausescu, fratele dictatorului, este gasit mortla Viena. Elindeplinea functia de sef al Reprezentantei Comerciale a Romaniei, considerata sediul spionajului romanesc in Europa Occidentala. Marin Ceausescu a fost gasit spinzurat la subsolul cladirii care gazduia Agentia Economica din Austria. Decedatul ar fi avut acces direct la conturile familiei Ceausescu din strainatate.

- Genaralul Dumitru Puiu era comandantul Aeroportului Otopeni si a fost martor al carnagiului din zona aeroportului. Puiu a disparut dupa ce a anuntat in direct la televiziune, in seara zilei de 24 decembrie ’89, ca detine filme cu ce s’a intimplatla Otopeni, cu o zi in urma. Este internat la spitalul de nebuni din Timisoara unde isi gaseste sfirsitul in conditii ramase neelucidate, la inceputul aceluias an 1990.colegii lui au declarat ulterior, ca ultimele lui cuvinte au fost:”Salvati-ma,astia vor sa ma omoare”

- Presedintele completului de judecata al sotilor Ceausescu, generalul Gica Popa, a intrat, pe 1 martie1990, inbiroul 122 dela Ministerulde Justitie. Se aude un zgomot puternic, iar Popa este gasit intr’o balta de singe. Inca traia. A fost transportatla Spitalul MilitarCentral, dar aici si-a gasit sfirsitul.

- Nicolae Giosan, fostl ministru al agriculturii, moare la inceputul lunii august1990 inpenitenciarul Jilava, dupa ce ii este administrata o injectie “ciudata”. Ministrul era o somitate in agronomia romaneasca si un apropiat al cuplului Ceausescu.

- Generalul Emil Macri, seful Directiei a II-a a Securitatii, era un specialist in inabusirea revoltelor. A participat la reprimarea rascoalei minerilor din Valea Jiului, in 1977, dar si la evenimentele dela Brasov, 1987. Dupa revolutie a fost arestat si inchis, fiind anchetat in dosarul Timisoara. Procesul sau nu a apucat sa se termine deoarece Macri a murit in inchisoare, in aprilie 1991. Coincidenta face ca aceasta moarte sa fie una extrem de oportuna, avind in vedere faptul ca Emil Macri, un personaj din camarila dictatoriala, nu a mai apucat sa depuna marturie in dosarul evenimentelor din dec.89.

- Colonelul Petre Moraru, loctiitorul sefului Inspectoratului General al Militiei, a fost cel care a asigurat transportul celor 41 de cadavre dela Timisoarala crematoriul “Cenusa” din Bucuresti. Condamnat la 15 ani de inchisoare, acesta se spinzura in inchisoare, in anul 1991, nesuportind regimul de detentie. De cercetat istoria acestor cadavre caci se spune ca ar fi fost agenti maghiari proveniti din centrele de antrenament pentru lupte de gherila, recunoscuti de securistii infiltrati in acele centre, si lichidati in timp ce isi faceau datoria fata de statul maghiar. Acestor teroristi li s’ar fi ridicat un monument in tara vecina si prietena.

- Nicolae Doicaru, fost sef al Securitatii Constanta, a murit in mod misterios in timpul unei vinatori in1992. Inciuda faptului ca toti participantii foloseau alice, el este lovit de un glont care il reduce la tacere. Nicolae Doicare facea parte din anturajul lui Nicolae Ceausescu.

- In noaptea de 22 decembrie, la sediul CC isi face aparitia comandantul USLA, Gheorghe Ardeleanu, pe numele real Moise Bula. El pune la dispozitia Armatei trupele speciale de interventie. Incidentul in care este ucis colonelul Trosca si colegii sai, in fata Ministerului Apararii, la comanda generalului Militaru, demonstreaza cu prisosinta ca PROFESIONISTII ANTITERORISTI ERAU VIZATI SA POZEZE IN POSTURA DE TERORISTI. Inginerul Constantin Isac, apropiat al familiei Ardeleanu, ne relateaza: “La sase luni dupa evenimetele din dec.’89, colonelul Ardeleanu a fost indepartat de la conducerea USLA. Era normal pentru ca activase ca sef de contraspionaj pe Europa si avea baza de date cu spionii europeni. . . . S’a retras in satul Petrani, linga Oradea, unde avea sa-si gaseasca sfirsitul in iunie 1993, oficial intoxicat cu insecticid in timp ce stropea cartofii din gradina”.

- Colonelul in rezerva Vasile Malutan, pilotul elicopterului cu care cei doi dictatori paraseau sediul Comitetului Central, s’a stins din viata in luna mai1995, adoua zi dupa ce a afirmat in fata Comisiei parlamentare pentru cercetarea evenimentelor din dec.’89 ca Ceausescu plecase din CC si a avut in elicopter, tot timpul asupra sa o valiza plina cu documente.

- Senatorul taranist Serban Sandulescu, autorul cartii “Decembrie ’89 – Lovitura de stat a confiscat revolutia romana” si membru in Comisia senatoriala “Decembrie 1989″, a murit, in conditii misterioase, la sfirsitul anului 2000.

- Tot suspect a murit si jurnalistul Alexandru Sanc, autorul cartii “KGB-ul si revolutia romana”, dupa un cancer galopant.

Si, astfel de tragisme traite de romanii care si-au iubit tara, sunt de ordinul miilor, poate, a zecilor de mii, datoria noastra, a celor care nu mai au ce pierde, este sa trezim marile puteri din expectativa si sa cerem, in numele “drepturilor fundamentale ale omului”, adevarul despre evenimentele din decembrie 1989, evenimente care au distrus, din temelii, Romania, au provocat moartea a peste 1500 de oameni si au ucis speranta, increderea in autoritati si viitorul a cel putin trei generatii, al caror nivel de trai va fi grav afectat de faptul ca de 21 de ani, romanii maninca pe datorie. Nu este ingaduit a se privi cu indiferenta situatia alarmanta a generatiilor de miine, copiii de azi care traiesc, unul din trei (33%) SUB PRAGUL SARACIEI. Mortalitatea infantila, pe primul loc in Uniunea Europeana. La fel nivelul de trai.

Ultimul conducator al URSS, Mihail Gorbaciov, are datoria sa recunoasca dezastrul produs Romaniei, dezstru care nu poate fi evidentiat decit in cadrul unui procesla Tribunalul Internationaldela HAGA.. Unadin motivatiile acestui proces este impactul atacului terorist asupra poporului roman, care, in proportie de 62% l-ar vota pe Ceausescu presedinte. Numai un tribunal international poate stabili daca distrugerea Romaniei a fost consecinta ambitiei absurde a lui Gorbaciov de a-i baga pe git lui Ceausescu utopicele idei ale reformarii comunismului, sau ambitiei criminale de a-l umili si pedepsi pe dictatorul roman pentru repetatele cazuri cind acesta il infrunta si il contrazicea, uneori, pe buna dreptate. Oricare ar fi motivatia, adevarul este ca URSS, KGB-ul au exercitat asupra Romaniei o invazie cu forte armate proprii unui razboi de ocupatie. Poate este exagerat spus, dar fortele armate puse in miscare nu justifica n ecesitatea de a schimba un conducator, si URSS erau cel mai putin indreptatite sa procedeze astfel cu un conducator comunist..Foarte grav si cinic apare gestul lui Gorbaciov, care cu citeva zile inainte, la 4 decembrie 1989, s’a semnat acea declaratie a tarilor din Tratatul dela Varsovia, fara Romania, prin care se condamna interventia in Cehoslovacia din 1968. Fara Romania, intrucit, cind Gorbaciov a comunicat ca se va semna o declaratie de condamnare a interventiei din 1968, Ceausescu a spus: , la care Gorbaciov: . Generalul Constantin Olteanu, secretar al CC cu probleme internationale, care a participat, alaturi de Ceausescu, la intilnirea dela Moscovadin 4 dec.’89, continua povestirea : Ceausescu a continuat cu propunerile. . Gorbaciov, ca sa raspunda ceva, zice . Gorbaciov s-a blocat, a zis ca trebuie sa discute cu fiecare si a cerut o pauza. Ceausescu n-a iesit in pauza. In aceasta pauza, Egon Krentz, secretar-general al Germaniei a venit sila Ceausescu.etc. La plecare a spus asa: E bine de aflat la cine s’a referit Krentz ca nu va mai fi. Poate, chiar la el, caci dupa pauza, nemtii au spus ca nu sunt de acord sa se retraga trupele sovietice . . . Este adevarat ca Ceausescu nu a fost un intelept, dar istetimea nativa l-a ajutat sa iasa invingator in mai toate disputele cu omologul sau sovietic, pe care il considera egalul si nu superiorul sau.. Mai ales ca masurile preconizate de Gorbaciov, privind intregul lagar socialist (reformarea si liberalizarea comunismului), s’au dovedit greseli istorice cu costuri, umane si materiale, imense. Cind i s’a acordat premiul Nobel pentru pace, nu cred ca s’a stiut ca in timp ce propovaduia libertatea popoarelor de a-si alege, singure, linia politica, egalitatea in drepturi si neamestec in treburile interne ale altor state si condamna interventia armata in Cehoslovacia din 1968, Gorbaciov trimetea armata sovietica sa ocupe Romania..Si ar fi ocupat-o daca Generalul Stefan Gusa, generalul Petre Geanta si colonelel I.C. dela Iasinu ar fi comandat infanteristilor si granicerilor “Nimeni nu trece peste voi”.

Speram si dorim ca actualii conducatori ai Federatiei Ruse, ai Statelor Unite ale Americii si ai tarilor din Uniunea Europeana, ca, in cazul ca vor aprecia drept juste cele semnalate in prezenta scrisoare, sa-si asume raspunderea pentru masurile neloiale si nelegitime luate de tarile lor impotriva Romaniei, din decembrie ’89, nevindecate pina in ziua de azi, cu rugamintea de a coopera la eforturile de scoatere a tarii din marasmul in care se afla de 21 de ani. Apelam, de asemenea,la Sfintia SaParintele Bisericii Catolice, de a face cele trebuincioase vindecarii spirituale si morale a credinciosilor romani care au comis pacatul de fratricid, impinsi la acest pacat de interese globale, poate, necesare, incuviintate si de Vatican. Adresam Sfintului Parinte, rugamintea de a ridica la cer rugaciuni pentru sufletele celor ucisi in decembrie ’89 si iunie 2000.

Asigur pe cei ce ma vor acuza de intentia de a rascoli trecutul, sau de a incita la razbunare si noi violente, ca nu acesta este scopul scrisorii de fata. Aceasta culegere de adevaruri si realitati, extrase din presa romaneasca, are menirea de a informa, pina la cele mai inalte nivele, situatia dezastroasa in care se gaseste Romania, nu din vina fostei conduceri, nu din vina actualei conduceri, ci numai din vina vecinilor interesati in dezmembrarea Romaniei si insusirea de halci din trupul tarii.

Sfatul dat, cindva, de Mao lui Ceausescu: “Focul de acasa il stingi cu vecinii, nu cu prietenii de departe”, nu a fost de folos Romaniei care a invatat, din experienta, ca decit asa vecini, mai bine in pustiu.

Multumesc cititorilor pentru interesul de a afla adevarul si le urez, sanatate si impliniri.

Gheorghe Tanasescu, cetatean roman si american. 3 decembrie 2010

Nota. Materialul a fost difuzat la: Presedintia Romaniei, CSAT, prim ministru, ambasadele tarilor din Uniunea Europeana, Ambasada Federatiei Ruse, Ambasada SUA, Nuntiul Apostolic – Vatican.

 

„Ceandalaua” ca destin istoric

Tiganca cu maimuta

Se pare că această profeţie a scriitorului I.D. Sîrbu, detaliată în romanul său „Lupul şi Catedrala”, a început să prindă contur de când cu promovarea cuvântului „rrom” în detrimentul milenarului „ţigan”. În toată copilăria mea nu am auzit vorbindu-se decât despre ţigani, iar această periculoasă şi forţată substituire, cu lungă trimitere, dintre român şi rrom, a explodat artificial după 1990.

Foarte interesant căci în tot arealul european nu avem nicăieri cuvântul „rrom” care să-i desemneze pe ţigani: în spaniolă avem Gitano; în italiană, Zingaro; în franceză, Gitane; în sârbo-croată, Ciganin; în slovenă, Cigan; în maghiară, Cigány, în poloneză şi rusă, Cygan; în limba turcă, çengene. Cuvântul românesc Ţigan derivă din slavul (a)Ciganinŭ (Al. Ciorănescu, 2002). Aşadar, popoarele Europei au cunoscut simultan povestea unei populaţii unice, cultural şi comportamental.

A existat în istoria noastră o categorie socială mai de plâns decât aceea a robilor ţigani. A fost starea de „rumânie” din spaţiul muntenesc echivalentă cu iobăgia. Aristocraţia liberală de la 1848 a ales să evacueze starea de „rumânie”, care, deşi a fost desfiinţată încă din 1748 prin reforma lui Constantin Mavrocordat, mai trebuia alungată şi din sufletele oamenilor, or, codul civil nu era de ajuns. De aceea au ales să numească tânărul stat creat la 1859 România, după o scurtă perioadă de coabitare moldo-valahă. Cu toţii deveniseră români, egali prin lege. Astfel, cuvântul „ţigan” ar trebui asumat, şi nu înlocuit cu un periculos subterfugiu lingvistic.

Dincolo de aceasta se află ceandalaua ca destin istoric. Termenul nu este cuprins în dicţionare. Este mai degrabă circumscris unei istorii care vine de departe, dintr-un alt areal cultural, pe cale a se împământeni pe meleagurile noastre.

Potrivit unor opinii, ţiganii noştri ar fi sosit pe filieră otomană. În timpul campaniilor militare turceşti din secolul al XIV-lea şi până la asediul Vienei, şatrele erau adevărate accesorii de îngrozire a duşmanului. Stăteau ascunse în spatele trupelor de avangardă şi urlau, zbierau, băteau în talere de metal, pentru a da senzaţia unei mulţimi militare fioroase. Turcii i-au folosit astfel în timpul campaniilor lor. Cu regimul fanariot, când acţiunile turceşti au încetat, devenind o problemă supravieţuirea militară, aceste populaţii hinduse au fost aruncate peste Dunăre, colonizate aici masiv, cu acordul dezinteresat al grecilor din Fanar care guvernau raialele economice ale Munteniei şi Moldovei (dr. Şerban Milcoveanu, 2005).

Petre Pandrea a căutat şi el un răspuns infiltrărilor hinduse în spaţiul românesc: „În «Upanişade» am găsit texte relative la infractori. Cum îi pedepseau? Prin izgonire din imperiul indian. Printr-o judecată sumară, pater familias îl declara ceandala pe delincvent” (Petre Pandrea, 2001). Cuvântul indian are echivalentul pe româneşte în „cinghinea”. Acest termen apare ca regionalism învechit şi înseamnă „obrăznicătură”, iar „cinghia” erau numite dansatoarele publice al căror dans din buric era numit adesea „cinghie” (Constantinescu-Dobridor, Gh. Bulgăr, 2002).

Cel lovit de ceandala trebuia să părăsească imediat casa. Nu avea voie să rămână în satul şi oraşul său şi nici în vreun sat sau oraş indian. Pleca în emigraţie. I se luau veşmintele şi i se dădeau zdrenţe. Nu avea voie să poarte podoabe de aur sau argint, ci numai podoabe din fier sau tinichea. Probabil din această interdicţie milenară există apetitul ţiganilor noştri pentru colanele şi inelele de aur masiv şi palatele cu multe camere nelocuite. „Ceandalaua poate fi criminal brahial vărsător de sânge, dar şi infractor în frac. Din primele două straturi se recrutează infractorii violenţei brahiale, din straturile ultime răsare criminalitatea în frac, iubitoare de venalitate, turpitudine şi lipsă de onoare” (Petre Pandrea, 2001).

Desigur se pune adesea problema de ce ţiganii altor regiuni europene sunt atât de diferiţi de aceia din Valahia? Aceasta se întâmplă pentru că ţiganii reprezintă un barometru social foarte fin privind nivelul de civilizaţie al popoarelor în mijlocul cărora sălăşluiesc timp de generaţii. Ei au preluat, forţat sau prin mimetism, calităţile şi defectele popoarelor în mijlocul cărora s-au aşezat. Calităţi şi defecte care au accentuat, menţinut sau eliminat efectul ceandalei. Privind spre reversul medaliei, ceandalaua s-a menţinut sau nu în funcţie de gradul de toleranţă al popoarelor care au acceptat-o. Paradoxal, chiar ţiganii spanioli sunt uimiţi de violenţa celor din România.

Spre deosebire de devălmăşia românească care atomizează orice ideal, orice individualitate – fenomen descris de Ştefan Zeletin în eseul „Din Ţara măgarilor” -, ţiganii au un instinct de solidaritate tribală uluitor. Regiunea Kosovo ne dovedeşte faptul că teritoriile zise naţionale nu sunt ale celor care le revendică, ci ale celor care le stăpânesc demografic. În anul 1994, în zona Olteniei, adică triunghiul Craiova – Drobeta Turnu-Severin – Tg.Jiu, „împăratul ţiganilor a vrut să proclame aici stat independent” (vezi „Adevărul”, 24 XI 2000, p. 11). Cum Europa se confruntă cu un proiect secular nereuşit pe măsura aşteptărilor sale, privind socializarea comunităţilor ţigăneşti de pe cuprinsul ei, asocierea dintre „român” şi „rrom” ar trebui să ne pună pe gânduri. Iar pe de altă parte, „a trăi într-un vast penitenciar, fără a fi avertizaţi, cum o facem noi, reprezintă o gravă imprudenţă. Criminaliştii nu acceptă amestecurile” (Petre Pandrea, 2001).

Revoltele italienilor şi spaniolilor faţă de violenţa ţiganilor din România certifică teoria ciocnirii civilizaţiilor detaliată de Samuel Huntington. Popoarele Europei occidentale nu sunt tolerante cu nesimţirea, murdăria şi agresivitatea plăsmuite sub indiferenţa lui „merge şi aşa”. Uniunea Europeană ar putea găsi „soluţii” împreună cu India, ţara de origine a acestor expulzaţi milenari, nimic altceva decât o extensie culturală şi de civilizaţie, care ar trebui să aibă şansa revenirii la matcă.

Despre cum putem fi induşi în eroare

Pe negândite se naşte un nou popor. Istoria se desfăşoară după reguli culturale, cu afecte profunde care scapă mulţimii. Ea se află în continuă mişcare chiar pe spaţii mici şi se metamorfozează permanent. În ceea ce-i priveşte pe români, astfel de metamorfozări s-au mai petrecut în istorie în aşa-numita „perioadă a invaziilor”, de fapt succesiuni de roiri nomade. Respectivele metamorfozări, studiate atent îndeosebi de lingvişti, au însemnat mai mult decât o „invazie”; ele au însemnat coabitări seculare între autohtoni şi cei veniţi în circumstanţe istorice complexe.

Ceea ce numim „slavizare”, perioada „cumano-tătară”, „suzeranitatea otomană”, au fost moduri de viaţă, de obiceiuri, de coduri comportamentale, de ierarhii sociale etc. Toate au durat sute de ani fiecare, politic vorbind, dar au continuat să evolueze către particularităţi pe care geografia umană a locului le mai păstrează. Acest lucru certifică faptul că, de fiecare dată, autohtonii au suferit amprentări profunde şi iremediable.

Nu ştim de ce pravilele interziceau în vechime, chiar cu pedeapsa capitală, căsătoriile dintre români şi robii ţigani, chiar eliberaţi antefactum. Românii nu aveau voie să se căsătorească cu ţigănci chiar eliberate din robie. A fost o realitate istorică şi socială, care, deşi aparţine Evului Mediu (vezi Pravila lui Matei Basarab din 1642), a avut o extindere bizară până la mijlocul secolului al XIX-lea!

Astăzi, fenomenul de aculturare este însă foarte interesant şi este în plină desfăşurare. Antropologic, etnia ţigănească urbanizată este destul de bine articulată istoric: gust pentru vestimentaţie, igienă, pe alocuri chiar fineţuri intelectuale de nivel mediu pe care arareori le întâlneşti printre fiii de muncitori care au colonizat Bucureştii în anii puterii populare. Acest progres este mai întâlnit la femei sau adolescente. La aceasta se adaugă o mare abilitate mercantilă, în creştere progresivă începând cu anii puterii populare, când mulţi ţigani au intrat în structurile statului, pe funcţii publice înalte sau medii, chiar dacă nu ştiau carte. Aveau “origine sănătoasă”. Cam de pe atunci centrul vechi al Bucureştiului a fost golit de realii proprietari şi colonizat cu aceia pe care-i vedem azi.

Dar ceea ce se ignoră sau, clinic vorbind, nu se înţelege sunt fenomenele socio-culturale şi antropologice care se desfăşoară pe un alt palier istoric decât acela cronologic, şi anume faptul că “natura îşi are secretele şi ironiile sale sociale. Ţiganii ar fi, în aparenţă, o seminţie de maidan, murdărie şi mizerie: dar sunt un organism ce trăieşte extraordinar de organic, conform unui instinct de solidaritate tribală uluitor. Adam Lendvay – tocmai pentru că e hipercult şi un hiperlucid observator al lumii şi istoriei – susţine că ţiganii sunt un fenomen social unic, excepţional şi – ai să râzi – de mare viitor” (I.D. Sîrbu, “Lupul şi Catedrala”, Editura Casa Şcoalelor 1995, ediţie îngrijită de Maria Graciov).

În această carte este descris crepusculul metamorfozărilor de azi, bing-bangul unei aculturaţii din care, noi, românii, am fost certamente induşi în eroare: „Ne-am mulţumit să-i izolăm, să-i dispreţuim şi să-i ignorăm… de departe. Trişând puţin cifrele reale ale numărului lor la recensăminte şi făcându-ne că plouă ori de câte ori mărginaşii oraşelor ridicau problema ţiganilor vecini şi «prieteni». Nu ştiu dacă am dreptate, dar mie mi se pare că întreg oraşul nostru – fost foarte boieresc – (este vorba de Craiova n.m.), ca şi capitala, de altfel, este clădit pe o destul de intensă baltă de ţigănime, prolifică, beată, absentă din istorie, dar prezentă în realitate. Nu ştiu dacă se poate vorbi de o «explozie demografică» la ei, în orice caz, în timp ce noi, «albii», ne chinuim să ne înmulţim măcar în progresie aritmetică, ei, fără nici un efort sau încurajare, se înmulţesc în progresie geometrică. Priveam înfiorat această mulţime de lumpen-sclavi ai unei libertăţi total antisociale şi anistorice şi îmi dădeam seama că asist la o fantastică, misterioasă şi iraţională demonstraţie de vitalitate, supravieţuire, instinct tribal. (…)

Ungurii şi iugoslavii au catedre de specialitate, echipe sociologice care studiază ştiinţific căile de integrare a ţiganilor lor. La noi, deocamdată, nici usturoi nu au mâncat boierii noştri moşieri cu robi ţigani, şi nici gura noastră nu miroase a neatenţie şi ignoranţă. (…) Ţiganii trebuie priviţi şi înţeleşi nu din afară, de sus, de departe, ci dinlăuntrul lor. Raţiunea lor suficientă e ascunsă, e prelogică, total opusă criteriilor de progres, civilizaţie şi cultură. (…)

Singura etnie care, în esenţa ei, nu s-a schimbat nici măcar cu o iotă” în ciuda intemperiilor istorice ale ultimului secol „ar fi ţiganii. Miracolul lor ne apare cu atât mai evident, cu cât cercetările lor de sociologie, psihologie, patologie a popoarelor, filosofiile abisale ale culturilor, ca şi studiile de psihanaliză colectivă, toate, nu fac decât să scoată în relief trăsătura majoră a ţiganilor: ei nu doresc să fie mai mult decât sunt, altceva decât sunt, altfel decât sunt. Nu au nici un fel de conştiinţă socială sau politică – chiar dacă întregul lor comportament se bazează pe un fel de mândrie de a fi şi a rămâne, pe o teribilă încăpăţânare de a ignora istoria, revoluţiile, societatea. Nu au nevoie de contractul social, nu vor să ştie de acest contract. (…) Poate că această ciudată inundaţie dinspre maidane şi mahalale nu este decât o formă de semnalizare, un mod prin care inteligenţa defensivă a organismului nostru social, încă sănătos şi inteligent, ne atrage atenţia asupra unor realităţi pe care le ignorăm şi le subapreciem” (pp.276-277).

Şi subapreciate au rămas decenii de-a rândul. În ultimii 10-15 ani avem în sfârşit specialişti care au drept preocupare lumea ţigănească. Avem şi catedre de limbă “rromă”, cuvânt care dovedeşte că românii au pierdut bătălia până şi la detaliul lingvistic, căci există tendinţa ca „român” să fie înlocuit cu „rromân”! „Rrom”, la nivel symbolic, poate semnifica şi faptul că, spre deosebire de „rumânul” din vechime, sclav-şerb pe moşia boierului nu-i totuna cu „r”-ul adăugat, literă care înnobilează şi separă. Adolescenţii vechiului regat vorbesc deja cu accent pe vocală, lucru care dovedeşte semnificaţia practică a victoriei literei „r” suplimentare şi în limba uzuală. Preocupările culturale ale tinerelor generaţii sunt ataşate, chiar şi afectiv, de gustul asiatic al muzicii, iar de ceva timp chiar şi versuri coerente şi reuşite stilistic sunt armonizate pe melodii făcute pe calapod hindus. Nu ştiu exact cum stau lucrurile prin Ardeal, dar vechiul regat este în metamorfozare culturală şi demografică.

Social, s-a revenit la simbol, la ierarhia tribală, unde obiectul de prestigiu trebuie să fie strălucitor pentru a impune prestanţă şi a legitima puterea ca în imperiul lui Timur Lenk. Obiectele de prestigiu sunt fie din metal nobil (vezi ghiulurile, colanele, lanţurile pe care le poartă agresiv chiar şi românii cu bani), fie se singularizează prin unicitate (cea mai tare maşină, cea mai mega-vilă etc.).

În condiţiile în care aculturaţia a trecut de bariera sensibilă a unui posibil eşec, considerăm că nu ar mai fi necesară existenţa SISROM-ului, căci obiectivele sale oricum vor fi atinse în cel mult două decenii. Poporul român a fost (h)indus în eroare de istorie!

http://www.cotidianul.ro/113631-_Ceandalaua__ca_destin_istoric

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 71 other followers